spot_img

Agenda culturală a MNLR

Muzeul Național al Literaturii Române anunță agenda culturală pentru săptămâna 26 iulie – 1 august 2021. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentelor.

 

Marți, 27 iulie 2021, ora 17.00

Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu 8

Omul și limbajul | Centenar Eugen Coșeriu

 

Muzeul Național al Literaturii Române organizează evenimentul Omul și limbajul, dedicat împlinirii a 100 de ani de la nașterea lingvistului, scriitorului și profesorului excepțional care a avut viziunea și înțelegerea specifice unei construcții intelectuale veritabile.

La eveniment vor susține prezentări doamna Maria Marcela Dos Santos, consilieră și responsabilă a Secțiunii Consulare în cadrul Ambasadei Republicii Orientale Uruguay în România, prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, CS I, director al Departamentului de dialectologie, geografie lingvistică, fonetică și onomastică din cadrul Institutului Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. dr. Emil Ionescu, decanul Facultății de Litere din cadrul Universității din București. Întâlnirea va fi moderată de conf. univ. dr. Alexandru Nicolae, Facultatea de Litere, Departamentul de Lingvistică, Universitatea din București, și CS II la Institutul Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti al Academiei Române. La eveniment vor fi prezenți, de asemenea, doamna Begoña Magraner şi domnul Víctor M. Arbe, reprezentanți ai Institutului Cervantes.

Eugen Coșeriu (1921-2002) debutează cu Mozaic arab, publicat în revista Itinerar, din Chișinău. Scrie eseuri de critică literară, proză scurtă și versuri. În 1939, studiază filologia, filosofia și dreptul la Universitatea din Iași, unde îi are ca profesori pe Iorgu Iordan, G. Călinescu (care îl portretiza pe „pretânărul baasarabean”, „turbulent, dar lesne orientabil în toate ramurile culturii”), Octav Botez, Gh. I. Brătianu. Obține o bursă din partea Institutului Italian de Cultură din București pentru a studia la Roma, apoi la Padova, timp de un an, în perioada 1944-1945, și, ulterior, la Milano, în 1949. La Roma, își va susține licența sub îndrumarea slavistului Giovanni Maver, iar în filosofie, la Milano, sub îndrumarea lui Antonio Banfi. A lucrat ca redactor la ziarul Corriere Lombardo, a fost lector la Universitatea din Milano și traducător al volumelor Artă și valoare, Orizont și stil de Lucan Blaga. În 1951, călătorește în Uruguay, unde este desemnat profesor de lingvistică la Universitatea din Montevideo și profesor de lingvistică generală și hispanistică la Instituto de Profesores Artigas. Primește cetățenia uruguayană.

Ca profesor invitat, ține cursuri la Universitatea Malaga și la Universitatea Navarra, din Spania, la Universitatea din Coimbra (Portugalia), iar din 1961 și până în 1963, la Universitățile din Bonn și Frankfurt. Ultima parte a carierei sale este legată de Universitatea din Tübingen (Germania), unde predă lingvistica romanică până în momentul pensionării, în 1991, și unde se stinge din viață, în 2002. A fost membru de onoare al Academiei Române, al Academiei Norvegiei, Academiei Finlandei, al Academiei Braziliene și al Academiei din Heidelberg. A ocupat funcția de președinte al Societății Internaționale de Lingvistică Europeană în perioada 1969-1970.

Împlinirea a 100 de ani de la nașterea lingvistului român constituie o oportunitate pentru diferite instituții din țară și din străinătate să organizeze evenimente și proiecte dedicate, cum ar fi conferința internațională Coseriu’s linguistics – origin and actuality, care va avea loc la Universitatea din Zürich (Elveția) în parteneriat cu Arhivele Eugenio Coșeriu – Prof. Dr. Wiltrud Mihatsch, Romanisches Seminar der Universität Tübingen; o serie de lecturi publice la Universitatea din Zürich, un concurs de traduceri organizat de Cercul Literar Magia cuvântului, la Facultatea de Litere din cadrul Universității de Stat din Moldova; o serie de prezentări la Catedra de Studii Umaniste Eugen Coșeriu din Montevideo (Uruguay); publicarea unor articole de specialitate în revista academică Concordia Discors vs Discordia Concors: Researches into Comparative Literature, Contrastive Linguistics, Cross-Cultural and Translation Strategies. Având în vedere complexitatea organizării evenimentelor, precum și diversitatea acestora, a fost creată o hartă care să reprezinte toate intervențiile, publicațiile și conferințele susținute cu ocazia centenarului Eugen Coșeriu, care poate fi consultată aici: https://coseriu100.info/map-coseriu100/.

