spot_img

Urmele călătoare ale sculptorului Doru Covrig

A apărut anul acesta la editura Brumar „Urmele călătoare ale sculptorului. Doru Covrig în dialog cu Robert Șerban”, o fascinantă publicație biografică despre viața și opera unuia dintre artiștii români contemporani care s-au afirmat pe plan internațional încă dinainte de ’89, „un exemplu elocvent despre cum se poate contura o carieră de artist, într-un regim democratic, taman de pe urma dictatorilor”, pentru a-l cita chiar pe Robert Șerban. Dictatorii și mâinile, subiecte recurente în creația artistică a lui Doru Covrig, au fost și temele lucrărilor cu care acesta a participat la Bienala de Artă de la Veneția din 1995, în cadrul expoziției colective a Pavilionului României.

Despre acest moment din cariera artistului, dar și despre influența lui Brâncuși sau a mișcării Arte Povera în opera sa, aflăm din acest dialog spumos dintre Robert Șerban și Doru Covrig, un dialog care denotă o stilistică elevată, dar și o cunoaștere în profunzime a scenei de artă contemporană.

Având forma unui reușit album de artă, „Urmele călătoare ale sculptorului” abundă în fotografii din vasta arhivă a artistului și în trimiteri la personaje de marcă ale culturii și artei românești: Ionică Grigorescu, Andrei Pleșu, Dan Hăulică, Coriolan Babeți, Magda Cârneci, Doina Păuleanu, Ariana și Ion Nicodim, George Apostu, Florin Codre, Bata Marianov sau Napoleon Tiron, pentru a enumera doar câteva nume în acest sens. De asemenea, acesta conține povești din perioada liceală timișoreană a artistului, impresii din prelungita sa studenție la Universitatea de Arte din Bucureștii anilor ’60 – ’70, mărturisiri legate de anumite dezamăgiri privind pilele din sistemul piramidal al scenei de artă bucureștene, dar și surprizele plăcute care au început să apară după stabilirea sa, în 1982, în Franța. Firește, aceste inedite destăinuiri sunt evocate într-o manieră oarecum obiectivă (în măsura în care poți privi obiectiv propriile amintiri) acum, când artistul și-a depășit zenitul. Nu în ultimul rând, dialogul virează către aspecte personale și familiale din viața lui Doru Covrig, cum ar fi relația sa cu părinții, cu prima sa soție, Ana Maria, cu copiii săi sau cu Jacqueline, cea care i-a fost alături la „vârsta de bronz”.

Revenind la artă, interesantă este și perspectiva lui Doru Covrig asupra sculpturii (sau mai bine zis asupra renunțării la sculptură) în digitalizata epocă în care trăim, care aduce în discuție, pe de o parte, chestiuni practice derivate din procedeul de creație a unor piese voluminoase, pentru care este din ce în ce mai greu de găsit o turnătorie și, pe de altă parte, dificultăți pe care transportarea unor astfel de piese, pentru a fi expuse, le ridică.

Farmecul lecturii este permanent întreținut și de subtilitatea cu care Robert Șerban, el însuși un fin cunoscător, colecționar și comentator de artă contemporană, reușește să obțină de la Doru Covrig răspunsuri pline de substanță și de detalii captivante.

„Cred că se vede, sper, în ceea ce am făcut pe parcursul meu de sculptor, că sunt brâncușian. Poate, ca mulți alții, câteodată, sunt un conceptual figurativ, dar și un dușman declarat al figurativului păcălitor, de prost gust, de la București, din perioada anilor ’70, care se afirma chiar până sus, în expozițiile-trompetă „Cântarea României”, traversând toate cenzurile. Ele mai există, ca un stil provincial, făcând să suspine de admirație un public nu prea avizat în arta contemporană, amatori de un expresionism folcloric ce te lasă surprins, cu gura căscată, ca o țuică tare”, relatează în această publicație Doru Covrig.

Astfel, pentru artiștii a căror practică se concentrează pe sculptură, cartea poate constitui o adevărată sursă de inspirație, iar pentru restul publicului interesat, aceasta oferă o perspectivă personală inedită asupra status-quo-ului din arta deceniilor recente.

Ana Sultana Cipariu

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508