spot_img

Agenda culturală a MNLR

Muzeul Național al Literaturii Române anunță agenda culturală pentru perioada 9 – 15  august 2021. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentelor.

 

 

Marți, 10 august 2021, ora 18.00
Grădina MNLR, Strada Nicolae Creţulescu 8

 

Povestea unei mari prietenii: Panait Istrati și Nikos Kazantzakis

Muzeul Național al Literaturii Române marchează ziua de naștere a scriitorului Panait Istrati printr-un dialog care pornește de la momentul întâlnirii sale cu Nikos Kazantzakis, în anul 1927, la Moscova. Invitații întâlnirii din 10 august 2021, ora 18.00, în Grădina MNLR (Strada Nicolae Crețulescu 8), sunt Elena Lazăr, director Editura Omonia, Zamfir Bălan, cercetător științific I, și Claudiu Sfirschi-Lăudat, directorul Fundației Culturale Grecești din București.

Întâlnirea este prima dintr-o serie dedicată prieteniilor lui Panait Istrati, un pretext pentru a dezvălui diferite etape ale creației sale și momente din biografia călătorului neobosit – „Panaitaki, dragul nostru Haiduc” – cum îl numea Eleni Samios, viitoarea soție a lui Nikos Kazantzakis.

În următoarele rânduri, vă redăm câteva mărturii ale celor doi scriitori, referitoare la momentul întâlnirii lor:

„Cerui unui prieten să-l roage pe Kazantzakis să vină să mă vadă, deoarece nu puteam părăsi patul. Şi el veni. Un om înalt, osos, cu capul gol, puţin cabrat. De la primul pas, îmbrăţişă interiorul odăii mele, cu o aruncătură de ochi cinstită.

– Bună ziua! Intrarea lui, acest «bună ziua» aruncat spaţiilor şi glasul lui sonor îmi plăcură.
Atunci, observai că acest om avea un cap de pasăre de pradă: negricios, fruntea teşită, un smoc de păr zburlit pe creştetul capului, sprâncene de abanos, ochi de mare duce, perfect rotunzi, dar negri, pomeţii foarte proeminenţi, la colţul buzelor, două cute adânci, verticale, care-i contracarează obrajii şi-i pun gura ca într-o zăbală – amestec de senzualitate şi renunţare.
Torsul lat. Un ac de aur, făurit dintr-o frumoasă piesă antică, la cămaşa cu guler răsfrânt. Nimic simplu în această fiinţă”. (Panait Istrati, Printre golanii din Grecia: Nikos Kazantzakis)

„Prima întâlnire, cea decisivă, a fost cordială; ne priveam unul pe altul de parcă voiam să ne ghicim din privire – ca două furnici care se pipăie cu antenele. Faţa, mult prea palidă a lui Istrati, era slabă şi cu riduri adânci; părul cărunt, lucios, îi cădea neglijent pe frunte, ca unui copil; ochii îi străluceau plini de vioiciune şi blândeţe, buzele lui mari îi erau răsfrânte senzual.
– Ţi-am citit cuvântarea pe care ai ţinut-o la Congres alaltăieri, mi-a spus el, mi-a plăcut. Bine le-ai zis-o! Exact ceea ce merită. Europeni imbecili, care cred că vor opri războiul cu vorbele lor mari, fiindcă se pricep s-o aducă din condei, sau că, dacă războiul va izbucni, muncitorii se vor sustrage şi vor depune armele. Baliverne! Îi ştiu prea bine pe muncitori. Vor fi târâţi din nou în măcel şi vor lupta fără îndurare. Da, le-ai zis-o, îţi spun. Cu sau fără voia noastră, un alt război mondial va izbucni, aşadar, să fim pregătiţi!

Privindu-mă drept în ochi, a întins mâna şi m-a bătut pe genunchi.
– Mi s-a spus că eşti mistic, a zis el râzând; dar eu văd că ai ochii larg deschişi şi că nu trăieşti numai cu aer şi cu apă sfinţită. Asta înseamnă să fii mistic? Zi-mi! De fapt, ce ştiu eu despre toate astea? Vorbe şi iar vorbe! Mai bine să dăm mâna!

Ne-am strâns mâinile râzând amândoi; dintr-un salt a sărit din pat. Avea ceva de pisică sălbatică în mişcările bruşte şi agile, în privirea rapace, în bucuria sa de sălbatic. A aprins o lampă de petrol şi a pus să fiarbă un ibric.” (Nikos Kazantzankis, Raport către El Greco)

Parteneri ai evenimentului: Editura Omonia și Fundația Culturală Greacă din București.

