Expoziția „Școala Ardeleană”, la MNLR

aug. 19th, 2020 | By | Category: Postcard

Muzeul Național al Literaturii Române deschide luni, 24 august 2020, la sediul din Calea Griviței 64-66, în Sala „Petru Creția”, expoziția cu titlul Școala Ardeleană. Expoziția face parte din manifestările dedicate Zilei Limbii Române, sărbătorită în fiecare an în data de 31 august, și va putea fi vizitată până în 11 septembrie 2020, de luni până vineri, în intervalul orar 10.00 – 18.00. Vizitarea se va face exclusiv cu programare la: 0762.671.698, numărul maxim de persoane acceptate în spațiu fiind 2 (dacă nu fac parte din aceeași familie) sau 4 (dacă fac parte din aceeași familie).

Expoziția reunește 17 panouri, reprezentând: Iluminismul și reprezentanții săi, Deviza Școlii Ardelene și Petiția valahilor din Transilvania, Scrieri teologice din epocă și personalități ale clerului transilvan implicate in evenimente, pe Samuil Micu Klein, pe Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu și Țiganiada sa, pe Dimitrie Țichindeal, Ioan Piuariu Molnar, Antoniu Praedetis Nasody, Ioan Barac, Vasile Aaron, Constantin Diavonovici Loga, Paul Iorgovici, Ștefan Crișan (Korosi), Damaschin Bojâncă, Dimitrie Eustatievici, Vasile Popp, dar și precursori ai Școlii Ardelene în Principatele Române ori personalități culturale contemporane și continuatori, precum și manuscrise, cărți din arhiva Muzeului Național al Literaturii Române.

În spiritul curentului iluminist european, reprezentanții Școlii Ardelene au scris cărţi de istorie, literatură, gramatică şi dicţionare. Au înfiinţat şcoli, dar  şi biserici. Dar mai ales au introdus grafia latină, în locul slovelor chirilice. Să nu uităm însă că Immanuel Kant publicase deja Critica raţiunii pure (1781), înaintea slovelor lui Ienăchiţă Văcărescu, poet revalorizat și introdus în categoria iluminiştilor. Este şi aceasta, dacă vrem, o măsură pentru distanţa redusă dintre cultura română şi matricele sale occidentale.

Trăsătura fundamentală a  iluminismului Școlii Ardelene rezidă în argumentaţia istorică, filologică şi demografică a tezei că românii sunt urmaşi ai romanilor. Demni, prin urmare, de drepturile spirituale, politice şi sociale ale „naţiunilor” transilvănene. În acest scop au fost adresate împăratului Leopold al II-lea petiţiile Supplex Libellus Valachorum (1791 şi 1792). Deviza Virtus Romana Rediviva, dincolo de îndemnul la renașterea și lupta pentru identitate românească, era și un îndemn la unirea tuturor românilor.

Expoziția este un bun prilej pentru a-l comemora pe cel mai important scriitor al mișcării, Ion Budai-Deleanu, de la a cărui dispariție se împlinesc 200 de ani, cunoscut pentru epopeea sa Țiganiada – Poemă eroi-comică, dar uitat, din nefericire, pentru scrierile sale lingvistice, istorice sau juridice.

Număr de vizualizări :440


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro