Editura Polirom: Fragment din ”Efectul de undă” de Aurora Liiceanu

iun. 4th, 2021 | By | Category: Agenda de carte

Editura Polirom vă invită să citiți un fragment din noul volum semnat de Aurora Liiceanu, ”Efectul de undă”, disponibil pe www.polirom.ro și în librării.

Admirator al lui John Singer Sargent, cunoscutul scriitor britanic Julian Barnes s-a dus să vadă o expoziție a artistului american la National Portrait Gallery. Portretul unui bărbat cu haină roșie i-a plăcut atît de mult, încît a vrut să afle cine a fost el și de ce a ales Sargent să-l imortalizeze. Așa s-a născut o minunată carte, care a ajuns bestseller. Pornind de la această poveste, Aurora Liiceanu arată cum în viața unora dintre noi există mici întîmplări aparent lipsite de importanță, dar care ajung să schimbe destine. Autoarea ne face cunoștință cu Samuel-Jean Pozzi, cel care l-a fascinat pe Julian Barnes, un medic eminent, un om cu o personalitate excepțională și cu un destin pe măsură, și îi pune în paralel povestea cu cea a celebrei actrițe Sarah Bernhardt. Deși aveau firi foarte diferite, cei doi au trăit o poveste de dragoste, care s-a transformat cu timpul într-o prietenie pe viață. Pe lîngă ei, sînt puși sub lupă, între alții, Henry James, pictorul Sargent, grupul Bloomsbury, cu complicatele relații dintre Vanessa Bell, soțul ei, Duncan Grant și iubiții acestuia, dar și reginele rivale în frumusețe Elizabeth Arden și Helena Rubinstein.

Din cuprins: Mistere și aventuri • Ekphrasis: de la imagine la cuvînt și înapoi • Puterea culorilor • Secrete de familie și nu numai • Seducătorul doctor Pozzi • O relație rară: prietenia între două persoane atît de diferite • Memoria colectivă

Aurora Liiceanu, doctor în psihologie, a lucrat în cercetare și a predat psihologie la diferite universități din București, dar și la UQAM (Canada) sau EHESS (Franța). În prezent este cercetător senior la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” din cadrul Academiei Române.

De aceeași autoare, la Editura Polirom au mai apărut: Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți (2003, 2012), Prin perdea (2009, 2012), Rendez-vous cu lumea (2010, 2012), Patru femei, patru povești (2010, 2011), La taifas (2010, 2012, 2016, 2018), Viața nu-i croită după calapod (2011, 2019), Cuvinte încrucișate (2012, 2017), Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității (2013, 2019), Legături de sînge. Povestea Ioanei (2013), Soacre și nurori. La cine este cheia? (2014, 2018), Valurile, smintelile, păcatele. Psihologiile românilor (2015), Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc (1948-1998) (2015), Dragostea cea veche îți șoptește la ureche. Primele iubiri (2015, 2016, 2019), Ea și El. Biografia unei relații (2016, 2020), Madlena (2017), Putere și sînge. O aventură indiană (2018), Tînăra cu părul alb. Misterul Nabokov (2019), Așteptarea Penelopei (2019), Fără. Despre iubire, suferință și pierdere (2020), Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat (2020) și Relații eșuate. Să nu te încurci niciodată cu un bărbat însurat (2020).

 

FRAGMENT

„Lumea secretelor este o lume ciudată. Secretele pot fi lucruri ascunse pentru a nu putea fi găsite, dar și lucruri nespuse ori spuse parțial.

S‑au găsit, după cum voi arăta, documente despre familia lui Sarah Bernhardt la mult timp după momentul în care și‑a scris autobiografia sau în care biografii au scris despre originea ei. Oare acele documente au fost ascunse sau totul s‑a întâmplat din cauza lenei funcționarilor care au amânat să le ia în considerare și să le facă publice? Poate că uneori cel care ascunde un lucru nu vrea ca lucrul acela să nu fie descoperit niciodată, ci să fie descoperit într‑un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. Faptul că documentele nu au fost distruse ne face să credem că nu trebuiau să dispară pentru totdeauna.

De obicei, secretul moare când dovada existenței lui dispare. Multe documente au fost distruse de foc, fie fără voia omului, ca în cazul incendiilor, fie voluntar. Arderea înseamnă distrugere definitivă. Așa a fost distrusă o parte din corespondența lui Pozzi, la dorința văduvei lui.

Uneori secretele se dezvăluie ca amintirile, neașteptat, parcă printr‑un noroc. Un document descoperit nu e un secret dezvăluit, ci, pur și simplu, umplerea unui gol în cunoaștere. El însă provoacă surpriză.

Așa i s‑a întâmplat unei englezoaice de 30 de ani care în 1872 s‑a îmbarcat pe un vapor cu destinația India britanică. Ea a devenit o renumită orientalistă, o cercetătoare dornică să știe cât mai mult despre istoria Indiei, deși scopul călătoriei sale era susținerea educației superioare a femeilor din India.

Fiind o persoană extrem de curioasă, cu un mare apetit de documentare, petrecând mult timp în biblioteci, ea a descoperit la British Museum singura copie a unui manuscris aparținându‑i lui Gulbadan Banu Begum. Aceasta a fost o prințesă, fiica cea mai mică a fondatorului Imperiului Mogul, iar numele ei în limba persană înseamnă „cu trup de trandafir“. Manuscrisul era o istorie socială, o descriere amănunțită a vieții de la curtea împăraților moguli.

Așa a devenit celebră englezoaica Annette Susannah Beveridge, traducând prețiosul manuscris din persană în engleză.

Mai surprinzătoare și stranie este experiența trăită de suedeza Andrea Butenschön. În timp ce vizita Turnul Iasomiei de la Fortul Agra, a văzut cum o bucată din zid se desprinde, iar din locul din care s‑a desprins se ivește un manuscris.

În acest turn obișnuia să se plimbe, să scrie, să citească și să mediteze asupra vieții prințesa Jahanara, sora împăratului Aurangzeb. În manuscris ea se plânge de fratele său, împăratul, un om rău, vanitos, plin de ambiția de a‑și trăi puterea. Spre durerea ei, Aurangzeb și‑a întemnițat tatăl, pe Shah Jahan, cel care a construit Taj Mahalul pentru iubita lui soție Mumtaz Mahal, mama Jahanarei. Mumtaz Mahal a murit tânără, la 38 de ani, la nașterea celui de‑al paisprezecelea copil. Se spune că a fost atât de frumoasă, încât era considerată o minune.”

Andrea Butenschön, cunoscătoare a Indiei și a limbii persane, a fost, firește, copleșită de uimire. A luat manuscrisul, l‑a tradus în engleză, ca și Annette Beveridge, și a publicat o carte intitulată The Life of a Mogul Princess: Jahānarā Begam, Daughter of Shāhjahān (Viața unei prințese mogule: Jahanara Begum, fiica lui Shah Jahan), care a apărut în 1931, la trei sute de ani după ce fusese redactat manuscrisul.”

 

Număr de vizualizări :392


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro