Cea de-a VII-a ediție a Festivalului de Poezie și Dramaturgie „Patrel Berceanu” va avea loc în 5, respectiv 8 mai 2026, în Craiova și Băilești, orașul de baștină al scriitorului. Organizatorii acestei ediții – Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, respectiv Consiliul Local al Municipiului Băilești și Casa de Cultură „Amza Pellea” din localitate.
Evenimentele din prima zi vor avea loc la Muzeul de Artă Craiova (MAC), de la ora 14. Va fi lansat un volum cuprinzând publicistica lui Patrel Berceanu, ediție postumă îngrijită de Nicolae Coande, căruia îi aparține și cuvântul lămuritor. Volumul apare la Ed. Revers (Craiova), prin grija scriitorului Constantin Barbu, și cuprinde articole din perioada 1968-2005, publicate în ziare și reviste din țară: Înainte, Cuvântul libertății, Amfiteatru, Viața Studențească, Luceafărul, Vatra, România literară, Ramuri, Mozaicul. Cartea beneficiază de o prezentare sintetică a publicisticii teatrale a lui Berceanu, semnată de Marius Dobrin.
În aceeași sesiune, publicul prezent va asista la lansarea numărului 4/2026 al revistei Mozaicul, care cuprinde un consistent dosar dedicat lui Patrel Berceanu. Dosarul, îngrijit de directorul revistei, Nicolae Marinescu, are în cuprins articole semnate de scriitorii Nicolae Coande, Marius Dobrin, Lucian Scurtu, Julien Caragea, Irina Lazăr.
Actorul Naționalului craiovean, Nicolae Vicol, va lectura pagini din publicistica lui Patrel Berceanu. Un juriu alcătuit din scriitorii Constantin Barbu, Mihai Firică și Nicolae Coande va acorda Premiul pentru Poezie „Patrel Berceanu” pentru anul 2026.
Pe 8 mai, de la ora 11.00, scriitori craioveni vor participa la un eveniment găzduit de Consiliul Local al Primăriei Băilești, unde va fi evocată figura scriitorului Patrel Berceanu, fiu al acestei localități despre care a scris articole elogioase în bogata sa activitate publicistică. Vor participa, alături de profesori și elevi din oraș, primarul Irinel Codruț Mușuroi, respectiv Cătălina Vânătoru, directoare a Casei de Cultură. „Amza Pellea”. Evenimentul va fi urmat de un recital poetic al poeților prezenți în ambientul plăcut al Lacului Balasan, unde poetul se bucura alături de prietenii din copilărie în verile însorite.
*
Festivalul de Literatură și Dramaturgie „Patrel Berceanu” (denumit inițial Festivalul de Poezie, iar la ediția a treia Festivalul de Poezie și Dramaturgie) a pornit de la o idee împărtășită a scriitorilor Nicolae Coande și Mihai Firică. La majoritatea edițiilor, organizatori au fost Teatrul Național Craiova, respectiv Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România. Inițiativele și activitățile culturale probate în 30 de ani de meserie în teatrul craiovean, unde a fost secretar literar din anul 1988, sau în literatură (a debutat cu poezie în 1969, în Preludiu, supliment al Scânteii tineretului) au făcut din Patrel Berceanu un scriitor și un intelectual cu implicare civică superioară, impulsionat de un sentiment rar al dilogului și al prieteniei. Opera sa poate constitui un exemplu de profesionalism și de altruism inclusiv pentru generațiile tinere. Cele 10 volume editate/reeditate de prieteni, începând cu prima ediție a festivalului care îi poartă numele, fie că sunt de poezie, teatrologie, publicistică, definitivează profilul unui scriitor din prima linie a scriitorilor olteni din ultima jumătate de veac.
*
Băileştiul se află la confluenţa Mării Cerului cu Marea Grînelor. Astfel spus, s-ar părea că aşezarea fiinţează mai degrabă pe harta de vis a poeziei dar ea există aevea aici în Cimpia Olteniei, la o bătaie de inimă de curgerea doinită a vechiului Istru. Înveşmîntat din patru părţi de grîu, strivit cu tandreţe de pupila neverosimil dilatată și neverosimil de albastră a cerului, aşezarea pare o corabie vegetală ancorată aici printr-o întîmplare. Și într-adevăr, o întîmplare nefericită a făcut ca oraşul să-şi aibă locul aici, căci la începutul secolului trecut vatra sa se găsea cu cîțiva kilometri mai la dreapta sau mai la stînga, dar o epidemie i-a strămutat pe oameni in actualul perimetru. Orașul are străzile drepte și largi orînduite de edilii de atunci, nu dintr-un ipotetic cult pentru rectiliniu ci in scopul mărturisit „ca sătenii să-şi poată întoarce carele lor lungi in faţa curţii“.
Patrel Berceanu, Oraș în câmpie, cap. „Băilești – o istorie diafană”, vol. Publicistica (Ed. Revers, 2026)


