spot_img

Zilele MNLR – 65

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să fiți alături la aniversarea a 65 de ani de la înființarea instituției. Un muzeu unic în lume care întregește peisajul cultural bucureștean prin evenimente, proiecte și programe de impact, prin servicii inedite și activități adaptate publicului, prin inițiative internaționale și prin promovarea valorilor literare și culturale românești în țară și în străinătate, precum și a scriitorilor străini în România. Spiritul de echipă, de inițiativă, curajul de a aborda noi metode și perspective inedite, creativitatea și empatia sunt câteva dintre elementele comune ale echipei MNLR: coordonatori de programe, responsabili ai patrimoniului muzeului, specialiști în comunicare și promovare, curatori, muzeografi, restauratori, conservatori și bibliotecari. Povestea începe la 1 iunie 1957, când, la inițiativa lui Perpessicius, se inaugura Muzeul Literaturii Române, care a devenit, în timp, una dintre cele mai prestigioase instituții de cultură, rezultatele sale fiind recunoscute în 2021, prin acordarea Premiului DASA de către European Museum Academy, muzeul fiind considerat de juriul EMA „un exemplu de urmat în peisajul muzeal românesc în ceea ce privește aspirațiile sale sociale și modalitatea în care reușește să le pună în practică. Acesta răspunde provocării de a crea un muzeu literar viu, pornind într-o călătorie impresionantă de când s-a mutat într-o clădire nouă, în 2017. Prin programele sale educaționale, muzeul dă dovadă de curaj și de o atitudine exemplară, funcționând ca un vehicul pentru problemele sociale actuale. În centrul activității sale se află literatura interactivă, iar metodologia sa constă în a oferi vizitatorilor elementul de noutate, într-o formă coerentă și atractivă.” AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

În perioada 30 mai – 5 iunie 2022, vă invităm la seri de lecturi de poezie și proză, dezbateri, concerte, expoziții de fotografie, proiecții de film, spectacole de teatru, precum și la un eveniment inedit, pe care muzeul îl organizează pentru prima oară de la înființarea sa: Ziua Porților Deschise, prilej cu care așteptăm publicul să pătrundă în bogata noastră arhivă, precum și în laboratorul de restaurare pentru a-i întâlni pe specialiști, pentru a afla cum se restaurează o carte și prin ce metode și procedee.

De asemenea, în perioada 1 – 5 iunie 2022, vom fi prezenți și la Târgul de Carte Bookfest cu publicațiile apărute la Editura MLR, precum și cu expoziții.

Programul evenimentelor

 Luni, 30 mai 2022

 ■ 10.00 – 18.00

Ziua Porților Deschise la MNLR

Sediul MNLR, Calea Griviței 64-66

Vă invităm să pătrundeți în culisele arhivei MNLR și să intrați în dialog cu specialiștii noștri care își desfășoară activitatea în cadrul Laboratorului de restaurare al MNLR!

„Despre Arhiva Muzeului Național al Literaturii Române” – o prezentare de Andra Ispas

Colecția de manuscrise, documente, desene, fotografii și obiecte din metale prețioase cuprinde peste 400 de colecții de autor, ce înglobează manuscrise, corespondență, acte, documente, fotografii, desene și obiecte prețioase aparținând scriitorilor români, precum Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Lucian Blaga, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade, Nichita Stănescu și mulți alții. Manuscrisele reprezintă atât forme definitive, cât și variante de lucru, schițe sau fragmente ale unor opere cunoscute, dar și ale unor lucrări inedite.

 Colecția de carte veche, carte rară și carte bibliofilă reunește o mare varietate de volume, atât cărți religioase, cât și scrieri istorice sau beletristice aparținând tuturor genurilor literare, multe dintre acestea cuprinzând ex-librisuri, mărci de proprietate, dedicații și însemnări manuscrise. Sunt incluse aici volume reprezentative pentru perioada veche: Dosoftei – Psaltirea în versuri (1673), Noul testament de la Bălgrad (1648), Varlaam – Carte românească de învăţătură (Cazania) – 1643, Biblia de la Bucureşti (1688), ediții ale operei lui Dimitrie Cantemir – Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman, tipărite la Paris (1743) și Hamburg (1745). Colecția mai cuprinde cărți rare și cărți bibliofile, cu dedicații sau însemnări de lectură, ediții princeps, precum și fonduri de carte din bibliotecile scriitorilor George Coșbuc, Lucian Blaga, Pompiliu Constantinescu, Ion Heliade-Rădulescu, Ion Pas, Sextil Pușcariu, Mihail Sadoveanu, A.M. Sperber ș.a., reprezentând tot atâția martori ai preocupărilor și intereselor pentru lectură ale unor mari personalități ale culturii românești.

 Colecția de publicații periodice cuprinde un număr mare de publicații literare, reviste și ziare, periodice vechi românești, între care: Curierul de ambe sexeCalendarul MinerveiContimporanul, AghiuțăAlbina româneascăConvorbiri literareRevista Fundațiilor RegaleSămănătorulSburătorulRevista scriitoarelor și scriitorilor româniCriterionKalende,  LiteratorulAdevărul literar și artisticViața româneascăConvorbiri literareLuceafărul, Rampa, RamuriBilete de papagal etc. De asemenea, în colecție se regăsesc și reviste de avangardă: AlgeIntegralMeridianPunctRadicalUnuUrmuzZodiac75HP.

