spot_img

”Este trist că mulţi scriitori nu prea au habar de literatură ca teorie şi istorie literară”

Prezent în cele mai importante reviste de specialitate, la toate târgurile de carte și vechi colaborator al platformei AgențiadeCarte.ro, criticul literar Felix Nicolau a răspuns câtorva întrebări adresate de Dorina Cioplea. Ce și cum este cu critica literară, mai ales în România contrastelor, cine și de ce mai citește, cum e cu moda între scriitori dar și între cititori… Despre toate astea dar și mai mult de atât puteți citi în interviul de mai jos.


Prin natura ocupației tale, ești la curent cu toate noile apariții editoriale, fie că ți le procuri singur sau ți le trimit chiar autorii sau editurile la care apar. Dar, spune-mi, ce citește un critic literar în timpul liber?

Cum să zic – un critic literar de felul meu nu are niciodată timp liber, sau îl are mereu liber. Şi atunci el citeşte din toate domeniile, inclusiv din astrofizică, şi mai cu seamă în limbi străine. Ceea ce e destul de trist, pentru că aşa niciodată nu mă voi hiperspecializa, deci nu voi ajunge academician, deci nu voi primi burse, sponsorizări, temenele, casă de protocol şi mai ştiu eu ce alte năzbâtii.

Dincolo de criteriile de valoare, care sunt micile tale plăceri vinovate, din punct de vedere literar?

Plăcerile mele vinovate sunt cărţile de mainstream, alea afectate şi ţepene, pline de ifos cultural, mai cu seamă cele de poezie. Ştiu că n-ar trebui să-mi pierd viaţa cu ele, dar sunt un om slab şi mă risipesc.

Întrebat fiind despre libertate, ai spus că te simți liber doar în pădure (am citit pe blogul tău http://felixnicolau.blogspot.ro/). Eu vreau să știu unde te simți liber să citești și doar să citești.

Exact unde se simţea liber şi Leopold Bloom. Te închizi, apele şuşotesc, gresia e impecabilă ca un ambasador la papion. În plus, auzi şi mai bine certurile din casele vecinilor, bănuiesc că datorită coloanei blocului.

Cum scoți criticul din cititor? Dar scriitorul? (tot din cititor) Ai vreun ritual de purificare înainte de lectură?

De fapt, lectura e ritualul meu de purificare şi de încălzire. Nu pot scrie un rând dacă mai întâi nu am citit barosan. De asta nici nu mai apuc să scriu, uneori, căci intervin treburi şi rămân în urmă cu cititul. Asta în pofida faptului că unii zic că scriu mult. Scriu constant doar cronică literară şi articole academice, pentru că mi se cer, însă proză nu am mai scris de 4 ani, de exemplu.

Din păcate, nu mai reuşesc să scot criticul din cititor. Mi-e de ajuns să văd o pagină dintr-o carte ca să-mi dau seama cum stăm. Câte lucidităţi, atâtea drame, nu?

Și acum, ca în bancul cu elefantul din frigider, spune-mi cum ai băgat scriitorul și criticul în cititor și pe la ce vârstă te-ai apucat de o asemenea năzbâtie. Nu e înghesuială, uneori, acolo în tine?

Pe critic l-am băgat târzior, cred că în jur de 30 de ani, însă e drept că mereu am fost un pasionat cârcotaş. Cât despre scriitor, ca tot românul, adică poet, mi-a fost mai greu să-l scot din cititor. Asta e marea problemă. Să nu mă întrebi când am şi început să înţeleg ce citesc, că e mai ruşinos. Acum sunt în faza în care chiar încerc să aplic ce citesc. Sper să nu crap înainte să aplic puţin din Bacovia. Înghesuiala s-a produs din momentul în care mi-am cumpărat sintetizator şi am început să iau lecţii de pian, abia.

Nu cu mult timp în urmă, în mediul virtual s-a răspândit un fel de leapșa literară, preluată imediat de unii și contestată de alții, care se referea la o listă personală de lecturi fundamentale. Contează ce citesc ceilalți?

Ai văzut cum am răspuns eu la leapşa literară? Apoi la cea muzicală? Pentru un literat profesionist contează ce citesc alţii, căci e o lume de preţioase ridicole; însă doar ca orientare în societate. În rest, eu citesc în dezmăţurile mele şi în milioane de direcţii, fără să şi declar public asta (decât întrebat de tine), căci nu văd niciun merit în aşa ceva. O fac pentru mine, din varii motive, şi nu văd de ce i-ar interesa pe alţii asta ori de ce mi s-ar decerna o medalie pentru că citesc.