Parteneri media: Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Observator cultural, Agenția de Carte, IQool, Contemporanul, Modernism, Radio Trinitas, Ordinea Zilei, Revista de cultură Familia.

Participarea la eveniment se face pe baza unei programări, în limita locurilor disponibile, pe WhatsApp la numărul de telefon 0736.598.451 sau prin trimiterea unui e-mail la adresa programe@mnlr.ro.

 

______________

 

Marți, 10 august 2021, ora 19.30
Grădina MNLR, Strada Nicolae Creţulescu 8

Centenar I. Negoițescu
Cosmin Ciotloș în dialog cu Bogdan-Alexandru Stănescu


Ion Negoiţescu se naște la 10 august 1921, în Cluj. Studiază la Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj. Este unul dintre liderii Cercului Literar de la Sibiu. Publică la 13 mai 1943, sub pseudonimul Damian Silvestru, scrisoarea-manifest de solidaritate cu criticul literar E. Lovinescu (promotor al criteriului estetic în evaluarea literaturii), apreciindu-i „contopirea de calități, gust artistic, informație vastă și profundă (…), totul armonios iluminat de o sănătoasă inteligență”. Scrie romanul suprarealist Povestea tristă a lui Ramon Ocg (1941) și volumele de critică literară Despre mască și mișcare (1944) şi Poeți români – pentru care primește Premiul scriitorilor tineri al Fundațiilor Regale, în 1947. În perioada 1950–1952, este bibliotecar la Filiala din Cluj a Academiei Române. Revine în publicistică în 1956, iar doi ani mai târziu este acuzat că „subminează bazele literaturii socialitste”. Este învinuit că pregăteşte o antologie de poezii reacţionare şi este condamnat trei ani, în perioada 1961–1964. După ce este eliberat, lucrează ca redactor la Luceafărul şi la Viaţa Românească. În anul 1968 publică volumul Poezia lui Eminescu. În 1977 aderă la mișcarea Goma, iar în 1980 se mută în Germania, unde ajunge cu o bursă de cercetare. Este profesor la Universitatea din Münster în perioada 1982–1983. De la microfonul Radio Europa Liberă aduce critici aspre sistemului comunist din România.

________________

 

Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește joi, 12 august 2021, de la ora 17.00, în Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, evenimentul de lansare a cărții „Marketing cultural. Strategii de Marketing în serviciile culturale”, Editura Universitară, sub semnătura lui Andrei L. Bădin. Evenimentul se bucură de prezența specială a violoncelistului Adrian Naidin, care va susține un concert în Grădina MNLR.

 

„Cartea domnului Andrei Bădin este o pledoarie atent fundamentată științific, relevant și consistent ilustrată operațional, care mai pune o cărămidă solidă la construcția ansamblului de concepte, instrumente și tehnici de marketing care pot și trebuie să fie folosite pe piața culturală. Parcurgându-i paginile, cititorul călătorește pe tărâmul marketingului de la concept către strategie, trecând prin piața culturală și descoperind consumatorul cultural și comportamentul său, apoi poposind pentru a explora combinațiile posibile de produse, prețuri, distribuție și promovare pe care orice entitate care oferă bunuri, servicii, evenimente și activități culturale le poate asambla pentru a răspunde nevoilor pieței și a le satisface”, spune prof. univ. dr. Călin Vegheș, decanul Facultății de Marketing ASE București.

 

Parteneri media: Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Observator cultural, Agenția de Carte, IQool, Contemporanul, Modernism.ro, Radio Trinitas, Ordinea zilei, Revista de cultură Familia

 

*Intrarea este liberă, iar accesul la eveniment se va face în limita locurilor permise de situația pandemică.

 

____________

 

Joi, 12 august 2021, ora 20.00

Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu 8 

Proiecție de film Kinedok

Nu s-a întâmplat nimic | 2019 | 82 minute | Republica Cehă, Slovacia

Regia: Barbora Berezňáková

 

Sinopsis

 

În 1996, Robert moare într-o explozie de mașină. Moartea lui este redată ca un accident. În 1995, autori necunoscuți îl răpesc pe fiul președintelui. Oskar, membru al serviciilor de informații și cel mai bun prieten al lui Robert, rupe tăcerea cu privire la implicarea Serviciilor Secrete în operațiune. Investigațiile conduc până la cele mai înalte cercuri politice, chiar și până la prim-ministrul care acordă grațierea în acest caz, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.  În 2017, grațierea este abrogată. Dar asta înseamnă că, în sfârșit, cazul va fi soluționat?

