spot_img

”Dimineaţă pierdută”, de Gabriela Adameșteanu, recomandat de Consiliul European

Romanul ”Dimineaţă pierdută” al Gabrielei Adameșteanu se află pe lista recomandărilor de lectură pentru această vară făcute de Consiliul European. Lista de recomandări de lectură cuprinde 18 titluri din 18 state membre UE și a fost inițiată de Biblioteca Consiliului European și fosta Președinție a Croației la Consiliul Uniunii Europene, sub titlul „Cititori ai Europei. Listă de lectură”.

Lista a fost întocmită pe baza selecției făcute de Reprezentanțele Permanente pe lîngă Uniunea Europeană (UE) și cuprinde romane grafice, ficțiune istorică, basme, piese de teatru. Lista completă a recomandărilor, aici.

Reprezentanța României pe lîngă UE a propus Dimineaţă pierdută de Gabriela Adameșteanu, roman apărut în 1984 la Cartea Românească și publicat în opt ediții la Polirom.

Romanul a fost dramatizat și pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986 – februarie 1990), cu o distribuție de aur: Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, RodicaTapalagă, Marcel Iureș, Mihai Constantin etc.

A fost pînă acum tradus în franceză (Gallimard, Franța), germană (Aufbau, Germania), maghiară (Europa, Ungaria), spaniolă (Random House Mondadori, Spania),italiană (Atmosphere Libri, Italia), ebraică (Nimrod Books, Israel), bulgară (Balkani, Bulgaria), engleză (Northwestern U. P., SUA), portugheză (Dom Quixote, Portugalia), polonă (Wydawnictwo W.A.B., Polonia), estonă (EestiRamaat, Estonia), turcă (YapiKrediKulturSanat, Turcia), suedeză (Bonnier, 2244, Suedia).

Traducerea în limba germană a Dimineţii pierdute, realizată de Eva Ruth Wemme, a obținut Premiul Tîrgului de Carte de la Leipzig (ediția 2019).

Dimineata pierdută este unul dintre cele mai bune romane apărute în ultima vreme: bogat, chiar stufos, profund, “adevărat”pînă în cele mai mici amănunte, modern în construcție și scris cu finețe. Gabriela Adameșteanu stăpînește la fel de bine ambele registre: și pe cel individual, aparent minor, psihologic, monden și burghez, și pe acela colectiv, politic, în care războiul și refugiul sînt privite ca mari catastrofe naționale. Împletirea lor e absolut remarcabilă, firească. Construcia romanului, foarte modernă, se bazează pe un principiu de relativizare a perspectivelor. Romanul e caleidoscopic, permițînd nu doar alternarea planurilor mari cu prim-planurile, dar și pe cea a seriosului cu derizoriul, pe a pateticului cu ironia. Lumea se descompune și se recompune din aceste cioburi, rotite cînd mai repede, cînd mai lent,după necesități. Modernitatea constă în multiplicarea, ca în zeci de oglinzi care se răsfrîng reciproc, comentariului interior datorat protagoniștilor. ” (Nicolae Manolescu,Lumea în două zile, „România literară”, 24 mai 1984)

 

Dimineață pierdută este un roman cu adevărat modern, dar în care tehnicile întrebuințate sînt atît de bine stăpînite, justificate, chemate de structura romanului și de cerințele personajelor, încît devin invizibile. Sînt remarcabile, dar la limită pot nici să nu fie remarcate, în ciuda perspectivei care se schimbă cu fiecare dintre personajele căruia i se dă cuvîntul în deplină libertate. Caleidoscopul acesta mișcător se adună în final într-o perspectivă atît de unitară, încît Dimineață pierdută poate fi citit dintr-o singură respirație, ca un roman tradiţional, și numai după aceea să-ți dai seama prin ce strategii narative a fost obținută curgerea”. (Monica Lovinescu, septembrie 1984, Europa Liberă)

Dimineaţă pierdută este atît de strîns legată de cadrul sau de amănuntele bogate ale vieţii personajelor – străzile şi grădinile, casele pe care le moştenesc sau le neglijează –, încît e greu să o descrii pe scurt ori să o lauzi ca pe o ficţiune obişnuită. Pe de o parte, este un studiu foarte original al unor promisiuni uitate şi al unor visuri neîmplinite. Dar poate fi citită şi ca un îndrăzneţ punct de vedere, de un modernism tîrziu, asupra unei societăţi întregi. Oricum ai lua-o, este o realizare uluitoare.” (Alan Brownjohn, The Times Literary Supplement,2011)

„Romanul reușește să comprime istoria României secolului XX într-o singură zi. O mare performanță narativă.” (Jörg Plath, NeueZürcherZeitung, octombrie 2018)

Dimineață pierdută este un exemplu rar de roman critic la adresa sistemului apărut într-o dictatură. Autoarea se concentrează asupra unei figuri fascinante, fără egal în literatura europeană: Vica Delcă, născută în 1906, ajunsă o pensionară cu venituri reduse. Cu Vica hoinărim prin București, așa cum hoinărim cu marii vagabonzi ai lui Flaubert, Döblin, Joyce.” (Andreas Platthaus, Frankfurter AllgemeineZeitung, decembrie 2018)

Dimineață pierdută este, fără îndoială, o capodoperă a artei narative europene.” (Karl-Markus Gauß, SüddeutscheZeitung, februarie 2019)

„O zi, un secol, un roman. Ori sînt două romane? Dimineață pierdută concentrează și desfășoară secolul XX românesc din două perspective… Ce ar fi putut deveni România, ce a devenit România în realitate și, implicit, de ce este marcată într-o măsură de haos pînă în ziua de astăzi, asta ne povestește autoarea cu acuitate, cu empatie, pe mai multe paliere.” (Gregor Dotzauer, discurs la decernarea premiului pentru traducere al Tîrgului de Carte de la Leipzig, martie 2019)

Absolventă de Litere la Universitatea București,Gabriela Adameșteanu a lucrat la Editura Enciclopedică (1965-1984) și la Cartea Românească (1985-1990). Redactor-șef al săptămînalului „22”,editat de Grupul pentru Dialog Social (1991-2005), și al suplimentului „Bucurestiul Cultural” (pînă în 2013).Vicepreşedintă (2000-2004)şi preşedintă a  CentruluiRomân PEN (2004-2006). Membră a juriului pentru Premiul Uniunii Latine (2007-2010). Ordinul Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2013), acordat de Ministerul Culturii din Franța.

Cărțile ei, constant reeditate, au primit numeroase premii naționale, sînt traduse în 16 limbi și foarte bine primite de critica literară română și internațională.

Alte scrieri: Romane: Drumul egal al fiecărei zile (1975), Întîlnirea(2007), Provizorat(2010), Fontana di Trevi (2018). Proză scurtă:Dăruiește-ți o zi de vacanță (1979), Vară-primăvară (1989). Non-fiction: Anii romantici (2014).

 

 

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508