spot_img

Dan Mircea Cipariu cere oficial repunerea în drepturi a membrilor USR care nu sunt lăsaţi să voteze

Luni, 9 septembrie 2013, după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, Filiala USR Bucureşti-Poezie a dat publicităţii lista celor care vor candida pentru funcţia de preşedinte al Filialei, pentru Comitetul Director al Filialei şi pentru Consiliul USR. Pentru funcţia de preşedinte al Filialei s-au înscris Dan Mircea Cipariu şi Nicolae Prelipceanu. Pentru Comitetul Director al Filialei s-au înscris Denisa Comănescu, Ioana Diaconescu, Mariana Filimon, Grete Tartler, Bogdan O. Popescu şi Nicolae Prelipceanu. Pentru Consiliul USR s-au înscris Denisa Comănescu, Grete Tartler, Bogdan O. Popescu şi Nicolae Prelipceanu. Alegerile Filialei USR Bucureşti- Poezie vor avea loc luni, 16 septembrie 2013, începând cu ora 09.00,  la Teatrul de Comedie din Bucureşti (str. Sf .Dumitru. nr.2. în spatele Muzeului Naţional de Istorie a României de pe Calea Victoriei). Conform statutului USR, într-o urnă vor fi aleşi pe acelaşi buletin de vot Preşedintele Filialei, Comitetul Filialei şi reprezentanţii pentru Consiliul USR. În altă urnă, Preşedintele USR. Pentru funcţia de preşedinte al USR vor candida Dan Mircea Cipariu şi Nicolae Manolescu. “Sunt surprins de candidatura colegului Nicolae Prelipceanu pentru că domnia sa a fost ales de către Consiliul USR preşedintele Comisiei de Monitorizare a Alegerilor. Voi cere oficial recuzarea domnului Prelipceanu din această comisie pentru că nu mai poate să-şi exercite imparţialitatea cu care a fost investit. Nu poţi intra pe terenul alegerilor şi jucător, şi judecător! Cum îl ştiu drept un om cu principii, sunt convins că dl. Nicolae Prelipceanu va alege între a fi jucător şi judecător! Am cerut Comitetului Director al USR repunerea în drepturi a membrilor care nu sunt lăsaţi să voteze pentru că nu şi-au plătit cotizaţia în 2012, un fapt regretabil ce se constituie într-o încălcare gravă a Statutului Uniunii Scriitorilor din România precum şi a legislaţiei în vigoare”, a declarat Dan Mircea Cipariu.

CONTESTAŢIE

În atenţia Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România

Subsemnatul Dan Mircea Cipariu, candidat la funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din România, formulez prin prezenta următoarele cereri:

1.Recuzarea domnului Nicolae Prelipceanu din funcţia de preşedinte al Comisiei de Monitorizare a Alegerilor. Domnia sa a fost ales de către Consiliul Uniunii Scriitorilor din România pentru a fi imparţial cu candidaţii şi pentru a asigura aplicarea articolului 27 şi a anexei 3 din Statutul Uniunii Scriitorilor din România. Dl. Nicolae Prelipceanu se dezice de imparţialitatea cerută unui preşedinte al Comisiei de Monitorizare a Alegerilor prin faptul că participă la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Filialei USR Bucureşti- Poezie devenind, astfel, contracandidatul unuia dintre cei doi scriitori înscrişi în competiţia pentru alegerea preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România. Nu poţi intra pe terenul alegerilor şi jucător, şi judecător! Cum îl ştiu drept un om cu principii, sunt convins că dl. Nicolae Prelipceanu va alege, înaintea unei decizii a Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România, între a fi jucător şi judecător! Atrag atenţia Comitetul Director al USR că în cazul în care nu va soluţiona această incompatibilitate mă voi adresa Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti conform prerogativelor art. 23 (2) din OG nr.26/2000.