Barbora Berezňáková a absolvit Academia de Arte Performative din Bratislava și Academia de Film din New York. Filmografia sa cuprinde scurtmetraje, videoclipuri, instalații video art. Pentru televiziune, a realizat un documentar despre martori ai mișcării din 1968, „Ask Your Parents: 68” (2018) și un episod al emisiunii GEN despre muzicianul Peter Breiner (2014). De asemenea, Barbora explorează amintiri din trecutul recent în proiectul ei de galerie intitulat „Remembering ‘90” (2015).

Accesul este gratuit şi se face pe baza unei rezervări la programe@mnlr.ro sau la numărul 0736598451 (SMS, WhatsApp).

___________

 

Vineri, 13 august 2021, ora 20.00

Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu 8 

Serile „Memoria exilului românesc”

Proiecție de film | Întoarcerea lui Vintilă Horia

Prezintă: Marilena Rotaru

 

Începând din 30 iulie și până în 27 august, în fiecare vineri, de la ora 20.00, sunteți invitați la Serile „Memoriei Exilului Românesc” în Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu nr. 8.
Se împlinesc 30 de ani de când Marilena Rotaru, jurnalist de televiziune, realizator de programe culturale, cineast, scriitor, realizează serialul de documentare consacrate valorilor din diaspora, care a ajuns la 150 de episoade, printre intervievați numărându-se Emil Cioran, Vintilă Horia, Sergiu Celibidache, Camilian Demetrescu, Monica Lovinescu, Paul Goma, Virgil Ierunca.

 

____________

 

Sâmbătă, 14 august 2021,
ora 10.00

 

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să participați la evenimentele în aer liber pe care le organizează în cadrul proiectului inițiat de Primăria Municipiului București, Străzi deschise.

 

Programul evenimentelor:

Sâmbătă, 14 august 2021, 10.00-18.00
Calea Victoriei 110
Expoziție: Portrete de scriitori români semnate de fotograful Ion Cucu

 

Sâmbătă, 14 august 2021, 10.00-14.00
Calea Victoriei 110
– Atelierele Thomasinei
– Călătoriile scriitorilor români. Atelier de educație muzeală pentru copii
– Spații interactive – șotronul cuvintelor, geometrii poetice
– Muzeobuz – prezentarea site-ului, a platformei multimedia culturaindirect.ro,
a aplicației MNLR, a audioghidurilor

 

_________________________

 

Expoziții temporare

 

Călătoriile scriitorilor români | expoziție MNLR în Bucureşti Mall Vitan

10 – 21 august 2021

 

În plin sezon estival, Muzeul Național al Literaturii Române în parteneriat cu București Mall Vitan și Centrul pentru Tineret al Municipiului București vă invită să explorați diferitele tipuri de călătorii experimentate de scriitorii români: călătorii de studii, de documentare, turistice, inițiatice.

Pornind din București, ajungem la Constanța în compania Aidei Vrioni, pentru care zgomotul valurilor este asemănat unei „muzici pasionate”. Din Constanța, Mircea Eliade pleacă mai departe, ajungând cu vaporul în Alexandria, pentru ca, din orașul egiptean, Port Said, să se îmbarce pe transatlanticul japonez Hakone Marti, în drumul său spre India.

 

Din Buștenii lui Camil Baltazar, oraș asemănat unuia elvețian, trecem granița în țara sârbească cu Constantin Sandu-Aldea, iar mai departe, ajungem în Italia, pentru a ne uimi în fața frumuseților Florenței cu Gala Galaction și apoi la Roma, unde vom sta opt zile împreună cu Sextil Pușcariu. Nu vom ocoli Berlinul, mai exact strada Tiergarten, pe care o vom străbate împreună cu Mateiu Caragiale. Popasul la Atena va fi o revelație, minunile oraşului vor fi „sorbite cu patimă și cu intensitatea neofitului” (Ion Pillat).

 

Ne întoarcem în „Egiptul visurilor” lui Panait Istrati. Traversăm Oceanul Atlantic însoțiți de Jean Bart pentru a ajunge în Statele Unite ale Americii, în Yellowstone National Park, primul parc național din lume, situat în creierii Munţilor Stâncoşi. Vom sfârși călătoria noastră în tropicalul Hawaii (Honolulu), unde Ștefan Baciu s-a stabilit şi a locuit până la sfârşitul vieţii.