Colecția de obiecte memoriale și artă plastică reunește piese de patrimoniu cu valoare artistică, istorică și memorială: de la piese de mobilier, obiecte de folosință personală, instrumente destinate scrisului (tocuri, stilouri, creioane, penițe, călimări și tușiere, mape pentru corespondență), accesorii și obiecte de vestimentație, până la lucrări de grafică, pictură și sculptură care au aparținut scriitorilor și oamenilor de cultură români sau care îi reprezintă pe aceștia. O parte însemnată a colecției cuprinde lucrările de artă plastică: tablouri, acuarele, gravuri, desene și schițe semnate de nume cunoscute, printre care se numără: Camil Ressu, Mișu Popp, Jean Steriadi, Marcel Iancu, Theodor Aman, Magdalena Rădulescu, M. H. Maxy, Al. Ciucurencu, Henri Catargi, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Victor Brauner, precum și busturi realizate de sculptorii Romul Ladea, Constantin Baraschi, Corneliu Medrea, Oscar Han, Ion Vlasiu, Ion Jalea, Miliţa Petraşcu.

În Biblioteca MNLR se regăsesc volume de carte curentă destinate consultării de către specialiștii muzeului și cercetători. Colecția este structurată pe domenii și cuprinde: beletristică, istorie și critică literară, jurnale și memorii, lingvistică, folclor, literatură pentru copii, istorie și artă. Cea mai mare parte a colecției o reprezintă lucrările de beletristică din toate genurile literare, edițiile critice, antologiile, critica literară românească și universală. Pe lângă volumele publicate în limba română se găsesc și traduceri ale operelor scriitorilor români și numeroase lucrări de referință pentru studiile literare: Dicționarul General al Literaturii RomâneCronologia Vieții Literare RomâneștiDicționarul Bibliografic al Literaturii RomâneDicționarul Enciclopedic IlustratIstoria Limbii Române ContemporaneIstoria critică a Literaturii Române.

***

„Laboratorul de restaurare al MNLR” – prezentare de Leonard Fulău

Cartea este un obiect fragil, mereu supus asediului insidios sau brutal al vremii. Este nevoie de adevărată știință în a o păstra, a o reface și a o arăta publicului, care la rându-i trebuie determinat să reconsidere ființa vulnerabilă a obiectului-carte în ceea ce privește delicata sa materialitate.

Această artă migăloasă și totodată spectaculoasă meserie, activitate de chilie mânăstirească desfășurată departe de luminile strălucitoare ale expozițiilor și flash-urilor evenimentelor publice, se învață și se înfăptuiește, cu abnegație și modestie (dar nu fără conștiința orgolioasă a necesității ei vitale) de peste 40 de ani în Laboratorul de restaurare al Muzeului Național al Literaturii Române, unde zeci de mii de pagini manuscrise, mii de cărți ori periodice și-au reîmprospătat miraculoasa putere de a înfrunta capcanele lacome ale timpului devorator. În această aproape secretă alchimie a restaurării filei de hârtie, în care cartea își află mult dorita „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, nu sunt mulți cei inițiați. Obiectul patrimonial restaurat este asemeni unui iceberg: partea lui ușor vizibilă în „Sanctuarul cărții” din muzeul nostru sau în vitrinele altor biblioteci nu reprezintă decât o infimă parte din munca tăcută depusă de conservatori, cercetători și restauratori pentru redarea vieții acestuia, în procesul zilnic de conservare activă, investigații infinitezimale, tratamente chimice, restaurări ale blocului de carte și ale copertelor și atâtea alte operațiuni aflate, asemenea chirurgiei, între tehnică și inspirație.

 ■ 17.00

Vernisajul expoziției „MNLR în 65 de imagini”. Fotografii semnate de Dan Vatamaniuc

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Dan Vatamaniuc s-a născut la 11 mai 1958, la Suceava. A început să practice fotografia din 1970. Între anii 1985-1987 a urmat cursurile Școlii Populare de Artă, secția Artă fotografică, din București, avându-l profesor pe Paul Agarici. În 1990 s-a angajat fotoreporter la ziarul Curierul Național, ajungând apoi șef al Secției Foto a aceluiași cotidian. În 1992 a devenit membru al Asociației Artiștilor Fotografi din România. În 1995 s-a transferat la ziarul Oglinda. Din 1993, timp de patru ani, a fost invitat și a participat la Festivalul Fotografiei de Umor din Belgia. Din 1996 este fotograf la Muzeul Național al Literaturii Române. În 2007 a absolvit cursul de fotografie digitală și artistică din cadrul Centrului de Pregătire Profesională în Cultură.

■ 18.00

Concertul „Joc în oglinzi” (spectacol de muzică și poezie) cu Ion Bogdan Ștefănescu & Flaut Power (Carla Stoleru, Lorena Palade, Teo Mondiru, Mihai Vaida)

Versuri de: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Nina Cassian, George Stanca, Ioan Es Pop, Ion Mureșan, Mircea Dinescu, Liviu Vișan, Ion Bogdan Ștefănescu. Muzică originală: Ioan Dobrinescu și Ion Bogdan Ștefănescu. Aranjamente după Ioan Caioni, Anton Pann, Ciprian Porumbescu, Ion Vasilescu, Ionel Fernic.

