spot_img

Jubileu de diamant la Hipodromul Ploiești

Duminică, 27 iunie 2021, de la ora 10:00, la Hipodromul de la Ploiești este programată ce de-a cincea reuniune hipică din Calendarul de curse al anului 2021. Evenimentul se va desfășura cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la refondarea hipodromului destinat alergărilor de trap după mutarea întregii activități hipice de la Hipodromul Băneasa în urma demolării sale din anul 1961. În contextul pandemic, accesul publicului va fi permis cu până la 25% din capacitatea tribunelor, însemnând 300 de locuri disponibile, cu condiția ca fiecare participant să facă dovada vaccinării sau a testului negativ.

 

               În prezența oficialităților, evenimentul va celebra eroi ai hipismului românesc din ultimii 60 de ani, deopotrivă oameni și cai, având merite remarcabile pentru continuitatea sportului în România. Reuniunea va cuprinde patru alergări de trap și una de galop pentru pur sânge englez, simbolizând încă o dată unitatea sporturilor hipice, așa cum era odinioară la Hipodromul de la Băneasa.

               Organizată de Clubul Sportiv Municipal Ploiești, Complex Hipodrom Ploiești și Jockey Club, reuniunea va cuprinde două întreceri jubiliare: Premiul „Mircea Ștefănescu” pentru trap și Premiul „PALMIRA” pentru galop. Prima întrecere este dedicată memoriei driverului Mircea Ștefănescu, câștigător a nouă Derby-uri de trap, o performanță de top internațional neîntrecută până în prezent. Driverul a rămas în istorie nu doar prin rezultatele remarcabile, ci și prin gestul său eroic din primăvara anului 1961.

Sub apăsarea unui ultimatuum dat de iminența demolării Hipodromului de la Băneasa, Mircea Ștefănescu a decis să parcurgă cei 60 de km de la București la Ploiești conducând un pluton cu zeci de cai și întregul personal care îi servea, pe timp de noapte, în lumina unui felinar pus la gâtul calului său, NARCIS. Driverul a câștigat Derby-ul de trap al anului 1960 la Băneasa, cât și pe cel al anului următor, la Ploiești.

În oglinda acelor zile în care toată suflarea hipică spera ca decizia demolării să fie anulată, iubitorii galopului au rămas cu amintirea ultimului cal câștigător de Derby: Palmira. Iapa, aparținând Hergheliei Balc, a câștigat ultima încoronare din galopul românesc, sub șaua jocheului  M. Câmpeanu, învingând favoriții celei mai așteptate curse a anului.

Premiul „PALMIRA” se va disputa duminică pe o distanță de 1.100 de metri, alergare în care sunt așteptați la starting-gate 6 cai aparținând proprietarilor români. Fondul de premiere va reveni primilor patru cai plasați, Comitetul Alergărilor din cadrul Jockey Club exprimând astfel misiunea societății de a încuraja dezvoltarea calului pur sânge englez în România. Calendarul de curse de anul acesta va mai cuprinde cel puțin 5 alergări de galop pentru pur sânge englez cu scopul ameliorării și promovării nobilei rase de cai în România.                      

               Iubitorii sporturilor hipice sunt așteptați duminică la hipodrom pentru a lua parte, așadar, la evenimentele organizate cu ocazia Jubileului de diamant al refondării Hipodromului de la Ploiești din anul 1961, dar și cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la ultimul Derby de galop de la Băneasa, o reuniune care va sublinia continuitatea sportului și unitatea disciplinelor hipice de trap și galop. Cu același prilej, foaierul Hipodromului va găzdui o expoziție specială care va pune în lumină rezultate excepționale pe care le-au avut caii născuți în România la concursurile desfășurate în Europa după 1961, dovedind existența unui fond genetic remarcabil construit prin eforturile Jockey Club, ale crescătorilor și sportivilor care n-au contenit să-și manifeste devotamentul pentru cal.