 

Atât manuscrisele, cât și fotografiile expuse fac parte din fondul bogat al Muzeului Național al Literaturii Române, fiind atent selectate de muzeografii și redactorii MNLR pentru publicul vizitator al centrului comercial.

 

Echipa de proiect: Daniela Băbu, Zamfir Bălan, Anița Grigoriu, Diana Iancu-Albu, Andra Ispas, Eugenia Oprescu, Oana Oros, Loreta Popa, Gabriela Toma

Creație grafică: Cristina Milca

Relații Publice: Andreea Balaban

 

Expoziția poate fi vizitată în perioada 10 – 21 august 2021, de luni până duminică, în București Mall Vitan (Calea Vitan 55-59).

 

Pentru detalii, puteţi suna la numărul 0736.598.451 (WhatsApp) sau puteţi trimite un mesaj la adresa programe@mnlr.ro (Gabriela Toma).

 

__________________

 

Expozitia „Horațiu – grafică, desen, pictură”

Muzeul Național al Literaturii Române, Sălile „Petru Creția” și „Al. Oprea”, „Al. Condeescu”, Calea Griviței 64-66

 

Expoziția reunește peste 200 de lucrări realizate de Horațiu Mălăele, în diferite tehnici. De la portrete dintr-o singură linie, până la nuduri atent construite, de la acuarele până la pictură abstractă densă, lucrările sale ascund în esenţa lor o semantică de simboluri. Multiple sunt formele de artă prin care autorul a ales să se exprime: caricatură, desen, pastel, proză, poezie, autoportret în cuvinte și tușe de creion. Tuturor li se adaugă un simț al umorului ușor de recunoscut. La numărul 7 în Decalogul lui Horațiu Mălăele scrie astfel: „Nu-ți explica greșelile. Învăluie-le în mister și abstracțiune. Nu schimbă mare lucru, dar derutează”.

 

Horațiu Mălăele s-a născut la 1 august 1952, în Târgu Jiu. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) în 1975, la clasa profesorului Octavian Cotescu. Reputat actor, regizor de teatru și film, artist plastic și scriitor, Horațiu Mălăele este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Secția Grafică. A avut peste 40 de expoziții personale în București, Paris, München, Montevideo, Toronto, New York etc. Peste 100 de expoziții de grup, peste 3.500 de caricaturi și desene publicate – câteva zeci de coperte de carte, afișe teatrale etc. Este patronul Galeriei Horațiu din București, Str. Smârdan nr. 37. Subiectul principal al lucrărilor lui Horațiu Mălăele sunt prietenii săi, actori, artiști plastici și nu numai.

 

Expoziția este deschisă în perioada 30 iulie – 18 septembrie 2021 și poate fi vizitată de marți până sâmbătă, în intervalul orar 10.00 – 18.00, pe baza unei programări la numărul de telefon 0762.671.698.

___________

 

Evenimente online

 

mini-Cafeneaua critică on-line
Luni, 9 august 2021, ora 19.00: Roxana Trestioreanu
Joi, 12 august 2021, ora 19.00: Horia Dulvac
pe site-ul www.mnlr.ro, pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a MNLR.

 

_____________________

 

„Mozaic scriitoricesc în po-stări sufletești” este o rubrică săptămânală, cu două episoade difuzate miercurea și sâmbăta, de la ora 23.00, pe pagina de Facebook a MNLR, pe website-ul www.mnlr.ro și pe platforma www.culturaindirect.ro.

 

Prin această rubrică ne propunem să vă captăm atenția printr-o incursiune în viața scriitorilor de la casele memoriale aflate în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române: Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Casa Memorială „George și Agatha Bacovia”, Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”, Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu” și Casa Memorială „Anton Pann”.

____________________

 

Joi, 12 august 2021, ora 20.00
Litera Mov cu Doina Ruști despre creatorii de ficțiune

Cele mai recente episoade ale rubricii Litera Mov pot fi accesate aici.

 

___________________

 

Duminică, 15 august 2021, ora 11.00
Poezie și creație
 cu Loreta Popa
Invitat: Andrei Păunescu
Materialul poate fi urmărit pe pagina de Facebook a MNLR și pe site-ul MNLR.

 

___________________

 

Duminică, 15 august 2021, ora 13.00
Indulgențe cu Ion Mureșan

Cele mai recente episoade din Indulgențe pot fi urmărite aici.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508