Flautistul Ion Bogdan Ştefănescu este solist al Filarmonicii „George Enescu”, profesor la catedra de flaut din cadrul Universității Naționale de Muzică București și solist al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara. Este doctor în muzică din anul 2002, când a obţinut înalta calificare profesională, la Universitatea de Muzică din Bucureşti, cu lucrarea intitulată „Tehnici şi timbralităţi arhaice în creaţia contemporană pentru flaut”, avându-l ca profesor îndrumător pe compozitorul Octavian Nemescu. În anul 1995 a obţinut diploma de „Master of Music” la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, SUA, unde l-a avut ca profesor pe renumitul flautist englez Alexander Murray. În paralel cu studiile de masterat, a activat, în cadrul Universităţii Illinois, în calitate de asistent al prof. Alexander Murray (1994 – 1995). Ion Bogdan Ştefănescu este absolvent, în 1993, al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală – secţia Flaut – la clasa prof. Virgil Frâncu. Este membru fondator al ansamblurilor „Procontemporania” şi „Profil” şi fondatorul „Barock Orchestra” și „Flaut Power”. Din 2012 este membru al Uniunii Scriitorilor din România și are și activitate de dirijor.

■ 18.30

Grădina cu lecturi și muzici

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Sărbătorim cei 65 de ani de la înființarea muzeului prin literatură. În Grădina MNLR, am invitat poeți și prozatori pentru a citi din opera proprie. De asemenea, autorii vor putea alege un scurt fragment literar din opera unui scriitor/ unei scriitoare îndrăgite din literatura română.

Participă: Ana Blandiana (video), Ruxandra Cesereanu (video), Magda Cârneci, Ionelia Cristea, Caius Dobrescu, Andrei Dosa (video), Tatiana Ernuțeanu, Livia Lucan-Arjoca, Bogdan Ghiu, Adela Greceanu (video), Mugur Grosu, Ștefan Manasia, Ioana Nicolaie, Iulia Pană, Simona Popescu, Doina Ruști, Moni Stănilă (video), Tatiana Țîbuleac (video), Victor Tzvetov (video).

■ 20.00

Proiecția filmului documentar Casa cu păpuși | 68 de minute

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Proiecție de film din cadrul programului KineDok powered by One World Romania

 Regia: Tudor Platon

Scenariul: Tudor Platon

Director de imagine: Tudor Platon

Montaj: Natalia Volohova Deliu

Design sunet: Ștefan Azaharioaie

Producători: Carla Fotea, Ada Solomon, Tudor Platon, Alecu Solomon

Companie de producție: microFILM, Film Cartel

Țara de origine: Romania

În co-producție cu: 1TV Neamț

Finanțatori: Dr. Oetker, Provident, Kika, Covalact, Savini Due, MediaCom, Vitrina Advertising

Distribuție: Viorica Crăciun, Ileana Crăciun, Elena Laslu, Ana-Maria Bondar, Aura Chindea, Tudor Platon

Casa cu Păpuși este o incursiune într-un univers special: vacanța anuală a unor femei de 70 de ani. Departe de bărbați și de lumea dezlănțuită, Cica, Nana și prietenele lor se izolează voluntar într-o vilă de pe Valea Oltului. Împreună, împletesc pofta de viață cu amintirile, melancolia cu veselia, bârfele cu bancurile. Totul pentru a întreține iluzia că pentru ele timpul nu a trecut și că sunt aceleași fete tinere, frumoase și îndrăgostite din urmă cu 50 de ani.

Nota regizorului:

„Mereu mi-a plăcut să-i înregistrez pe cei apropiați, în special pe cei din familie. Simt că, prin intermediul unui aparat de înregistrat imagini sau sunet, ei îmi dau voie să mă bag în sufletul lor, iar mie îmi place acolo. Bănuiesc că are de-a face cu ceva din copilărie, ceva ce mi-a rămas sau din contră, am pierdut și încerc să-l recapăt; nici eu nu știu. Din același instinct am ajuns să îmi filmez și bunica, pe Cica, împreună cu prietenele ei, în timpul vacanței lor anuale la munte.”

Tudor Platon este director de imagine, absolvent al Secției de imagine de film din cadrul UNATC București. Filmografia lui cuprinde scurtmetraje și lungmetraje selectate și premiate la festivaluri din Toronto, Cannes, Locarno și  Varșovia. Casa  cu  păpuși este filmul său de debut în regie și face parte dintr-un proiect mai amplu și foarte personal despre familia lui.

 

Marți, 31 mai 2022

■ 17.00

Dezbatere-prezentare: 65 de cuvinte cu care nu te-ai întâlnit încă și povestea lor

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Prezintă: Cristian Moroianu, CSI, Institutul Național de Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti

De unde vin unele cuvinte? Care este povestea lor? Noi ne vom întâlni doar cu 65 dintre ele, le vom afla etimologia, modul în care au primit noi sensuri de-a lungul timpului și felul în care s-au transformat, au călătorit dintr-o țară în alta și au ajuns până la noi, astăzi, în forma pe care o cunoaștem din dicționar.

