Sâmbătă, 10 mai 2014, de la ora 15.00, la librăria Cartea de Nisip din Timișoara va avea loc o dublă lansare de carte Herg Benet: „Rezervația unicornilor”, de Cristina Nemerovschi și „O să mă știi de undeva”, de Petronela Rotar. Invitați, alături de cele două autoare: Bogdan Munteanu, Marius Ștefan Aldea, Adrian Ioniță.
Despre „Rezervația unicornilor„, finalul trilogiei ”Sânge satanic”, de Cristina Nemerovschi:
„Curată purificare!” (Dominic Dembinski)
„Absolut genială!” (Vlad Olan)
„Trilogia Sânge satanic este viitoarea Biblie!” (Emilian Marciu)
“My dream: Sânge Satanic – infinitologie!
Why only 3 books when you can have 69 or more?” (Ioana Martin)
„Mi-a reamintit ce înseamnă să simți și cum să-ți recapeți umanitatea spunând NU.” (Mircea Ciobanu)
„Nu este o carte pe care să o arăți părinților sau despre care să poți scrie la teze. Este o carte care va face parte din tine, te va defini. Este o carte pe care o iei de mână și-i mulțumești că există.” (Mia Matei)
„Sunt nerăbdătoare să mă îndrăgostesc de un nou M.!” (Maria Mărăndoiu)
„Sânge satanic e despre toate lucrurile care contează.” (Shadows)
Despre „O să mă știi de undeva„, de Petronela Rotar:
“O să mă ştii de undeva e ca o matrioşcă din păpuşi de sticlă, cu care umbli c-un fel de teamă, să nu le scapi şi să se strice, dar apasă fără frică, intră, trage, priveşte-le, studiază-le, citeşte – au trecut prin multe, au rezistat în lumea reală şi au să reziste şi-n varianta lor hîrtioasă. (…) După ce-o să citeşti cartea ei de debut, o să exclami precum o tenismenă care tocmai a cîştigat un turneu foarte important – WOW! – şi de aici încolo o să ştii exact de unde o cunoşti.”
(Mihail Vakulovski)
“Scrisul acestei femei frumoase din toate unghiurile de vedere şi de simţire nu se savurează. Se muşcă, se mestecă, se-nghite drag. E dulce şi te ustură. Incantaţie şamanică este aceasta, nu scriitură. Vrăjitorie curată căreia n-ai cu ce să vrei să i te sustragi. Curgi cu ea, te-amesteci şi te umpli de bună mireasmă. Pentru că ea e bună şi se dă. Pentru că ea e atât de bună încât te restituie ţie-ţi. Cuvinte-flori-de-câmp care nu se adună-n mănuchiuri, ci se răsfiră-n… poveme. L-am auzit pe Iulian Tănase zicând c-aşa se cheamă poveştile-poeme. Îndată m-am gândit la Petronela, c-o ştiu de undeva, din miezul nestricat al lumii, din timpurile-n care nu i se despărţiseră apele şi nici vântoasele în asta şi cealaltă. Pe când aveam noi ochi mulţi de heruvimi şi aripi şase de serafimi.”
(Ana Barton)
“Scrie cu pasiune, știe să riște, să-și transforme experiența de viață în poeme. Este recognoscibilă și nu plictisește. Petronela Rotar are toate șansele unei traiectorii literare memorabile.”
(Alexandru Petria)