 

Despre Jockey Club

În anul 2020 la Hipodromul de la Ploiești s-a disputat cursa dotată cu «Premiul Jockey Club 145 de ani» prin care s-a inaugurat un nou început al galopului românesc. Recent, modernizarea Hipodromului de trap de la Ploiești a inclus proiectarea unei piste de galop, fapt care a creat premisele relansării curselor de galop în România, un sport ale cărui origini în Țările Române pot fi identificate la începutul secolului al XIX-lea, dezvoltându-se în simultaneitate cu tendințele occidentale din țări precum Anglia și Franța.

               Prestigiul, noblețea și integritatea calului Pur Sânge Englez sunt cultivate prin alergările de galop în plan internațional, generând un fenomen care face parte din cultura și patrimoniul fiecărei țări. Domeniul galopului aduce importante valori economice în plan mondial. 3,5 miliarde £ este contribuția adusă de cursele de galop în economia Marii Britanii și 9 milioane $ este contribuția adusă în economia Australiei. 85.000 de locuri de muncă sunt create de acest fenomen în context internațional, statisticile înregistrând 750 de jockey care lucrau în Marea Britanie în anul 2017, 10.000 de profesioniști în Franța anului 2015, unde au loc peste 18.000 de curse anual, pe 236 de hipodromuri. Bucureștiul este, în continuare, singura capitală europeană care nu deține un hipodrom, Jockey Club susținând încă de la începutul anilor ’90 eforturile de recuperare a patrimoniului său în urma demolării Hipodromului de la Băneasa, în anul 1961.

               România este țara unde a fost fondat cel de-al treilea Jockey Club din lume, după Jockey Clubul Englez și cel Francez, un fapt care atestă dezvoltarea la care aspira România în acele timpuri precum și strânsa conectare a elitelor țării la viața socială și la uzanțele occidentale. Jockey Club Român este o instituție istorică sinonimă cu evoluția sporturilor hipice în țara noastră. Inaugurat în anul 1875, Jockey Club a avut menirea de a coordona și reglementa activitatea hipică în plan național, de a încuraja dezvoltarea calului Pur Sânge Englez, toate acestea în permanentă legătură cu instituțiile internaționale. La scurt timp de la fondare, Jockey Club a devenit un club reprezentativ al vârfurilor societăţii românești. Președinția de onoare a aparținut Regilor României, iar conducerea efectivă a clubului a fost asigurată de personalități care nu o dată s-au aflat în fruntea conducerii țării. Au fost membri ai Jockey Club iluștri profesioniști din toate domeniile științifice, politice și culturale, fondatori ai României moderne, uniți de aceleași valori, dublate de dragostea pentru cai. Raţiunea de existenţă a Jockey Club rămâne şi astăzi aceea de a încuraja sporturile hipice în România și de a promova valori culturale și morale ce se împletesc firesc cu pasiunea pentru cai, dovedind continuitatea unei activități începute în urmă cu 145 de ani.

În anul 2019, Jockey Club a redevenit în mod oficial autoritatea privind Registrul genealogic al cailor Pur Sânge Englez – Stud Book – conform actului de recunoaștere emis de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Registrul genealogic al cailor a luat naștere în România odată cu Jockey Club Român, în anul 1875, când a fost publicat un registru pentru pedigree-ul cailor de curse pursânge, unul dintre primele publicate în Europa la acea vreme. Jockey Club Român a avut această responsabilitate până în anul 1948, când registrul a fost preluat de către Ministerul Agriculturii, prin diferite direcții de specialitate din cadrul acestuia. După o perioadă de peste 70 de ani, Jockey Club primește, în urma solicitărilor sale și în conformitate cu legile europene, această recunoaștere ce presupune, totodată, calitatea de societate de ameliorare pentru dezvoltarea  rasei de cai Pur Sânge Englez în România, conform Statutului său în vigoare încă din anul 1875.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508