■ 19.00

Dezbatere: Libertatea de a spune ce gândești

Sala Perpessicius, Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Vă invităm la o incursiune în istoria teoriilor filosofice, să aflați povestea curajului unor gânditori, de la Socrate până în zilele noastre, care au ales libertatea de exprimare și nu au preferat, precum alții, beneficiile facile, aprobările autorităților publice sau succesul obținut cu puține eforturi.

 ■ 19.30

Un poet, un prozator, un vin #3

Cum ne luăm rămas-bun de la luna mai?

Grădina MNLR, sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Degustare de lecturi și vin

Moderator: Doina Ruști

Invitați: Ramona Boldizsar și Allex Trușcă

Allex Trușcă

Absolvent al Facultății de Automatică și al unui master în Business Management, Allex (n. 1982) este pasionat de istorie și mitologie medievală. Scrie proză în registru fantastic, fiind autorul romanelor Nebunul alb (2019) și Cealaltă regină (2018). Cel mai recent roman al său este I put a spell on you… (2020), pentru care a primit Premiul pentru cel mai bun roman (SFFH), AntareSFest. În mod curent, publică proză scurtă, în reviste și în antologii.

Ramona Boldizsar

Poetă, mamă, blogger, promoter cultural & expertă la visat cu ochii deschiși și inventat povești, Ramona Boldizsar (n. 1993, Vrancea) a debutat în 2021 cu volumul de poezie Nimic nu e în neregulă cu mine. A publicat poezie și proză în diverse reviste culturale și platforme online. Scrie constant pe http://ramona.boldizsar.ro – despre cărți, filme, evenimente, viață și alte întâmplări. În prezent locuiește în sudul țării unde inventează constant povești cu omizi și crocodili pentru fetița ei.

■ 20.00

DesFacerea lumii | spectacol de teatru

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Interpretează: Roxana Guttman, Dan Codreanu și Naomi Guttman.

Dramatizarea și adaptarea după scrieri de Nina Cassian, Nichita Stănescu, Marin Sorescu: Roxana Guttman. Distribuție și regia: Roxana Guttman, Naomi Guttman, Dan Codreanu.

Intrarea este liberă, iar accesul la eveniment se face prin rezervarea unui loc la adresa programe@mnlr.ro.

 

Miercuri, 1 iunie 2022

■ 10.00

Povestea literaturii române în 65 de obiecte și manuscrise | expoziție MNLR în București Mall Vitan

Calea Vitan 55-59

 La ceas aniversar, la împlinirea a 65 de ani de la înființarea Muzeului Național al Literaturii Române, am ales un mod inedit de a vă spune povestea literaturii: prin intermediul manuscriselor care au aparținut scriitorilor români și al obiectele care i-au însoțit pentru un timp, care s-au aflat în locuințele, în bibliotecile și în casele de creație ale acestora sau care i-au acompaniat pe drum, în călătorii. Asupra lor a coborât de atâtea ori privirea scriitorilor, au trecut, poate, din realitate în ficțiune, au atras atenția vizitatorilor locuințelor, dar și a celor care trec astăzi pragul muzeului.

Cu sprijinul deosebit al partenerului nostru, București Mall Vitan, aducem în fața publicului nu doar o cronologie, ci o narațiune a diferitelor moduri de a vedea, imagina și așeza în pagină realitatea, de a ficționaliza și de a trăi, diversele moduri de a evada din realitate în imaginație și de a crea noi lumi.

Expoziția, organizată în centrul comercial București Mall Vitan, va putea fi vizitată în perioada 1 – 19 iunie 2022, zilnic, între orele 10.00 și 22.00.

■ 10.00

Călătoria lui Medilo și alte povești

Invitată: scriitoarea Ioana Nicolaie

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

De la Călătoria lui Medilo, Ioana Nicolaie ne va duce la Salvarea lui Onux, cea mai recentă carte pentru copii a autoarei.

„Te pomenești că nefericitul era vreun trădător care voia să distrugă arta de pe întreaga planetă! Or, într-un astfel de caz, ea una nu avea decât o singură cale: să-l închidă în peștera înghețată de la îmbinarea x-ului nordic. Cine era trimis acolo nu mai ieșea niciodată la suprafață.“ Icsa e o planetă aparte din sistemul solar, în forma literei X, care se învârte blând în ritmul unei moriști. Viața se scurge lin pentru locuitorii ei cu X-uri clar conturate pe frunte, până când în lumea lor perfectă ia naștere un copil neobișnuit.  Onux, rotund ca un pepene, stârnește groază printre icsilieni, iar aceștia, convinși că apariția unei ființe diferite e semnul unei mari năpaste, decid să scape numaidecât de Onux.

Ioana Nicolaie a știut dintotdeauna că se va face scriitoare. Îi place să-i asculte pe cei din jur, să citească și să spună povești. A scris, de aceea, patru volume de poezie și cinci romane. Cărțile sale au fost traduse, a fost invitată la numeroase evenimente culturale în țară și în străinătate și a primit numeroase premii. Pasiunea ei cea mai mare este să se plimbe prin lumi fantastice.

 ■ 11.00 – 13.00

Atelier de ghicitori pentru copii

Cum construim o ghicitoare?

