Academia Română, prin Secția de Științe Istorice și Arheologie, organizează miercuri, 11 martie 2020, sesiunea aniversară „Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naștere“. Manifestarea se va desfășura în Aula Academiei Române, începând cu ora 11. Sesiunea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și moderată de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie. La eveniment vor susține comunicări acad. Dan Berindei, președinte de onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură și dr. dr. h. c. mult. Bogdan Cuza, descendent al familiei domnitorului.
Începând cu ora 13:30 în sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române din Calea Victoriei nr.125 va fi vernisată expoziția cu același nume. Dedicată sărbătoririi a 200 de ani de la nașterea marelui om politic, expoziția reunește documente de arhivă, fotografii, scrisori, acte diplomatice, exemplare de presă, aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române
***
Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), personalitate marcantă a istoriei României, a rămas în conștiința publică drept primul domn al Principatelor Române și inițiatorul marilor reforme care au stat la baza constituirii statului român modern. De activitatea colonelului Alexandru Ioan Cuza, ales ca domn deopotrivă în Moldova (5 ianuarie 1859) și în Țara Românească (24 ianuarie 1859), se leagă reorganizarea administrativă a celor două provincii, constituirea armatei, adoptarea legislației moderne privind organizarea juridică, legile rurală, electorală și fiscală, reformele sistemului de învățământ, înființarea universităților de la Iași și București, introducerea alfabetului latin în administrație.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza și-a legat numele și de fondarea Academiei Române, înființată în aprilie 1866 cu titulatura Societatea Academică Română. El a fost unul dintre primii donatori și susținători ai inițiativelor Societății Academice, oferind în 1863, din fondul personal, suma de 5.600 de galbeni, din care a fost instituit primul premiu al societății, care viza încurajarea producțiilor literare și a traducerilor din operele clasice.
Efortul de sprijinire a activității Societății Academice Române, de fondare a învățământului modern, de adoptare a măsurilor reformatoare pentru societatea românească și demersul diplomatic abil de menținere a Unirii Principatelor au fost recunoscute de Academia Română. În anul 2018 Alexandru Ioan Cuza a fost ales membru post-mortem.
