Joi, 2 mai 2019, organizatorii EUPL au anunţat pe site-ul oficial al competiției lista nominalizaţilor la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL) pentru anul 2019. Printre nominalizații de pe lista scurtă din acest an se numără scriitorii Tudor Ganea și Bogdan-Alexandru Stănescu, autorii romanelor: ”Porci” (Polirom, 2018), respectiv ”Copilăria lui Kaspar Hauser” (Polirom, 2017). Premiul Uniunii Europene pentru Literatură se acordă anual, începând din anul 2009, tinerilor scriitori contemporani din literaturile emergente (ţările sînt selectate prin rotație pentru participarea în competiția EUPL). Premiul este coordonat de un consorțiu format din: European and International Booksellers Federation (EIBF), European Writers’ Council (EWC) și Federation of European Publishers (FEP). Consorțiul înființează jurii naționale care au rolul de a nominaliza autorii propuși pentru premiere. Membrii juriilor sunt nominalizați de organizațiile naționale membre ale consorțiului EUPL din fiecare dintre țările participante.
Trei scriitori români au fost recompensați pînă în prezent cu acest premiu: Claudiu Mihail Florian (2016) pentru Vîrstele jocului. Strada Cetăţii (Polirom), Ioana Pârvulescu (2013) pentru Viaţa începe vineri (Humanitas) și Răzvan Rădulescu (2010) pentru Teodosie cel Mic (Polirom).
În 2019, din partea României s-au mai calificat în concurs următorii scriitori: Augustin Cupșa, Așa să crească iarba pe noi, Bucureşti (Humanitas), Alina Pavelescu, Sindromul Stavroghin, Bucureşti (Humanitas), Tatiana Țibuleac, Grădina de sticlă, Chișinău (Cartier).
Din partea României juriul care a selectat lista scurtă a candidaţilor este format din: Liviu Papadima, Răzvan Voncu, Oana Doboşi-Potcoavă, Angelo Mitchievici şi Daniel Cristea-Enache, iar juriul care a selectat cîştigătorul este format din scriitorii: Ioana Pârvulescu, Răzvan Rădulescu şi Claudiu M. Florian. Cîștigătorul va fi anunțat în perioada următoare.
Anul acesta, țările participante pentru premiu sînt: Austria, Finlanda, Franţa, Georgia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Ucraina şi Marea Britanie. Mai multe detalii privind Premiul Uniunii Europene pentru Literatură sunt disponibile pe pagina de internet a EUPL.
Într-o Românie închisă pentru străini, într-un viitor îndepărtat, Marele Vătaf conduce cu mînă de fier. Savanţii au făcut descoperiri epocale sub înţeleapta lui îndrumare şi au reuşit să prelungească viaţa oamenilor cu sute de ani, iar porcii au un rol crucial pentru tinereţea veşnică. Totul se obţine însă cu sudoarea frunţii, iar fiecare român trebuie să muncească pînă la epuizare pentru a trăi în acest paradis. Vătaful are şi opt Căluşari care veghează la bunul mers al lucrurilor, vînează Cuiburile de Iele, în care se plănuieşte răsturnarea ordinii naţionale cu ajutorul nucilor şi al rîşilor, şi stîrpesc răul din faşă. Dar ceva se întîmplă în Gruiu, sat aflat sub autoritatea falnicului Căluşar al Ilfovului, favoritul Vătafului, şi o înaltă trădare se conturează chiar în locul în care inocenţa ar fi trebuit să fie la ea acasa… Jocuri-pasiune pentru adulţi, drone, o nouă religie, porci şi porcari, dictatori şi disidenţi, lupte pe viaţă şi pe moarte – toate acestea sunt mici piese angrenate în monstruoasa maşinărie creată de Tudor Ganea în Porci, o distopie cu accente etno ce debordează de fantastic şi fantezie.
Tudor Ganea (n. 1983, Bucureşti) este arhitect. A debutat în 2016 cu romanul Cazemata (Polirom), pentru care a primit premiul „Tînărul prozator al anului 2016”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, premiul pentru debut al revistei Observator cultural, premiul „Nepotu’ lui Thoreau” (debut) şi a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor (debut). Mai multe detalii despre autor, aici.
Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, ediţia 2017
Premiul Radio România Cultural la categoria „Literatură”, ediţia 2018
Premiul Festivalului primului roman de la Chambery, Franţa, ediţia 2018
Roman de maturizare, roman al deformării, 12 povestiri cu acelaşi narator, toate aceste variante sînt corecte şi, în acelaşi timp, departe de a descrie cu exactitate Copilăria lui Kaspar Hauser, o reinterpretare a motivului literar al copilului crescut de lupi. Romanul lui Bobiţă, pasager al tramvaielor ceauşiste, explorator al vechilor crematorii şi al şantierelor din Berceni, este şi unul dedicat Bucureştiului, surprins în perioada sa de trecere de la socialismul luminos la democraţia originală. Dar cea mai importantă rămîne explorarea memoriei într-o proză ce se hrăneşte din materia vîscoasă a melancoliei.
Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor, preşedintele Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB). A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe cînd era junior editor al Ziarului de Duminică. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” de la Editura ART. Mai multe date despre autor, aici.