Invitată: scriitoarea Simona Epure

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Aproape poveste, aproape teatru, aproape poezie

 Simona Epure este o autoare înrolată, de când a început să scrie, sub stindardul literaturii pentru copii. Pe scurt, putem spune că textele ei sunt aproape poveste, aproape teatru, aproape poezie. Această afirmație se întemeiază pe faptul că majoritatea textelor ei sunt în versuri (inclusiv poveștile), au un fir narativ (inclusiv poeziile) deoarece spun mici întâmplări și, nu în ultimul rând, textele ei pot fi interpretate prin mici scenete sau chiar puse în scenă.

Sub o aparentă seriozitate a textelor, veţi descoperi un umor subtil, însă pe înţelesul copiilor, și care transmite în mod obligatoriu şi un mesaj. Adeptă a educaţiei prin joc şi joacă, autoarea îi conduce pe micii cititori către un scop precis, acela al învățării. Însă învăţarea e fără constrângeri pentru cei care o urmează, citindu-i poeziile şi poveştile. Orice carte parcursă va fi un câștig. Versurile cu rimă şi poveştile în versuri au un farmec aparte, iar sub stratul exploziv de haz, veţi descoperi duioşia cu care sunt înconjurate toate personajele ei.

Ultima serie a autoarei constă în cele trei cărţi cu ghicitori ilustrate, „croite” gradat pe categorii de vȃrstă şi dificultate, grupate pe subiecte din aceeaşi sferă de interes. Toate textele din această serie sunt adevărate provocări în descifrarea înţelesului lor jucăuş, provocări lansate celor mici, dar şi celor care şi-au păstrat încă farmecul şi inocenţa jocului şi a copilăriei, chiar dacă au crescut mari.

■ 18.00

Ziua Ambasadorilor

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Intrarea se face pe bază de invitație

Vor fi alături de noi: E.S. Dl. Moayad Fathallah Mohamed El Dalie, ambasador al Republicii Arabe Egipt, E.S. Dl. José Guillermo Ordorica Robles, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Mexicului, E. S. Dna Marija Kapitanović, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Croației, E. S. Dna Deborah Ojeda Valedón și consilierul Fidel Perez Casal din partea Ambasadei Cubei, dl Eoin Egan, Șef adjunct de misiune în cadrul Ambasadei Irlandei, doamna Pelagia Gkountra, Secretar II, Șef Birou Consular în cadrul Ambasadei Republicii Elene, Monseniorul Germano Penemote de la Nunțiatura Apostolică, dna Verica Plemić, atașat cultural al Ambasadei Serbiei, doamna Sorina Neaga, Centrul Ceh Bucureștidl, Paweł Jankowski, atașat cultural în cadrul Ambasadei Poloniei,  dl Thomas Kloiber, director al Forumului Cultural Austriac. De asemenea, dl Mohamed Ketata, Director regional pentru Europa Centrală și Orientală, și doamna Madlen Șerban, președinte CNR-UNESCO.

Traducerea va fi asigurată de doamna Daniela Corina Ionescu, Universitatea din București

■ Cuvântul de deschidere al domnului Ioan Cristescu, directorul general al MNLR

■ Recitalul actorului Claudiu Bleonț – selecție de poezii din literatura română, traduse în limba engleză

■ Concert: Mircea Tiberian și Nadia Trohin

Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați interpreți de jazz din România. Născut în Cluj, în 1955, Mircea Tiberian și-a petrecut copilăria și adolescența în Sibiu, unde și-a făcut debutul în cadrul Festivalului Internațional de Jazz din 1974. În calitate de pianist și compozitor a lucrat în diverse setup-uri de jazz, improvizație și New-Music. Printre premiile primite se numără Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România  (1990, 1996, 2000, 2003), Premiul Muzicianul Român al Anului (2003, 2007, 2008), precum și Bursa Enescu-Brâncuși, oferită de Institutul Cultural Român (2006). Munca sa din ultimii 20 de ani este documentată în 19 albume, printre care: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viața lumii, Trei lumini, Palindrome. Mircea Tiberian este doctor în muzică și predă la Universitatea Națională de Muzică din București, unde coordonează Departamentul de Jazz, pe care l-a și înființat în 1991. Din 2004 este profesor în cadrul Academiei ICon Arts Sibiu. A avut turnee în Statele Unite și în Europa și a cântat alături de artiști cunoscuți precum Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Anca Parghel, Aura Urziceanu. „Muzica şi poezia, mai puţin literatura, se află acum într-o situaţie atât de dificilă din punct de vedere social, încât e bine să apară împreună măcar din solidaritate, dacă nu din calcul strategic. În realitate legăturile dintre muzică şi poezie sunt mult mai profunde. Muzica este pur algoritm sufletesc, iar poezia e algoritm sufletesc în gânduri, în cuvinte”, spune Mircea Tiberian.

Nadia Trohin vine din Chişinău și aduce cu ea un sunet proaspăt. A rămas în România și a studiat la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti. Potenţialul tinerei artiste a fost descoperit şi şlefuit de Mircea Tiberian care a îndrumat-o  pe calea jazz-ului. De asemenea, cei doi au colaborat ingenios şi inedit la câteva cântece din perioada interbelică, precum „Du-mă acasă, măi tramvai!” și „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara”, pe care le-au dezvoltat cu fantezie şi pasiune, pulsând între avangardă şi clasic.