Parteneri principali ai proiectului: Ambasada Uruguay în România, Institutul Cervantes din București

Parteneri media: Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Observator cultural, Agenția de Carte, Iqool, Contemporanul, Modernism.ro, Radio Trinitas, Ordinea zilei, Revista de cultură Familia.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile. Participarea la eveniment se face pe bază de rezervare la programe@mnlr.ro sau la numărul 0736.598.451 (Gabriela Toma).

 

https://mnlr.ro/omul-si-limbajul-centenar-eugen-coseriu/

 

_______________

Miercuri, 28 iulie 2021, 18.30

Grădina MNLR, Strada Nicolae Creţulescu 8

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să urmăriţi dialogul între conf. univ. dr. Florentina Niţu şi conf. univ. dr. Cristina Bogdan dedicat împlinirii, în 2021, a 140 de ani de la apariția la Iași a Cărții de bucate boiereşti – 200 reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti, volum semnat de Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi.

Florentina Nițu este decan al Facultății de Istorie, Universitatea din București. Domeniul său de expertiză acoperă din punct de vedere cronologic Evul Mediu și premodernitatea românească, iar din punct de vedere tematic – istoria economică a spațiului românesc în secolele XVI-XVIII, istoria prețurilor și circulația metalelor prețioase, istoria modei, costumului și a bijuteriilor, studiile muzeale și de patrimoniu. Este coordonator științific al Muzeului Universității din București. Teza de doctorat – publicată sub titlul Prețuri de podoabe și orfevrărie din metal prețios în spațiul românesc, secolele XVI-XVII – a primit Premiul Dimitrie Onciul al Academiei Române, în anul 2006.

Cristina Bogdan este conferențiar și prodecan al Facultății de Litere a Universității din București. Predă cursuri de istoria mentalităților, antropologie culturală, studii de gen și antropologie urbană. A scris numeroase studii de tanatologie și iconografie religioasă, a coordonat mai multe volume de istorie culturală, iar cartea ei, Moartea și lumea românească premodernă: discursuri întretăiate (2016) a fost nominalizată la Premiile „Observator cultural” pentru cea mai bună carte de eseuri a anului 2016.

 

https://mnlr.ro/140-de-ani-de-la-aparitia-la-iasi-a-cartii-de-bucate-boieresti-200-retete-cercate-de-bucate-prajituri-si-alte-trebi-gospodaresti/

 

_____________________________

Joi, 29 iulie 2021, ora 20.00

Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu 8

Proiecție de film Kinedok: Viața magică a lui V

(Finlanda/Danemarca/Bulgaria, 2019)

Regizorul filmului, Tonislav Hristov, ne propune povestea unei tinere care folosește metoda LARP – Live Action Role Play pentru a face față problemelor familiei sale. Bântuită de traumele din copilărie, încearcă să-l ajute pe fratele ei bolnav psihic să devină mai independent prin jocul de rol. În timp ce își călăuzește fratele prin lumea rolurilor și identităților multiple, a vrăjitoarelor, vrăjitorilor și a cavalerilor medievali, ea găsește curajul de a înfrunta demonii propriului trecut, și anume tatăl lor abuziv.

 

Detalii https://mnlr.ro/proiectie-de-film-kinedok-viata-magica-a-lui-v/

 

_______________________

 

Vineri, 30 iulie 2021, ora 20.00

Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu 8

 

Serile „Memoria exilului românesc”

Proiecție de film | Forța simbolului între speranță și nihilism – Camilian Demetrescu și Soprana Nelly Miricioiu

 

Prezintă: Marilena Rotaru

 

Până în data de 27 august, în fiecare vineri, de la ora 20.00, vă așteptăm la Serile „Memoriei Exilului Românesc” în Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu nr. 8.

