spot_img

Pentru că citim, ni se spune „pufi”

Un student al universităţii noastre, balasând mâna dreaptă parcă spre haos, ne-a spus într-un moment de rară şi firească sinceritate: „Domn’ profesor, am citit recent o statistică, realizată de un institut american de specialitate, din care reiese că un student din cinci poartă mereu cu el o carte pe care o citeşte. Deşi numărul «cinci» mi se pare ireal, după părerea mea sunt mult mai mulţi, în fapt autorii statisticii nu au căutat să fixeze un numeral exploziv. Ci faptul că ceilalţi patru îl desconsideră pe cel care ţine în mână o carte şi pe care o citeşte în momentele de răgaz ale zilei şi nopţii. Mai exact, domn’ profesor, în urma sondajelor de opinie s-a ajuns la concluzia că desconsiderarea de acest tip, în mintea celor mulţi de aceeaşi vârstă şi nu numai, este sinonimă cu dispreţuirea, cu ostracizarea din anturaj, cu marginalizarea!”.

Noi am simţit că spusele studentului, rostite cu puţin năduf, se conturau într-un fel de întrebare, oarecum retorică. La fel de bine am simţit că tânărul avea nevoie de un răspuns (explicaţie) venit dintr-o altă experienţă de viaţă, ceva mai lungă. Aşadar, începutul de conversaţie ne-a pulsat sângele în vene şi în arhiva unor amintiri de viaţă. Nu puteam decât să recunoaştem acest adevăr.
„Atitudinea faţă de cei care studiază şi care ţin în mână o carte, în loc de telefon mobil sau tabletă, sau altceva de construcţie electronică, este, în mod evident, una de dispreţuire. Asemenea comportamente au fost dintotdeauna. Chiar şi pe vremea când nu existau tablete, internet şi laptopuri. Fetele şi băieţii care se dedică studiului şi cititului sunt mereu etichetaţi ca fiind periculoşi, tocilari, rumegători (şoareci de bibliotecă), persoane care nu merită atenţia restului, adică a vulgului dedat politicii, distracţiei, sexului şi îmbogăţirii peste noapte. Într-un cuvânt, acestor specii umane li se spune « pufi »”, am încercat noi să explicăm.
„Ce înseamnă că suntem « pufi »?”, a fost întrebarea pusă imediat. Nu a fost momentul să dăm o explicaţie filologică a interjecţiei. În schimb, i-am tradus câteva sensuri: „papă-lapte”, „cu caş la gură”, „motoflete”, „motolog”, „mutălău”, „nătânt”, „nătărău”, „tălâmb”, „gogoman”, „găgăuţă”.
Evident că nu am epuizat lista sensurilor posibile şi imposibile. Însă cele pe care le-am rostit au avut un efect de şoc peste faţa studentului nostru, astfel încât amândoi ochii i s-au bulbucat, precum cei ai unui broscoi aşezat pe o frunză plutitoare, la pândă după insecte grase şi bâzâitoare.
Şi ca să vadă că nu e singur pe lume în această privinţă, ne-am permis să relatăm un eveniment real din propria biografie. „Pe la mijlocul perioadei de armată am picat să fim de santinelă în « schimbul sovietic », cum spuneam cu toţii, adică de la 12:00 la 03:00 noaptea. Pentru noi, soldaţii, era cel mai greu schimb, fiindcă dormeai pe apucate. Dar eram fericiţi ca puteam citi în linişte cărţile pe care le furişam în pufoaică. În noaptea cu pricina, la lumina lanternei din dotare, citeam un volum cu poezii de Nicolae Labiş. Am fost prinşi de un plutonier major al unităţii militare, ofiţer de serviciu în acea noapte, care îşi făcea rondul de control. « Soldat, ce citeşti în post? ». « Nicolae Labiş, să trăiţi! ». « Băi, tu să-mi răspunzi cuviincios! Ştii că nu ai voie să citeşti în post? Cine dracu este acest, cum ai spus, Labiş? ». « Un mare poet care a murit tânăr şi care a scrisAlbatrosul ucis, să trăiţi! ». « Băi gogomanule, mă iei de prost? Tu crezi că nu ştiu ce a scris acest Labiş al tău? Pentru că te-am prins citind în post vei sta o săptămână în arest şi vei spăla latrinele de la Statul-major ». « Să trăiţi, am înţeles! »”.
Şi noi am fost „pufi”. Dar am rezistat.
Alexandru Calmâcu

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508