În cadrul evenimentului, va fi prezentat filmul realizat special pentru aniversarea a 65 de ani de la înființarea MNLR de către echipa multimedia: Bogdan George Duna și Alex Ursu.

 

Joi, 2 iunie 2022

■ 10.00 – 18.00

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Intrare liberă la expoziția de bază a MNLR

Muzeul Național al Literaturii Române vă oferă posibilitatea să explorați Casa cu literaturi în compania unui muzeograf sau utilizând aplicația MNLR, care poate fi descărcată de pe Google Play în mod gratuit. Solicitați codul la recepție și ascultați vocea fermecătoare a lui Attila Vizauer, care vă va însoți în această incursiune inedită prin elegantele săli ale muzeului. Aflați povești mai puțin știute, întâmplări spuse cu tâlc, ascultați vocea scriitorilor și fragmente alese din literatura română.

■ 18.00

Întâlnire cu prietenii MNLR

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Intrarea se face pe bază de invitație

 ■ Proiecția filmului de prezentare realizat de Bogdan Duna și Alex Ursu

■ Expoziție de fotografie semnată de Dan Vatamaniuc

■ Concert Adrian Naidin

Născut la 23 aprilie 1974, la Cluj, Adrian Naidin a urmat cursurile Liceului de Muzică „Sigismund Toduță”, la clasa profesoarei Gabriela Todor, care a jucat un rol important în formarea lui ca violoncelist. A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, secția Violoncel și Muzică de Cameră. A studiat în particular cu Mischa Maisky, cel supranumit „Paganini al violoncelului”. În 1987 și 1990 a obținut Premiul al III-lea la „Olimpiada Națională de Muzică”. În 1997 a obținut Premiul al II-lea la „Concursul Național de Interpretare Muzicală” și Premiul al II-lea pentru muzică de camera la „Concursul Internațional de la Reichenau”, care a avut loc în Austria. A debutat în 1998, ca artist instrumentist la Opera din Cluj Napoca. În 2001 a devenit membru al Orchestrei Naționale Radio din București. În perioada 2000-2003 a fost colaborator la Teatrul Național din București pentru muzică de teatru. Adrian Naidin este un muzician complet, exprimându-se în jazz, muzică clasică, rock și muzică tradițională. A susținut concerte în țară și în străinătate. În 2010, la Sala Radio, a prezentat un concert cu compoziții proprii, intitulat „Let’s Vibe”. A avut alături de el Orchestra Națională Radio, dirijor Jin Wang, și pe solistul Alexandru Tomescu (vioară). A colaborat cu muzicianul american Moby și pianistul român Raul Kusak pentru coloana sonoră a filmului „The Necesary Death of Charlie Countryman”.

Întâlnirea aduce laolaltă cei mai importanți colaboratori ai MNLR pentru a sărbători reușitele de seamă ale muzeului.

 

Vineri, 3 iunie 2022

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

■17.30 – 20.30

DOINAȘ – vitalitatea operei la centenar (1922-2022)

 ■ Intersecții cu Aurelian Octav Popa | Concert de clarinet

Considerat unul dintre cei mai apreciați clarinetiști ai lumii, Aurelian Octav Popa s-a remarcat încă din timpul studenției când a câștigat Premiul I la Festivalul „Primăvara de la Praga” (1959), devenind primul instrumentist român care a obținut un premiu în străinătate. Maeștri precum compozitorul francez Olivier Messiaen, dirijorul Sergiu Celibidache și compozitorul american Aaron Copland i-au apreciat calitățile, iar ultimii doi, alături de care a concertat, i-au devenit prieteni. Dintre numeroasele discuri semnate de Aurelian Octav Popa, se distinge cel în compania Filarmonicii „George Enescu”, dirijor Mircea Cristescu, o apariție notată cu notă maximă de revista franceză Repertoire dintre 300 de discuri din toate timpurile.

Aurelian Octav Popa și-a descoperit vocația în ziua în care a găsit un clarinet în camera de muzică a Liceului „Matei Basarab”. A urmat cursurile Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, cursuri post-universitare la Paris și în SUA și a studiat arta dirijatului într-un master-class cu Sergiu Celibidache. Din 1962 până în prezent face parte din componența Filarmonicii „George Enescu”, în calitate de solist instrumentist.

■ „Dialog cu mine însumi” | Un montaj din poemele lui Ștefan Aug. Doinaș în interpretarea liceenilor din zona natală a poetului;

■ „Psalmii” lui Doinaș traduși în limba italiană de elevi ai Liceului „Aldo Moro” din București.

Lectură din opera lui Ștefan Aug. Doinaș cu actorul Mihai Bisericanu.

■ „Actualitatea operei lui Ștefan Aug. Doinaș” într-o dezbatere moderată de Ioan Cristescu, directorul MNLR.

Fundația Culturală Secolul 21, membră a rețelei Asociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO,  organizează acest eveniment în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române, continuând astfel suita  de manifestări programate de FCS 21 de-a lungul întregului an și dedicate centenarului nașterii lui Ștefan Aug. Doinaș, unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, de anvergură internațională. Succesiunea de evenimente, incluse în proiectului co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, a debutat cu o Sesiune omagială organizată în parteneriat cu Academia Română, la care au participat academicieni, scriitori și critici literari (19 mai a.c.), va continua  cu expoziția „În satul natal” de la Muzeul Național al Țăranului Român (2 iunie a.c.) și se va încheia la Sântana, cu a VII-a ediție a concursului „Cunoașteți opera lui Ștefan Aug. Doinaș?”. De asemenea, Revista Secolul 21 va publica numărul special DOINAȘ, contemporanul nostru.

