spot_img

Toponimia în harta țării. Observații geografice asupra numelor de locuri din cartografia de ieri

Pe 10 decembrie 2021, la ora 17:00, sunteți așteptați la o nouă conferință online, intitulată „Toponimia în harta țării. Observații geografice asupra numelor de locuri din cartografia de ieri”, susținută de  dr. Cezar Buterez (Facultatea de Geografie, Universitatea din București).  Acolo unde istoria și geografia se lipsesc de contribuția numelor de locuri, „ele sunt discipline încă de tot crude”, afirma în 1944, profesorul Ion Conea. Astăzi, după aproape opt decenii, cele două științe nu sunt cu mult schimbate. Toponimia nu a reprezentat niciodată o preocupare de frunte a geografiei românești, iar problemele identificării, culegerii, standardizării, dezambiguizării și cartării numelor de locuri și a terminologiei geografice au rămas în bună parte nerezolvate. Nu întâmplător, noutățile apărute în domeniul toponimiei, precum dicționarele geografice digitale (gazetteer), linked open data (LOD), informația geografică voluntară (VGI) sau web-ul semantic încă întârzie să pătrundă în geografia românească. În consecință, toponimia a rămas un domeniu considerat captivant, dar a cărui aplicabilitate nu este limpede nici astăzi.

În numeroase țări europene, punctul de cotitură a fost reprezentat de conștientizarea nevoii de cunoaștere și conservare a toponimiei ca element al patrimoniului cultural, alături de funcția tradițională sa de sistem geografic de referință. Concomitent cu desfășurarea unor campanii de teren pentru culegerea numelor de locuri, atenția s-a îndreptat și spre hărțile istorice, al căror bogat conținut toponimic a început să fie folosit în mod sistematic ca bază pentr gazetteer-uri digitale naționale, regionale sau tematice.

Hărțile istorice ale teritoriilor românești au fost întotdeauna înțesate de capcane pentru cititori – greșeli de scriere, calchieri defectuoase, confuzii în localizare, inconsistență în conținut și dese discrepanțe între reprezentările diferitelor provincii. Chiar și astfel, apare o întrebare mai veche la care încă nu a fost oferit niciun răspuns categoric. În ce măsură ar putea fi hărțile noastre vechi folosite ca punct de plecare pentru alcătuirea unei colecții toponimice digitale de referință și ca suport educațional pentru cunoașterea și interpretarea numelor de locuri?

Cu ajutorul mai multor hărți istorice, prezentarea ne invită la explorarea unor locuri din România ale căror nume sunt pretutindeni cunoscute, sau, dimpotrivă, sunt de-a dreptul obscure, în încercarea de a le privi dintr-o altă perspectivă, mai apropiată de viziunea lui Conea. Va oferi un prilej pentru a reflecta la semnificațiile vechi și noi ale numelor de locuri pentru cultura și educația geografică, precum și la rolul acestora în cartografia contemporană.

 

Evenimentul face parte din seria „Atlas. Conferințele MNHCV”. Webinariile se adresează publicului pasionat de aventura cunoașterii și descoperiri din domeniile istoriei, geografiei, istoriei artei, psihologiei, etc. Mulțumim partenerului nostru ESRI ROMÂNIA, care face posibilă realizarea acestor evenimente.

Cezar Buterez este doctor în geografie umană din 2015 și activează în cadrul Facultății de Geografie – Universitatea din București. Domeniile sale de interes sunt geografia istorică, geografia culturală, toponimia, cartografia și sistemele informaționale geografice. A început să colecționeze hărți și atlase înainte să împlinească vârsta de școală și, de atunci, nu le-a mai părăsit niciodată. În prezent, este implicat în mai multe inițiative și proiecte pentru conservarea digitală și accesul liber la hărți și date geografice cu privire la teritoriile locuite de români.

Desfășurare: online, pe platforma ZOOM. Linkul pentru logare va fi furnizat în preziua conferinței, celor care au achiziționat bilet.

Preț: 10 lei, prin achiziționarea unui bilet online: https://eventbook.ro/online/bilete-toponimia-in-harta-tarii

Acces: pe platforma Zoom. . În preajma evenimentului, cei care au achiziționat bilete vor primi pe adresele de e-mail un link de acces (de verificat și în Spam).

 

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. http://www.muzeulhartilor.ro/

 

ESRI România este partenerul MNHCV în realizarea de produse și activități educaționale, promovând astfel cartografia și educația pe tot parcursul vieții. Esri România este membru al Grupului de Companii Esri și promovează în Romania politica și soluțiile GIS ale firmei mame Esri Inc. Esri România este o prezență de necontestat în domeniul GIS, având o experiență fructuoasă de peste 20 de ani și un număr mare de clienți din toate domeniile, oferind o gamă completă de soluții și servicii destinate implementării sistemelor GIS Enterprise.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508