Luna trecută a avut loc la galeria Five Plus din Viena vernisajul expoziției de grup „Distant Closeness, Intimate Expanse” curatoriată de Miel Delahaij, care a adus împreună lucrări de pictură semnate de Adrian Dică, Răzvan Năstase, Laura Niculescu, Augustin Răzvan Radu și Daniel Roșca. Cei cinci artiști alcătuiesc GRUND – o comunitate artistică deschisă, mai de grabă decât un grup artistic cu misiune și statement – iar aceasta este prima lor expoziție în formulă completă. Fiecare are desigur și un parcurs artistic individual, iar o parte din ei a mai expus în acest spațiu expozițional concentrat pe arta românească, situat pe Argentinierstrasse, nr. 41, chiar lângă Institutul Cultural Român de la Viena. Însoțită de un catalog bilingv, expoziția explorează noțiunea de spațiu, reunind abordări diferite ale tematicii, în ceea ce privește stilul și cromatica.
Dacă lucrările aproape monocrome ale lui Adrian Dică invocă un spațiu atemporal situat la granița dintre figurativ și abstract, lucrarea sa recentă „Preapocaliptic 9” (2017) rupe acest ritm, apropiindu-se mai mult de peisajele sale industriale, cu care ne-a obișnuit.
Tot la granița dintre figurativ și abstract se află și sondările spațiului tridimensional epurat ale Laurei Niculescu, care, prin suprapunerea de straturi vizuale diferite, realizează compoziții deschise, demonstrând o bună stăpânire a liniei.
Cercetând zona figurativă, m-am bucurat să regăsesc în catalogul expoziției lucrări al lui Augustin Răzvan Radu aparținând, ca inspirație, preocupărilor sale de debut, în care explorează clădiri și detalii arhitecturale, care încă mai poartă urme de gloanțe de la Revoluție. Într-un album dedicat acestei perioade de creație a sa, artistul mărturisea: „Aceste lucrări nu sunt despre Revoluția din 1989…ele sunt despre criză, despre trecerea timpului, despre moarte, despre pierderea inocenței.”
Pentru Daniel Roșca, spațiul primordial sau formarea unui spațiu originar constituie interpretarea tematicii expoziționale în cheie personală, fiind, de altfel, expresia plastică a unor preocupări constante dedicate de către artist ontologiei formei. Inițiată în 2016, seria „In the Beginning” semnată de Daniel Roșca își revendică tema de la simbolistica apei.
La Răzvan Năstase cromatica aleasă conferă vitalitate și dinamism într-un registru abstract care te duce cu gândul la cyberspace, în „Tension grid” (2019) sau la un spațiu interior, în seria „CROP” (2017). Din punct de vedere tehnic, practica sa artistică este complexă, îmbinând elemente neașteptate precum rugină, ipsos, plastic și hârtie sau folosind material PVC destinat bannerelor publicitare ca suport pentru lucrările sale, obținând, astfel, efecte remarcabile.
În principiu, expoziția prezintă lucrări a căror valoare artistică este incontestabilă, însă un aspect la fel de important precum cel estetic este cel organizatoric al proiectului. Auto-organizarea (self-organization) ca practică de subzistență se regăsește, individuală sau colectivă, în mai toate comunitățile de artă contemporană, în care artiști sau grupuri de artiști au ales sau au fost nevoiți să aleagă să realizeze proiecte prin resurse proprii de finanțare sau private (sponsorizări), desfășurându-și activitatea de creație în paralel cu cea organizatorică, de producție, de promovare și de fundraising. Acesta este și cazul demersului asociației GRUND la Viena, demers care se încadrează unui scenariu tot mai frecvent în condițiile politico-sociale actuale. Un proiect curatorial și artistic de vizitat în perioada 24 iulie – 30 august 2019.
Ana-Daniela SULTANA-CIPARIU