2. Repunerea în drepturi a membrilor care nu sunt lăsaţi să voteze pentru că nu şi-au plătit cotizaţia în 2012. Acest fapt se constituie într-o încălcare gravă a Statutului Uniunii Scriitorilor din România precum şi a legislaţiei în vigoare. Întemeiem această cerere pe următoarele argumente:

Conform încheierii din 17 aprilie 2013, pronunţată în dosarul nr.16099/299/2013, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a luat act de modificările la Statutul USR. Toate hotărârile luate de conducerile USR nu pot lucra retroactiv. Art.8 (b) din Statutul USR precizază următoarele: “Dacă membrul U.S.R. nu-ţi achită cotizaţia pe o perioadă de cel puţin un an, el e suspendat din drepturi”. Cum Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a încheiat hotărârea în dosarul nr.16099/299/2013  la 17 aprilie 2013, calcularea oricăror acte disciplinare şi punitive începe cu această zi de 17 aprilie 2013. Mai gravă este situaţia în care membrii USR şi-au plătit cotizaţia, după o dată adoptată printr-o hotărâre nestatutară a Consiliului Uniunii Scriitorilor din România. Consiliul U.S.R. din 10 iunie 2013 a hotărât că membrii U.S.R. care nu şi-au plătit cotizaţia pe anul 2012 până la această dată sunt suspendaţi, neavând dreptul să aleagă şi să fie aleşi anul acesta. Anexa 4, art.5, din Statutul USR afirmă clar: “În momentul plăţii cotizaţiei pe toată perioada restantă, membrul U.S.R. care a fost suspendat este repus în drepturi după aceeaşi procedură”. În concluzie, solicit intrarea în legalitate şi un anunţ oficial din partea Comitetului Director al USR prin care toţi colegii care şi-au plătit cotizaţia până în anul 2012 să poată vota.

Atrag atenţia Comitetul Director al USR că în cazul în care nu va soluţiona o prevedere vădit nestatutară mă voi adresa Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti conform art. 23(2) din OG nr.26/2000.

Cu cele mai bune gânduri,

Dan Mircea Cipariu

*

Programele candidaţilor Filialei USR Bucureşti- Poezie pot fi consultate în rândurile ce urmează.

Programul lui Dan Mircea CIPARIU pentru funcţia de preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie

Realităţile impuse de noul Statut al USR obligă pe noul preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie să se concentreze imediat după preluarea funcţiei pe câteva activităţi organizatorice şi de infrastructură cum sunt: crearea unui cont bancar al filialei, realizarea unei ştampile a filialei, crearea unei sigle şi a unui logo pentru filială, realizarea documentelor financiare şi de decont ale Filialei Bucureşti-Poezie, precum şi a registrului de documente, recensământul membrilor şi evidenţa la zi, repartizarea resurselor financiare ale ASB direct proporţional cu numărul colegilor din Filiala de Poezie.

În timpul mandatului meu voi realiza împreună cu colegii din Comitetul Director următoarele 10 programe:

-pagina web a Filialei;

-evenimente culturale anuale (Maratonul de Poezie şi Jazz, Ziun Mondială a Poeziei, Strada de poezie şi jazz)

-programul editorial „Poezie de Bucureşti” (cu sprijinnul primăriilor de sector şi cu sprijinul PMB);

-seria de lecturi publice „Poezie la prima vedere” şi „Cele mai frumoase poezii”;

-Biblioteca  „Poezie de Bucureşti” ce se va constitui din donaţiile colegilor;

-reuniunile bianuale „Petrecere cu poezie”, unde să ne întâlnim pentru a (ne) sărbători proiecte editoriale sau de poezie, cărţi noi, vârste rotunde…

-proiecte comune cu poeţi din Filialele USR:

-o arhivă foto, audio, video şi multimedia a Filialei care să se constituie într-un document de istorie literară vie (fonoteca „Poezie de Bucureşti”, videoteca „Poezie de Bucureşti”) ;

-ateliere de scriere creativă în licee şi facultăţi realizate împreună cu colegii interesaţi de acest proiect;

-activităţi de strângere de fonduri din surse publice şi private locale, regionale, naţionale şi europene;

Dan Mircea CIPARIU

*

Program de candidatură Nicolae Prelipceanu

Nefiind un manager, ce aș căuta eu să candidez pentru președinția Filialei București Poezie a USR, m-am întrebat atunci când am ales să o fac. Mai ales că astăzi acest cuvânt, din domeniul mercantil, face ravagii și în lumea noastră,  așa zicând liberă de comerț și alte mercantilitățí. Nu mai trebuie să conducă o revistă un scriitor, ci un manager. Vezi cazul Tribuna de la Cluj. Încet-încet, dar sigur-sigur, ne transformăm și noi conform modelului economic și financiar.