 

Se împlinesc 30 de ani de când Marilena Rotaru, jurnalist de televiziune, realizator de programe culturale, cineast, scriitor, realizează serialul de documentare consacrate valorilor din diaspora, care a ajuns la 150 de episoade, printre intervievați numărându-se Emil Cioran, Vintilă Horia, Sergiu Celibidache, Camilian Demetrescu, Monica Lovinescu, Paul Goma, Virgil Ierunca

_____________________

 

EXPOZIȚII

 

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Teatrul Dramaturgilor Români, vă invită vineri, 30 iulie 2021, de la ora 19.00, în Sala „Iosif Naghiu”, din Calea Griviței 64 – 66, la vernisajul expoziției-eveniment „Horațiu – grafică, desen, pictură”. Invitați: Ion Caramitru, Pavel Șușară, Mircia Dumitrescu. În cadrul evenimentului va avea loc și un Recital de poezie susținut de Răzvan Vasilescu, Mircea Rusu, Marius Bodochi și Horațiu Mălăele. Amfitrion: Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române.

 

Expoziția, care va putea fi vizitată în perioada 30 iulie – 18 septembrie 2021, de marți până sâmbătă, în intervalul orar 10.00 – 18.00, reunește peste 200 de lucrări realizate de Horațiu Mălăele, în diferite tehnici. De la portrete dintr-o singură linie, până la nuduri atent construite, de la acuarele până la pictură abstractă densă, lucrările sale ascund în esenţa lor o semantică de simboluri. Multiple sunt formele de artă prin care autorul a ales să se exprime: caricatură, desen, pastel, proză, poezie, autoportret în cuvinte și tușe de creion. Tuturor li se adaugă un simț al umorului ușor de recunoscut. La numărul 7 în Decalogul lui Horațiu Mălăele scrie astfel: „Nu-ți explica greșelile. Învăluie-le în mister și abstracțiune. Nu schimbă mare lucru, dar derutează”.

Horațiu Mălăele s-a născut la 1 august 1952, în Târgu Jiu. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) în 1975, la clasa profesorului Octavian Cotescu. Reputat actor, regizor de teatru și film, artist plastic și scriitor, Horațiu Mălăele este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Secția Grafică. A avut peste 40 de expoziții personale în București, Paris, München, Montevideo, Toronto, New York etc. Peste 100 de expoziții de grup, peste 3.500 de caricaturi și desene publicate – câteva zeci de coperte de carte, afișe teatrale etc. Este patronul Galeriei Horațiu din București, Str. Smârdan nr. 37. Subiectul principal al lucrărilor lui Horațiu Mălăele sunt prietenii săi, actori, artiști plastici și nu numai.

 

Participarea la vernisaj se face pe baza unei programări, în limita locurilor disponibile, la numărul de telefon 0762 671 698 sau prin trimiterea unui e-mail la adresa relatiipublice@mnlr.ro, iar pentru Recitalul de poezie biletele pot fi achiziționate de pe site-ul www.bilet.ro. Număr pentru rezervări: 0756 021 106. Purtarea măștii este obligatorie!

 

Parteneri media: Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Observator cultural, Agenția de Carte, Iqool, Contemporanul, Modernism.ro, Radio Trinitas, Ordinea zilei

 

https://mnlr.ro/vernisajul-expozitiei-horatiu-grafica-desen-pictura/

 

_________________________

 

Evenimente on-line

 

mini-Cafeneaua critică on-line

Luni, 26 iulie 2021, ora 19.00: Unda Popp

Joi, 29 iulie 2021, ora 19.00: Liviu Jicman

pe site-ul MNLR,pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a MNLR.

 

Invitata episodului #50 al mini-Cafenelei critice on-line, luni, 26 iulie 2021, este artista Unda Popp, creatoare de modă, pictoriță de costume și scenografă, profesoară la Universitatea Națională de Arte din București, fondatoare a Departamentului Modă-Design Vestimentar din cadrul Facultății de Arte Decorative și Design.

Invitatul episodului #51 al mini-Cafenelei critice on-line, joi, 29 iulie 2021, este economistul și juristul Liviu Jicman, directorul Muzeului Național Cotroceni, fost vicepreședinte al Institutului Cultural Român.