Răspunsul meu la leapşa cu pricina arăta cam aşa:
1. Alina Darap – Hai nană la Feregoasa
2. Cristina și Georgel Cochină – Neică hoţ de inimioare
3. Cristina Simion -Am trei mândre într-un judetz
4. MARIUS DE LA FOCȘANI ȘI GEORGE NICOLOIU – TRAGE SOACRA LA MĂSEA
5. BOGDAN DE LA PLOIEȘTI – DEASUPRA LA LUME
6. FLORIN SALAM & SORIN TALENT – PREZENTAREA BOMBEI LA MADRID
7. Fly DJs ft Alessia – Dubai ay ay!
8. Nicolae Glib – Hai la joc, picioare moi
9. Paraziții – Bot în bot cu-o lepră mică
10. M.Loga – Jură neică mustăcios (nicio aluzie la Cărtărescu)

În principiu putem trăi, mânca, dormi, procrea, merge la serviciu și fără critici literari. Și totuși, ca unul dintre ei, care crezi că e rolul criticului literar în natură, de-a lungul și de-a latul timpului?

Cred că rolul criticului literar în natură s-a modificat de-a lungul vremurilor, aşa cum şi natura s-a modificat. În mod normal, criticul ar trebui să evidenţieze valoarea, dar şi să lărgească gustul public, să descurajeze prăbuşirea în admiraţie de sine a veleitarilor, dar şi isteria snobilor. Criticul nu este doar o verigă între scriitori şi public, ci şi un formator al celor două categorii. Că adesea el este, de fapt, un deformator, e altă mâncare de peşte.

”Toți se pricep la fotbal și la politică”, nu? Eu aș extrapola și aș băga în aceeași categorie și arta, literatura, muzica și cam toate lucrurile despre care, de fapt, majoritatea oamenilor nu au o părere legitimă de spus. Cum e să ai dreptul să comentezi munca altuia?

Clar în muzică nu ne pricepem – îţi spun eu, care predau şi la Conservator şi mă fac constant de râs cu cunoştinţele mele muzicale. De asta vreau să iau lecţii de pian, cu teorie şi tot tacâmul. Şi în celelalte arte e cam la fel. Ceea ce este trist e că mulţi scriitori nu prea au habar de literatură ca teorie şi istorie literară. Scriu după ureche şi mode. De asta şi literatura a ajuns atât de plictisitoare – mai ales cea mainstream – pentru că trăim o frenezie a imitaţiei.

Stând departe de domeniile ”fierbinți” (cum ar fi politica), cel puțin din exterior viața ta pare pașnică, boemă. Cât de periculos trăiești, de fapt, în postura de critic literar român și cât de bine ancorat ești în realitatea socială?

Chiar atât de departe de politică nu stau, în sensul că înţeleg funcţia mea de intelectual cam cum o pricep şi Edward Said ori Noam Chomsky: respectiv să critic încălcările libertăţilor cetăţeneşti, devierile sistemului înspre manipulare ordinară, precum şi distrugerea planetei. Am ieşit de multe ori în stradă când am considerat că a fost cazul. Faptul că nu se prea ştie nimic despre chestiile astea consider că este un semn bun, faţă de acţiunile aşa-zis altruiste ale unora, care s-au bătut apoi cu cărămida în piept până şi-au rezolvat o sinecură, ceva. Ar trebui să ne declanşeze alarma interioară orice gest frumos comis în prezenţa surlelor şi a trâmbiţelor (televiziunea, Facebook-ul etc).

Când sau cum te vei lăsa de scris și citit?

Tătucul promoţiei nouăzeciste, Cristian Popescu, spunea că scopul oricărui scriitor este să ajungă la nivelul la care se poate lăsa de scris. Promit să mă las de scris în momentul în care nu mi se va mai solicita vreun material spre publicare. O solidă credinţă a mea este că literatura şi-a pierdut cititorii din cauza celor care nu se pot lăsa de scris, care o fac la modul maniacal. Cum spunea Florin Iaru la o citire recentă: poet eşti în tinereţe, atunci ai vână etc. L-am întrebat – şi cum vă simţiţi scriind poezie la 60 de ani?

Dorina CIOPLEA

foto: George FLOAREA

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. „Douămiiştilor, milenariştilor, transmodernilor” noştri de mileniu trei, în înfloritor deceniu doi, merită a li se recomanda (răspuns la cea generoasă „leapşă literară”), spre lectură, parabola lui Alexandru Lascarov-Moldovanu: „Purtătorul de condei”, şi… am credinţa… vor gândi, – şi acţiona, altfel distinşii noştri creatori. La mulţi ani, cu-nţelepciune!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508