Eu zic că ar trebui să vedem mai întâi cine mai suntem, câți mai suntem încă vii și, în subsidiar, viabili. Dar, oricum, prima necesitate este aceasta: o listă clară a celor care mai trâiesc, inclusiv a celor care nu mai trăiesc tocmai pentru poezie. Că mă pomenesc mereu cu morți uitați care apar pe listele fililalelor bucureștene, mai ales, ca buni platnici de cotizație.

De-acum înainte, după noul statut, o să ne adunăm chiar mai rar în aceste conclavuri periodice, căci perioada s-a mai relaxat, nu mai e de patru ani, ci de cinci. N-ar fi, oare, mai bine, să ne mai adunăm și așa, fără crâncena bătălie a alegerilor? Numai așa, ca să mai vedem ce e cu poezia, încotro se îndreaptă ea azi, dacă se mai îndreaptă cumva încotrova. Poate că, măcar de câteva ori pe an, sau, hai, dacă e prea des, o dată, am putea și noi, membrii Filialei București Poezie, să ne întâlnim, cei care vrem și mai putem, ca să dezbatem chestiuni arzătoare, vorba lui Trahanache și-alor lui, despre literatură.

Știe cineva dintre noi ce scrie și cum scrie vecinul său? Mă îndoiesc, deși poate că sunt câteva cazuri. Dar atunci ce căutăm noi, aici, împreună? Doar să-l alegem pe unul președinte și gata? Poate că nu e acesta țelul asocierii noastre, poate că e tocmai acela de a ne feri de singurătate și de necunoaștere, azi, când ignorarea poeziei a atins cote nevisate nici de cel mai aprig manager  de altădată sau din prezent.

Mă gândeam, acum câțiva ani, la o serie de lecturi din poezia unor colegi de-ai noștri care nu mai sunt. Îmi treceau prin cap numele lui Virgil Mazilescu, Marius Robescu, dar de ce nu și Ioan Alexandru, Gheorghe Pituț, Ioan Flora, Ion Drăgănoiu sau Nichita Stănescu? Câte o seară dedicată unui asemenea poet, organizată undeva, azi într-o sală mai mititică, în noul sediu, de fapt vechi, al USR, nu ne-ar face bine? Nu ne-ar aduce aminte cine am fost? Nu ar demonstra ea că poezia a existat și mai există? Nu ne-ar trebui cine știe ce actori ca să le deformeze opera acestor colegi, totuși, ai multora dintre noi, cândva. Am putea chiar noi să citim din cărțile lor, încercând, poate disperat, să salvăm de la uitare un patrimoniu încă de preț. Am spus numai câteva nume, dar sunt mult mai multe. Și dacă unul dintre noi se învrednicește de o carte nouă, de ce să nu citim/citească și din ea, în fața noastră, a celorlalți, mai ales că nu e sigur că va găsi și-o editură și ca să știm și noi pe ce lume mai trăim încă? Așadar, am avea două serii de lecturi: 1. Cei care sunt, și 2. Cei care nu mai sunt.

Pe vremuri, la Cluj, am sfătuit-o pe secretara Filialei de-acolo să alcătuiască un fel de registru în care să treacă bio/bibliografiile tuturor membrilor, pentru că, știți, nimeni nu-și mai amintește de colegii care au fost, din moment ce nu o face nici despre colegii care mai sunt. Acolo, când era cazul, fiecare mai anunța o carte, un premiu, un alt eveniment, important pentru el, deci și pentru asociația din care face parte. Acum, că a trecut vremea registrelor, e chiar mai simplu, nu mai trebuie să adaugi pagini peste rând, treci totul pe calculator și îi adaugi paginii fiecăruia ce e de adăugat. Acum registrul acela se poate chema chiar site sau, mai la început, doar un dosar de consultat la Fililală.

Înțeleg multe, am auzit acum patru ani promisiuni mirobolante, evident panglici colorate, pe care unii le-au și crezut, ba că ne aduce candidatul milioane de la Uniunea Europeană, ba că nu știu ce o să facem cu ele, iar când l-am întrebat pe unul ce temei are să-l voteze mi-a și spus, e un om tânăr, o să aducă un milion. Redusese, pasămite, totul la ceva mai, vezi Doamne, modest! Eu nu sunt nici tânăr, ba la dimpotrivă, și nici nu vă promit că o să aduc nu știu câți bani. Cine ar putea-o face? Dar poate că premiul acela care, conform statutului, ne-ar reveni în fiecare an o să găsim de unde să-l transformăm în altceva decât într-o diplomă.