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter

________________
Desfășurată din primăvara lui 2018 la Muzeul Național al Literaturii Române – MNLR, Cafeneaua critică, longevivul proiect de dezbateri culturale inițiat în 1994 de criticul Ion Bogdan Lefter, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, și-a suspendat edițiile săptămânale în martie 2020 din cauza pandemiei generate de coronavirusul SARS-COV-2. Încă în plină criză sanitară mondială, deci în imposibilitate de a-și relua întâlnirile cu invitați speciali și cu public, Cafeneaua critică a revenit totuși la 1 februarie 2021 sub forma unor mini-Cafenele critice on-line pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a Muzeului. În locul obișnuitelor dezbateri ample pe subiecte de actualitate culturală, mini-Cafenelele critice oferă dialoguri cu personalități literare, artistice, intelectuale despre chiar viața din timpul pandemiei.

Primele episoade ale mini-Cafenelei critice on-line pot fi accesate aici.

 

______________

 

Marți, 27 iulie 2021, ora 21.00

Viața de la capăt, ediția a II-a | #5 Bogdan Alexandru Stănescu

În timp ce pandemia pare să mai slăbească strânsoarea în care ne-a prins, iar lumea întreagă pare să iasă din starea de izolare și frică în care a fost cuprinsă mai bine de un an, noua realitate care ne așteaptă la capătul acestui drum pare a fi mai degrabă un tărâm al imaginației. Am invitat alături de noi unii dintre cei mai importanți scriitori contemporani români să împărtășească cu publicul nostru modul în care își imaginează că va arăta viața lor, a noastră, atunci când angoasa și durerea provocate de pandemie se vor sfârși.

Episodul #5 al celei de-a doua ediții a proiectului „Viața de la capăt: scriitorii imaginează lumea după pandemie”, creat de Institutul Cultural Român din New York avându-ne din nou parteneri, îl are protagonist pe Bogdan Alexandru Stănescu.

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător și editor. Între 2005 și 2019 a fost coordonatorul colecției Biblioteca Polirom, din cadrul Editurii Polirom. În prezent este director editorial al editurii Pandora M, din cadrul Grupului Editorial Trei. În 2010, a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), volum nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013, a publicat la Editura Art volumul Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Editura Cartea Românească), carte nominalizată la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Editura Polirom), recompensat cu Premiul pentru proză al clubului de literatură Nepotu’ lui Thoreau, Premiul pentru proză Radio România Cultural, Premiul Festivalului primului roman de la Chambery, Franţa, ediţia 2018 și a fost nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediția 2018. În anul 2019 a publicat romanul biografic Caragiale. Scrisoarea pierdută. Din 2012 este doctor în literatură, cu teza Opera lui Emil BottaArs moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Sue Prideaux, Edward Hirsch, Daniel Mendelsohn, Paul Auster, Philip Roth și Louise Glück.

Vă invităm să ne urmăriți în regim de premieră live, marți, 27 iulie 2021, ora 21.00, pe pagina de Facebook a MNLR.

Scriitori invitați în cea de-a doua serie: Diana Bădica, Florina Ilis, Cosmin Perța, Merlich Saia, Bogdan-Alexandru Stănescu, MihokTamas, Chris Tănăsescu, Lucian-Dan Teodorovici, Tatiana Țîbuleac și Răzvan Țupa.

Facebook:
https://www.facebook.com/RCINY/live
https://www.facebook.com/muzeul.literaturii.romane/
YouTube:
https://www.youtube.com/channel/UCVC1AC-TWeHLtaFjVXOlOtw
https://www.youtube.com/channel/UCQpV5Yssv-M1Yo-X8Eb5yPA
Website:
https://www.rciusa.info/literature
https://mnlr.ro/
Persoane de contact:

Raluca Cimpoiașu, ICR New York, e-mail: raluca.cimpoiasu@rciusa.info

Andreea Drăghicescu, MNLR, e-mail: andreea.draghicescu@mnlr.ro

________________________________

 

Joi, 29 iulie 2021, ora 20.00

Un nou episod al rubricii Litera Mov, realizată de Doina Ruști, va fi disponibil pe platforma culturaindirect.ro, pe pagina de Facebook și pe site-ul MNLR.

________________________________

 

Duminică, 1 august 2021, ora 11.00
Poezie și creație cu Loreta Popa

Invitat: Eduard Adam

Evenimentul poate fi urmărit pe site-ul MNLR și pe pagina de Facebook a MNLR.

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508