Proiectul este co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

 

Sâmbătă, 4 iunie 2022

■ 10.00 – 11.00

Străzi deschise | Atelierele Thomasinei

Activități de creativitate și de imaginație pentru copii

Calea Victoriei 110

 Și anul acesta, Muzeul Național al Literaturii Române se alătură programului inițiat de Primăria Municipiului București, Străzi deschise. Vă așteptăm pe Calea Victoriei cu ateliere pentru copii, cu activități inedite și distractive.

Sâmbătă, 4 iunie 2022

■ 18.00

Spectacolul „Țara pe care o iubesc”, susținut de actrița Simona Mihăescu și interpreta de muzică veche Doina Lavric-Parghel.

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

Spectacolul „Țara pe care o iubesc”, o profundă împletire a muzicii cu poezia, vorbind despre un timp al unor obiceiuri și tradiții respectate, când oamenii erau mai curați la suflet, în lectura actriței Simona Mihăescu și interpretarea muzicală a Doinei Lavric-Parghel.

Fiica învățătorilor Maria și Vasile Fodor, Doina Lavric-Parghel s-a născut la 14 mai 1955, la Lișna – Dorohoi, la 8 kilometri de Livenii lui George Enescu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava în 1979, apoi, timp de 23 de ani, a fost profesoară de limba română în Suceava. A cules folclor, a obținut distincții care i-au confirmat preocuparea pentru păstrarea purității formelor pe care le-a valorificat în repertoriul propriu, înregistrând albume colective, individuale, discuri cu colinde de Crăciun și de Paște. Timp de cinci ani a cântat alături de Grigore Leșe în săli de teatru, filarmonici, catedrale, biserici și pe scene din țară sau străinătate. Din 2010 este căsătorită cu pictorul Virgiliu Parghel. Doina Lavric Parghel a adunat de prin satele pe care le-a bătut cu piciorul, ca profesoară de limba română, cântece pe care, în afară de ea, astăzi nu le mai știe nimeni. Simplu, direct, fără cuvinte mari. Doar ceea ce inima ei a simţit. De acolo de unde vine Doina Lavric Parghel toată lumea spunea povești, „la desfăcatul păpușoiului, la desfăcat grăunțele pentru moară, la moară, la scărmănat lâna, la scărmănat pene. Iarna, mai ales, aveai când povesti, că nopțile-s ca anii de lungi și ai timp și să lucri, și să stai la cuvânt. Obiceiul era ca ori să spui și tu o poveste, ori să zici: Bogdaprosti! Dumnezău să-ți răsplătească!”

Simona Mihăescu era elevă când a dat o probă de film la Buftea. Avea doar 17 ani, multă naturaleţe şi o dorinţă nebună de a face ceva important, experiență mai puțin, dar asta nu a împiedicat-o să iasă în evidență. Filmul se numea „Zâmbet de soare”, în regia Elisabetei Bostan. A intrat la Teatru, la clasa profesorului Alexandru Repan, de la care a învățat enorm, inclusiv să aibă încredere în ea însăși, apoi a început să joace pe scena Teatrului Mic din Capitală. „Avem tendința să vorbim foarte mult și, din păcate, atunci când vorbim prea mult fugim cumva de noi, nu ne mai ascultăm inima. Când taci, faci o coborâre profundă în adâncul inimii și atunci descoperi foarte multe lucruri, faci multe conexiuni și găsești răspunsuri la multe întrebări pe care ți le pui”, mărturisește actrița. Unul dintre spectacolele care i-au adus satisfacții actriței Simona Mihăescu este „Regina Maria”, în regia lui Ștefan Lupu.

 

Duminică, 5 iunie 2022

Sediul MNLR, Strada Nicolae Crețulescu 8

■ 17.00

Cum își aleg scriitorii pseudonimele? Care este sensul unui pseudonim?

De vorbă cu scriitorul Paul Cernat

■ 18.00

Dialogul scriitorului Matei Vișniec cu directorul MNLR, Ioan Cristescu

Matei Vișniec locuiește în prezent la Paris, unde avea să ajungă pentru prima oară la 31 de ani, în 1987. Trăiește între două culturi, între două sensibilități și două orizonturi de așteptare diferite. Este poet, dramaturg, romancier și jurnalist. Talentul său de grafician îl veți descoperi în prezentarea poemelor grafice, expuse la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, în sala dedicată Avangardei românești.

Este considerat cel mai important dramaturg român contemporan. Piesele sale sunt montate în fiecare an la binecunoscutul Festival de la Avignon, fiind traduse în peste 20 de limbi şi jucate în peste 50 de ţări. A primit numeroase distincții, printre care amintim: Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească a anului 1990, pentru piesa „Angajare de clovn”; Premiul de Dramaturgie al anului 1998 al Academiei Române; Premiul „Théâtre vivant”, acordat de Radio France Internationale, în 1998, pentru „Teatru descompus”; Premiul presei la Festivalul de teatru de la Avignon, în 1996 și 2008; Premiul „Jean Monnet” în cadrul Festivalului „Littératures Européennes”, în 2016 (Cognac, Franța); Chevalier des Arts et des Lettres pentru întreaga activitate, în 2018; Chevalier de l’ordre national du Mérite, numit prin decret prezidențial, în 2020.