In concluzie, ca să nu mai pierdem vremea, candidez la președinția Filialei Poezie București a USR,  pentru consiliul USR și, firește, pentru comitetul filialei. Dacă nu voi fi ales, voi încerca măcar programul Cei care nu mai sunt, dar îl voi ajuta pe cel care va fi ales să facă o Filială adevărată din fosta secție de poezie a ASB.

Nicolae Prelipceanu

*

Program Denisa Comănescu

Îmi depun candidatura pentru Comitetul Fililalei Poezie Bucureşti şi pentru Consiliul USR, pentru că doresc să susţin valoarea în tot ceea ce facem. Am să încerc, după puterile mele, să-l ajut pe cel care va fi ales, pentru ca fosta secţie de poezie a ASB să devină una dintre filialele cele mai serioase şi importante din această uniune, aşa cum a şi fost ea, cu ani în urmă, chiar sub vechea ei formă. Nu vreau să uit că am fost, şi într-un fel, mai suntem colegi cu Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Virgil Mazilescu, Marius Robescu, Gheorghe Pituţ şi atâţia alţii care, poate, ne privesc şi ne consideră de dincolo.

Denisa Comănescu

*

Program Ioana Diaconescu

As dori, prin participarea mea la viaţa Filialei de Poezie din Bucureşti, să încerc, cu experienţa mea de scriitor, poet, publicist, traducător, să pot fi de folos unei bresle alcătuită din cele mai fragile constituţii creatoare: poeţii. Nu mi-am dorit  niciodată privilegii sau funcţii. Drept urmare, nici nu le-am avut. Sunt însă, de mulţi ani, alături de colegii mei, de vieţile lor, de cărţile lor, de sufletele lor asemănătoare aripilor de fluturi.

De aceea încep să cred că voi putea să le fiu alături şi instituţionalizat. Atât cât mă pricep,  cu onestitate, cu sinceritate şi fără interese personale.

Biblioteca de poezie care ar fi necesară pentru reprezentarea tuturor generaţiilor este un gând care urmează unei constituiri profesioniste a unei adevărate biblioteci pe care am constituit-o timp de douăzeci de ani la Uniunea Scriitorilor. Cred că ar fi necesară Filialei de Poezie, pentru o vizibila şi justă  reprezentare. Nu voi fi niciodată alături de orgolii, lupte pentru privilegii, atitudini ireverenţioase, nedreptăţi strigătoare la cer. Este loc pentru fiecare în Ţara Poeţilor şi fiecare voce se aude clar. Suntem într-o confrerie care, văzută de departe, pare o rezervaţie ciudată. Atâta cât pot eu, sunt cu ea şi pentru ea. Cu toate puterile mele.

Ioana Diaconescu

*

PROIECT DE CANDIDATURĂ AL DOAMNEI MARIANA FILIMON PENTRU COMITETUL DIRECTOR AL FILIALEI POEZIE – BUCUREȘTI

M-am decis să candidez pentru Comitetul Director al Filialei Poezie București din următorul motiv major și anume să pot pleda din interior, pe cât îmi vor sta puterile, pentru o mai mare și mai corectă deschidere către majoritate, adică pentru cei mulți care încă ne mai numim scriitori. Nu mai e un secret că preferințele tot mai ”elitistice” ale unui grup favorizat, din ce în ce mai restrâns la Uniunea Scriitorilor a devenit o stânjenitoare și la fel de păguboasă realitate.

Filiala de Poezie a făcut și sunt convinsă că va face în continuare tot ce e posibil de a le mai stăvili, prin inițiativele datorate entuziast0elor și eficientelor acțiuni ale domnului Cipariu, Gârbea și încă a doi trei membri, dar ce se vede cu ochiul liber în ce privește preferințele pentru câțiva protejați publicați prezenți la tot felul de manifestații, călătorii și aniversări, aceiași și mereu aceiași este de-a dreptul penibil. Penibil pentru că e  evident, prea evident faptul că niște criterii valorice, cu foarte mici excepții, nu stau în picioare. Trei sau patru dintre ei sunt într-adevăr ”vârfuri”, dar restul? Mâhniți, dezamăgiți cum poate nu am fost niciodată, asistăm la un fel de carusel al unor personaje a căror promovare insistentă devinte tot mai dezgustătoare. Nu suntem, firește, organizație de masă, de binefacere, dar ignoranța, marginalizarea cu cinism a celor care evoluează prin scris, mi se pare inacceptabilă, De aceea îmi propun ca la  Filiala Poezie București, să antrenez cât mai mulți poeți de vârstă medie și de vârsta a treia, mereu uitați, la inițiativele noastre; să sprijin și să inițiez cât mai multe lansări de carte ale poeților bucureșteni în facultăți, școli și biblioteci pentru a lărgi deschiderea către cititori a întregii bresle;  să înființez pentru poeții bucureșteni un caiet special, la îndemâna tuturor, în care ei să-și exprime opiniile în legătură cu ceea ce se întâmplă în interiorul breslei, cu ceva ce ar dori ei să se întâmple, în fine, cu doleanțele și preferințele lor; – să particip mai activ (pentru că nu am făcut-o de loc în ultimul timp și nu din vina mea) la discutarea dosarelor de intrare în Secția de poezie.

