spot_img

Ghips, aur, video. Avatarul artistului

Autoreferențialitatea marcată, în cheie postmodernă, este principalul atribut al noii ieșiri în public a lui Mihai Zgondoiu, găzduit de spațiul de artă contemporană AiurArt. Cum ne-am obișnuit – căci, în ciuda tinereții, el are un palmares expozițional bogat – artistul și-a gândit până în cele mai mici amănunte această întâlnire cu privitorii, după un preview de impact (office exhibition 2012) la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal – Sibiu și după ce așteptarea în media era deja coaptă. A ales un spațiu bucureștean pe cale să devină, în scurt timp, loc predilect al expunerii unor proiecte conceptuale care schimbă obișnuitul percepției de instalație-performance, în primul rând, dinamitându-i perisabilitatea, statutul de efemeridă.

Într-o casă de secol XIX, restaurată în întreaga-i statornicie și așezare tihnită, într-un cartier cu stare, ce nu exclude pitorescul levantin, nu fără a da seama și de rapidele transformări sociale și de mentalităti ale lumii de azi, “Mâna de aur a artistului / The Artist’s Golden Hand” este acasă.
Traseul inițiatic al transformării unui accident din realitate, (fracturarea mâinii drepte a artistului), firește, ironic-inițiatic, în primă fază, glisează spre (re)încărcarea cu noi sensuri pe drumul intortocheat, al spiralei, de la bolgie (subsol) spre triunful mansardei. Pe suportul fragmentarismului care deconstruiește-reconstruiește accidental – din banalitatea faptului divers spre ieșirea din normă a oricărui fapt artistic autentic. Si de la materia (materialitatea) de serie, tributară obișnuitului, pusă în cuptor, într-un simbolic ….,spre aurul decantat alchimic.
Punctul de pornire al acestui demers conectat, din start, la sensuri multiple, este aria semantică a zisei românești “meseria e brățară de aur” (inclusiv meseria de artist) căruia i se suprapune percepția condiției artistului în ziua de azi – în care el este actant direct – imaginea cool de vedetă, aspectul trendy, abstinația notorietătii, apetitul exacerbat de a-și livra propria-I infățișare, propriul corp artei sale sau de a face artă cu (din) propriul corp – în întregime ori pe fragmente. În descendența mitului lui Midas cel care, prin simpla atingere cu mâna transformă banalitatea (obișnuitul impur) în aur (opera de artă). Sau în descendența basmelor – mituri degradate – reîncărcate contemporan prin infuzie de fantasy, într-o societate pe care consumul și divertismentul o infantilizează cu grăbire, în iconul metamorfozei bestiei (forță oarbă, tehnică) în prinț (supererou, manipulator charismatic și mediatic).
(Auto)ironia lui Mihai Zgondoiu, artist a cărui înzestrare reflexivă se mulează perfect conceptualizării, viziunii originale bine articulate și care știe să-și dozeze perfect afectele și efectele la întâlnirea cu publicul, e de regăsit în toate fragmentele ce recompun, ca într-un puzzle de imagine, dar și ideatic, avatarul creatorului într-o societate în care materialitatea și gândirea slabă fac ravagii. Dar (auto) ironia, autoreferențialitatea, aluziile la autofetișizare nu subminează, ci, dimpotrivă, potențează înțelesurile, sensurile parabolei care este, până la urmă, instalația-performance în intregul ei, cu paliere în care se regăsesc fotografii, film video, mărturii vestimentare ale momentului în care s-a produs accidentul și ale travaliului de sublimare a acestui accident în fapt artistic, unelte folosite în demers și, binențeles, artefactele rezumate la finalul metamorfozei.
Banalul ghips care strânge antebrațul artistului, șlefuit laborious, polisat pe viu de acesta, devine un fragment de armură aurită a unui supererou inaccesibil, un fragment de armura glorioasă. De păstrat în lacră, sub sticlă, precum moaștele, pentru a fi adulat de fani. Dar ceea ce s-a aflat sub el, mâna care a transformat meseria în brățară de aur, sau mâna care prin simpla atingere, a transformat materialul impur în spiritualitate, a devenit, prin transfer, ghips banal. Si el de privit sub sticlă, ca prilej de meditație. Ca marturie a acțiunii devastatoare a imaginii perfectiunii supralicitate asupra artei ce se hrănește și din imperfecțiunile viului și, dacă e artă, reușește să le sublimeze. Aceasta este una dintre deschiderile parabolei propuse de Mihai Zgondoiu in “The Artist’s Golden Hand”. Cealaltă îl ipostaziază, prin transfer al fragmentului asupra întregului, pe artistul Midas care își extrage proteza aurită, dar mâna de sub ea e tot din aur. Imaginea a devenit realitate, artistul e chiar propria-i artă, tot ce atinge cu mâna aurită e chiar imaginea lui de aur. În ambele deschideri ale parabolei triumful se substitue căderii.
Ghipsul și aurul, manipulate de imagine,pe care, la rândul lor o manipulează, sunt avatarul artistului. Fie că lui Midas i se ia darul, fie că darul ii este sporit. Artistul ca Golden Boy în lumea găndirii slabe e rezultatul unor tranzactii de (cu) imagine, de cotă de viață, o proiecție în media. Arta (ce fel de artă?) pare a fi în altă parte (unde?)…
Cu “The Artist’s Golden Hand / Mâna de aur a artistului” (proiect curatoriat de Olivia Nițiș la galeria AiurArt / 5-22 aprilie 2013), Mihai Zgondoiu, dincolo de remarcabilul eveniment expozițional cu forță și originalitate artistică testate pe viu de un numeros public, inclusiv artiști tineri, dar și seniori ai vizualului contemporan, dincolo de experimental autentic pe care îl semnează, pune întrebări de substanță asupra locului și rolului artistului, al creatorului în lumea de azi, când cultura critică, asediată de cultura de supermarket și de divertismentul agresiv, trebuie să-și regândească strategiile și să-și redefinească prioritățile. Pentru ei nici izolarea, nici căderea lejeră de teritorii nu s-au dovedit a fi izbânzi într-o astfel de confruntare.

Cornelia Maria SAVU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508