■ 19.30

Proiecția filmului LEMN | 96 de minute

Proiecție de film din cadrul programului KineDok powered by One World Romania

 Un film de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger

Cu: Alexander von Bismarck – Environmental Investigation Agency; David Gehl, Julia Urrunaga; Gabi Păun – Agent Green; Bogdan Micu; Juan Tapayuri Murayari, Segundo Pizango Inuma – ORDEPIA

Imagine: Attila Boa, Jakub Bejnarowicz, Jörg Burger, Lukas Gnaiger, Jerzy Palacz

Editori: Roland Stöttinger, Andrea Wagner

Sunet priză directă: Hjalti Bager-Jonathansson, Claus Benischke, Nora Czamler, Andreas Pils, Peter Rösner

Sound Design: Simon Bastian

Mixaj sunet: Matthias Schmidt

Colorizare, masterizare: Martin Heckmann

Producători: Vincent Lucassen, Ebba Sinzinger, Monica Lăzurean-Gorgan, Thomas Tielsch, Adrian Sitaru

Co-producător: Michaela Kirst, sagamedia

Sinopsis

Tăierile ilegale sunt o afacere globală de miliarde. Alexander von Bismarck, descendent al Cancelarului de Fier și director executiv al Environmental Investigation Agency din Washington, D.C., reușește să urmărească, sub acoperire, mașinațiunile comerțului internațional cu lemn. Scopul lui principal nu este să expună o situație scandaloasă, ci să promoveze o schimbare în conștiința societății politice și civile, dar și un nou cod de conduită pentru economia globală și consumatorii din lumea întreagă. LEMN este un thriller de mediu care vorbește despre pădure și despre oamenii care trăiesc din comerțul cu lemn.

Premii

  • Zurich Film Festival (2020) – Mențiune Specială, secțiunea Focus
  • Visioni dal Mondo – Milano – Premiul pentru Cel mai bun documentar în competiția internațională
  • UCIN – Cel mai bun film documentar alături de filmul Acasăîn regia lui Radu Ciorniciuc

Trailer: https://www.wood.film/trailer

■ 20.40

Concert Valeriy Mayn

Concertul își propune să aducă în atenția publicului spectator muzica de suflet bossa-nova, stil muzical brazilian. Valeriy Mayn s-a născut la Hamburg. Este a șaptea generație de muzicieni, părinții săi fiind profesori la Conservator. A absolvit Conservatorul din Kiev, apoi, considerând că nu știe suficient, a terminat și Conservatorul din Varșovia, apoi Academia de Artă în Germania, studiind teoria orchestrației și aranjamentelor muzicale. Orchestrația este studiul sau practica de a scrie muzică pentru o orchestră (sau, mai vag, pentru orice ansamblu muzical, cum ar fi o formație de concert) sau de a adapta muzică compusă pentru un alt mediu pentru o orchestră. În muzica clasică modernă, compozitorii își orchestrează aproape invariabil propria lucrare. Aranjamentul în muzică înseamnă, în mod tradițional, orice adaptare a unei compoziții pentru a se potrivi unui alt mediu decât cel pentru care a fost scrisă inițial, păstrând în același timp caracterul general al originalului. Valeriy Mayn a activat timp de 28 de ani în străinătate, 11 ani numai ca director muzical și inginer de sunet în America, mai precis la Miami. Acolo a cunoscut-o pe soția sa, Bianca Dumitriu, și astfel a ajuns în România. Bianca Dumitriu este nepoata actorului Șerban Ionescu și a terminat la rândul ei UNATC, fiind actriță la Teatrul Evreiesc de Stat. A absolvit, de asemenea, Școala de Canto. Amândoi formează un duo muzical cunoscut publicului român.

Pentru mai multe detalii legate de organizarea evenimentelor, vă rugăm să sunați la numărul 0736.598.451 sau să scrieți un mesaj la adresa programe@mnlr.ro (Gabriela Toma).

Sponsori: Romanian Excellence, Jidvei, Unidet Center, Roade Ardelenești, Zaliari Olive Oil, Magic Milk, Claudia. Brutărie artizanală, Bunătățile lu’ Nina. Păstrăvăria Rin, Poiana Galeșă, Bunătăți Uscate, Hari Berry, Dovleac de Cluj, Miere din familie, La Nadiniere, LaNăsal, Micro Mixt, Narcheese, Pomăria Bădăcin, L’Albero dei Sogni, Grădina cu lavandă, Nuts for Nuts, Pachetul verde, Pasta Pedroni, Coșul cu lavandă, Silvoitza Ardeleană.

Parteneri media: Radio România Cultural, Observator CulturalContemporanul, AgentiadeCarte.ro, Zile și Nopți, publicația on-line IQool, Agerpres, Radio Trinitas, Modernism, Ordinea Zilei, Revista de cultură FamiliaOPT motive.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508