Nădăjduiesc că posibilitățile materiale, atâtea câte vor fi, onestitatea și bunul simț mă vor călăuzi și către alte mijloace de aplicare a bunelor mele intenții și ale colegilor mei. Convinsă sunt că și cei ce vom primi votul dvs în această sală vom dori să anihilăm, pe cât se poate, efectele acestui foarte discutabil ”elitism” care ni se tot impune.

MARIANA FILIMON

*

Propuneri pentru candidatura la Comitetul Asociaţiei şi Consiliul Uniunii Scriitorilor – GRETE TARTLER

Literatura&publicații

ASB să sprijine publicarea unei literaturi de calitate, cu un loc important în cultura europeană . Un nou accent pe literatura pentru copii.

Să sprijine scena literară în țară și străinătate.

Traduceri = Conlucrare cu MC și ICR, cu editurile. O atenție deosebită colaborării cu ministerele culturii din țări a căror limbă poate ajuta la răspândirea culturii române  – precum și din țările cu limbi de origine latină

Să  obțină sponsorizări pentru a sprijini finanțarea revistelor și periodicelor culturale, a creatorilor individuali și a diverselor organizații cu proiecte valabile

Fonduri pentru digitalizare

Fonduri pentru a elabora și achiziționa programe împotriva pirateriei digitale

Colaborare cu  instituțiile teatrale, muzicale, cinematografia  – împreună cu diferitele consilii locale din municipalități – cât și învățământul teatral, muzical etc.  prin participarea la studiouri  academice – concursuri  dramaturgie/ interpretare/ creație

A obține subsidii  pentru creatorii individuali

Fonduri pentru concursuri, seminare, workshop-uri

Cuvinte cheie :  interdisciplinaritate şi internaţionalizare, multiculturalism, dar și identitate culturală proprie foarte marcată.

Fonduri pentru finanțarea  unor  evenimente de anvergură, precum festivaluriZilele poeziei şi muziciiAbordări  contemporane ale dramei,  Poezie şi religie, Arta copiilor

In cadrul festivalurilor – programe și conferințe  tematice, precum :

Poezie și Ştiinţă

Poezie și  Politică

Poezie, religie, turism ș.a.

participanţii urmând să fie politicieni, laureaţi ai premiului Nobel, artişti, jurnalişti, oameni de ştiinţă, editori, oameni de afaceri, reprezentanţi ai unor ONG-uri etc.

Grete Tartler

*

Candidatura lui  Bogdan O. Popescu pentru Comitetul Director al Filialei USR Bucureşti-Poezie şi pentru Consiliul USR

În ultimii ani, am fost mereu aproape şi am susţinut după puterile mele programele şi proiectele iniţiate şi coordonate de Dan Mircea Cipariu. Mă alătur şi de această dată efortului colegului meu de generaţie de a transforma, conform noului Statut al USR, Filiala noastră într-un mecanism care să comunice cât mai bine cu colegii şi care să reuşească să obţină resursele financiare şi materiale pentru proiectele de promovare, pentru lecturile publice, pentru programul editorial “Poezie de Bucureşti”. Voi susţine, astfel, programe şi proiecte de comunicare internă şi externă, de atragere a unor bani din fonduri private sau publice.

