Joi, 7 martie 2019, ora 12.00, Muzeul Municipiului București vă invită să participați la vernisajul expoziției „Gândirea de factură kabbalistică: Jacques Elias şi generaţia sa”. Evenimentul va avea loc la Palatul Suțu (Bulevardul Ion C. Brătianu 2).
Este o expoziție inedită, creată în cadrul proiectului „70 pentru un Centenar”, derulat de Asociația Thea O. Haimovitz în anul 2018 pentru a marca prima sută de ani de la crearea României Mari dar și, așa cum indică titlul, primii 70 de ani de la crearea Statului Israel.
Este vorba despre omagierea unor oameni cu o atitudine față de viață caracterizată de bun simț și de o modestie exacerbată, care și-au dedicat, la propriu, munca, sau chiar viața (luptând în Primul Război Mondial, deși nu aveau cetățenie română), ori și-au lăsat moștenire averile poporului român și culturii românești, marcând astfel pentru totdeauna istoria și realitatea înconjurătoare.
Emblematică pentru această categorie de oameni este figura lui Jacques Elias, care și-a dedicat atât în timpul vieții, cât și post mortem, susținerea financiară culturii românești, orfelinatelor, spitalelor, așezămintelor cu caracter filantropic, medicinei, universităților, școlilor și, nu în ultimul rând, Academiei Române.
România a fost una dintre primele țări care în anul 1948 au recunoscut noul stat și singura țară din blocul socialist care a menținut relații diplomatice neîntrerupte cu el. Obiectivul proiectului „70 pentru un Centenar” a fost evocarea vieții a 70 de evrei români care s-au evidențiat prin caracterul lor excepțional, prin calități umane sclipitoare, extraordinare, contribuind semnificativ la construirea și elevarea României Mari în perioada acestui prim secol de existență, ghidați fiind de o gândire de factură kabbalistică*.
Cândva numeroasă și foarte activă, numărând în perioada interbelică peste 750 000 de suflete, comunitatea evreiască din România a fost și este construită și inspirată de principii profund umaniste, cu oameni patrioți și mari iubitori de țară; o comunitate poliglotă, inovatoare, prolifică și ghidată de repere intelectuale și academice; o comunitate cu oameni implicați în procese creative, consumatori de artă și filantropi dedicați; o comunitate care, dincolo de profesiile intelectuale, a manifestat un interes activ față de meșteșuguri, meserii practice și negustorie; o comunitate implicată puternic în domeniul bancar, financiar și economic, care a pus bazele culturii economice și sistemului financiar în România și a promovat în decursul secolelor educația financiară ca instrument de obținere a abundenței economice pentru toată lumea, nu numai pentru sine. Și asta pentru că evreii și-au dorit să aducă o contribuție însemnată la prosperitatea zonelor în care și-au desfășurat activitățile, demonstrând astfel o afinitate specială cu mișcarea de idei evreiască numită Kabbalah.
În ultima sută de ani, evreii au trăit în România ca o minoritate etnică și religioasă, cu credință și încredere în Dumnezeu și constituită în largi comunități înfloritoare, răspândite pe întreg teritoriul țării. Astăzi, minoritatea evreiască din România – în continuare o comunitate foarte activă pentru dimensiunea ei – mai numără, din păcate, doar câteva mii de membri. Dar ei sunt păstrători ai tradiției, ai bogatei istorii evreiești, și totodată memoria vie a trecutului, cu frumoasele figuri evreiești care au contribuit cu dragoste, dăruire și patriotism la construirea Centenarului.
Departe de a fi vorba despre o clasificare sau un concurs, selecția celor 70 de personalități a fost asigurată de către o comisie de specialiști evrei și români, compusă din academicieni, oameni de știință și cercetători, cadre universitare cu specializare în Kabbalah din cadrul Universității din București, specialiști în pedagogie, lingviști, artiști, medici și farmaciști, antropologi și istorici, realizatori de filme documentare pe tema istoriei militare în Primului Război Mondial, ingineri, membri ai Centrului științelor de graniță “Heritage” al Academiei Române (acreditat de Unesco).
Jacques Elias provine dintr-o familie bogată de evrei de rit spaniol, poliglot, cu un caracter auster și extrem de riguros, Elias a fost pe tot parcursul vieții sale un mare filantrop. Un om cu credință în Dumnezeu și un geniu al economiei și finanțelor, s-a axat pe acumularea de venituri și dezvoltarea de industrii noi, inexistente până atunci în România, ca de exemplu cea a zahărului. Pe parcursul întregii vieți a crezut în disciplină, instruire continuă și muncă. Rezultatul acestui mod de gândire și de viață a fost acela că a putut lăsa moștenire poporului român, prin Academia Română, o avere colosală, printr-un testament genial, de o originalitate ieșită din comun, alcătuit în niște termeni juridici vizionari și aliniați orânduirilor internaționale, astfel încât nici comuniștii nu au putut anula sau modifica multe dintre clauzele sale. În realitatea societății de astăzi, și în lipsa unor termeni de comparație, înțelegerea dimensiunii acestui gest uriaș de factură kabbalistică nu este facilă. Un indicator al dimensiunii donației ar putea fi acela că exploratorul, cercetătorul și omul de știință Acad. Grigore Antipa, delegat din partea Academiei Române să se ocupe de această moștenire colosală, a avut nevoie de o echipă și de mai bine de șase ani, pentru a inventaria riguros întreaga avere, aflată atât pe teritoriul României, cât și în străinătate.
Îndeplinirea poruncilor Torei, păstrarea și respectarea tradițiilor și sărbătorilor, împletite cu preocupările progresiste și moderne referitoare la folosirea minții, la educație, progres, filantropie, patriotism și prosperitate, stau la baza gândirii de factură kabbalistică a celor „70” și au constituit punctul de pornire al proiectului „70 pentru România”.
* Din motive de spațiu, expoziția prezentată la Muzeul Municipiului București cuprinde doar o parte dintre aceste figuri.
Intrarea la vernisaj este gratuită în limita locurilor disponibile.
Expoziția este deschisă la Palatul Suțu în perioada 7 – 30 martie 2019.
Curator – Felicia Waldman.
Producător – Asociaţia Thea O. Haimovitz.
Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.