Bogdan O. Popescu

*

Raport al preşedintelui filialei USR Bucureşti-Poezie la încheierea mandatului

Stimaţi colegi,

Din 2009 până în 2013, am coordonat programul şi antologia celor cinci ediţii ale  Maratonului de Poezie şi Jazz (www.poezie-jazz.blogspot.com). În cele cinci ediţii au participat la acest program peste 90 de colegi ai Filialei Bucureşti-Poezie. Sâmbătă, 18 mai 2013, începând cu ora 20:00, timp de peste 6 ore neîntrerupte, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, a avut loc cea de-a V-a ediţie a evenimentului multiart Maratonul de Poezie şi Jazz. 47 de scriitori români contemporani din generaţii şi geografii literare diferite au susţinut lecturi publice de poezie, într- un dialog artistic cu Mircea Tiberian & friends (Diana Miron – vioară şi voce, Sian Brille – chitară). Această a V-a ediţie s- a bucurat de sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi a fost unul dintre programele culturale importante în cadrul Nopţii Europene a Muzeelor. Scriitorii care au participat la a V-a ediţie a Maratonului de Poezie şi Jazz au fost: Şerban Axinte, Mircea Bârsilă, Daniel Bănulescu, Andrei Bodiu, Magda Cârneci, Gabriel Chifu, Dan Mircea Cipariu, Traian T. Coşovei, Ioana Crăciunescu, Laura Dan, Ioana Diaconescu, Virgil Diaconu, Simona-Grazia Dima, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Rodian Drăgoi, Bogdan Ghiu, Horia Gârbea, Mihail Gălăţanu, Ioana Greceanu, Valentin Iacob, Dan Iancu, Florin Iaru, Viorel Lică, Doru Mareş, Ioan Matiuţ, Clara Mărgineanu, Anca Mizumschi, Ion Mureşan, Viorel Mureşan, Andrei Novac, Adrian Pârvu, Nicoleta Popa, Valeriu Mircea Popa, Bogdan O. Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ofelia Prodan, Cornelia Maria Savu, Cassian Maria Spiridon, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Grigore Şoitu, Ionuţ Bogdan Ştefănescu, Eugenia Ţarălungă, Lucian Vasilescu, Paul Vinicius şi Florina Zaharia.

În 2009, am coordonat proiectul şi antologia  Manifest.20.rEvoluţie. Proiectul a fost lansat la Iaşi (14 decembrie 2009, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iaşi, al revistei “Convorbiri literare” şi al Asociaţiei “14 decembrie 1989”), Timişoara (18 şi 19 decembrie 2009, cu sprijinul Fundaţiei Interart TRIADE, al Galeriei de Artă Contemporană JECZA şi  al Primăriei Municipiului Timişoara) şi Bucureşti (22 decembrie 2009, cu sprijinul Primăriei Sectorului 2 şi al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti – secţia Poezie). în parteneriat cu Radio România Cultural. Antologia Manifest.20.rEvoluţie – coordonată de Dan Mircea Cipariu şi Robert Şerban –cuprinde câte 3 poeme pentru fiecare dintre poeţii participanţi la proiect, precum şi cele 20 de desene realizate de Mihai Zgondoiu. Au semnat în antologia Manifest.20.rEvoluţie următorii poeţi: Ana Blandiana, Eugen Bunaru, Dan Mircea Cipariu, Denisa Comănescu, Simona Constantinovici, Ioan Crăciun, Şerban Foarţă, Florin Iaru, Petru Ilieşu, Ion Monoran, Bogdan O. Popescu, Nicolae Prelipceanu, Cornelia Maria Savu, Cassian Maria Spiridon, Costel Stancu, Moni Stănilă, Liviu Ioan Stoiciu, Robert Şerban, Marcel Tolcea, Varujan Vosganian. Antologia, tipărită şi editată la Timişoara de Editura Brumar, cu un tiraj de 800 de exemplare, a fost donată bibliotecilor judeţene din România, colegiilor naţionale din Iaşi, Timişoara şi Bucureşti, bibliotecilor centrale şi universitare din Iaşi, Bucureşti şi Timişoara..

În 2010, am coordonat proiectul POEZIE LA PRIMA VEDERE, un proiect sub egida Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti – Secţia Poezie cu sprijinul financiar al Uniunii Scriitorilor din România. Au citit texte în primă audiţie poeţii Ioan Zubaşcu, Bogdan O. Popescu, Paul Vinicius, Cornelia Maria Savu şi Riri Sylvia Manor, Lucia Negoiţă, Anca Mizumschi, Ioana Greceanu, Constantin Abăluţă, Mariana Filimon şi Lidia Lazu.

Între 2010-2013, am coordonat evenimentele Târgului Naţional al Cărţii de Poezie. La ediţia din 2013 au participat 35 de colegi ai filialei Bucureşti-Poezie, iar în toate cele patru ediţii peste 100 de colegi. Cei 35 de colegi invitaţi în 2013: Liviu Capşa, Victoria Milescu, Cristiana Purdescu, Adrian Pârvu, Gheorghe Iova, Mugur Grosu, Doina Ioanid, Andrei Dosa, Octavian Soviany, Adam Puslojic, Clara Mărgineanu, Ofelia Prodan, Lucian Vasilescu,  Caius Dobrescu, Magda Cârneci, Constantin Abăluţă, Valeriu Mircea Popa, Rodian Drăgoi, Ioana Greceanu, Valentin Iacob, Simona-Grazia Dima, Teodor Dună, Adela Greceanu, Iulian Tănase, Denisa Mirena Pişcu, Florina Zaharia, Florin Dochia, Florin Iaru, Angela Marinescu, Bogdan Ghiu, Nora Iuga, Mihail Vakulovski, Alexandru Vakulovski, Ioan Es. Pop, Pavel Şuşară.

Între 2009-2013, am coordonat proiectul Colocviul Naţional al Tinerilor Critici Literari – „G.Călinescu faţă cu noua critică literară” organizat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române (FNSA), ASB-filiala Poezie şi Uniunea Scriitorilor din România.

În 2012, am coordonat Rampa de poezie, blues şi jazz, în cadrul celui mai mare festival cultural în aer liber al Bucureştiului, Strada ce C’Arte. La acest eveniment au participat 25 de colegi ai Filialei Bucureşti-Poezie.

Miercuri, 21 martie 2012, de Ziua Mondială a Poeziei, am organizat, la Bucureşti, trei evenimente literare dedicate poeților: „Poezia faţă cu noile media”, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, un miting literar, „O felie de poezie”, în foaierul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, precum şi cea de-a patra ediție a Maratonului de Poezie, Blues şi Jazz, în studiourile TVR2. Coorganizatorii Zilei Mondiale a Poeziei la Bucureşti au fost Radio România Cultural, TVR2, Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Scriitorilor Bucureşti – secţia Poezie, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti. Susţinătorii financiari ai proiectului: Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Parteneri media: ŞAPTE SERI, revista Cultura şi www.agentiadecarte.ro. Poeţii au încheiat dezbaterea care a dezvăluit puncte divergente de opinie, cu lecturi din cele mai noi poeme ale acestora, iar Ziua Mondială a Poeziei a continuat la Teatrul Naţional de Operetă, de la ora 17:00, cu evenimentul „O felie de poezie”. Pe scena TNO au fost invitaţi Constantin Abăluţă, Ruxandra Anton, Daniel Bănulescu, Magda Cârneci, Denisa Comănescu, Traian T. Coşovei, Ioana Diaconescu, Răzvan Ioan Dincă, Rodian Drăgoi, Horia Gârbea, Ioana Greceanu, Augustin Ioan, Viorel Lică, Iolanda Malamen, Andrei Novac, Nicolae Prelipceanu, Cornelia Maria Savu, Liviu Ioan Stoiciu, Ionuţ Bogdan Ştefănescu, Pavel Şuşară, Paul Vinicius, Florina Zaharia.  Invitaţi speciali: cvartetul “Bella Musica” (Gianina Meragiu – vioara I-a; Mirela Dranga – vioara a II-a; Claudia Carapancea – violă; Olivia Beiu – violoncel). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu, Ioan Cristescu şi Horia Gârbea.

Marţi, 22 noiembrie 2011, în Sala „I.L. Caragiale” a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti, a avut loc ceremonia de acordare a Premiilor Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (ASB) pentru anul editorial 2010. Juriul, format din academicianul Eugen Simion – preşedinte, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Horia Gârbea şi Dan Mircea Cipariu, a hotărât premianţii celor şapte secţiuni, iar primarul Neculai Onţanu, împreună cu Horia Gârbea, preşedintele ASB, şi academicianul Eugen Simion, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, au acordat distincţiile. Cele trei premii de debut au fost oferite de AgenţiadeCarte.ro prin Dan Mircea Cipariu, preşedintele Filialei Bucureşt-Poezie. La eveniment a fost prezent senatorul Cristian Diaconescu şi, din partea Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian şi Gabriel Chifu.

Dan Mircea CIPARIU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508