spot_img

Ce lume, ce lume!

Apărut în mod neaşteptat în colecţia de proză Ego de la Polirom, romanul Doinei Ruşti, „Mămica la două albăstrele”, îşi anunţă încă prin copertă intenţia de a filma ridicolul de mare succes. Anume indivizii din media, în special din televiziuni. Coperta cu un operator de film aflat la treabă îl exemplifică pe None, personajul reflector prin care este descrisă lumea de piţipoance şi cocalari. Relaţia copertei cu titlul este mai aluneacoasă, înţelesul la îndemână fiind senzaţionalul lacrimogen, telenovelistic. Toate elementele paratextuale sunt montate în vederea semnalării unui roman de succes.

Apelul la categoriile mai largi de cititori este confirmat atât de stil, cât şi de abordarea narativă. Prozatoarea recurge la un stil simplu, direct, cu fraze cel mult medii ca întindere. Singurele mărci stilistice sunt comparaţiile artistic ticluite din care voi oferi câteva mostre pe parcursul cronicii. Naratologic vorbind, se preferă monologul interior şi stilul indirect liber. Omniscienţa este selectivă, dar niciodată cititorul nu are impresia că povestea se zburleşte şi iese din făgaşul prescris de autoare. Asta vrea să spună că ţintele cărţii sunt bine ştiute din start – nu e loc de dubii, prospecţiuni şi ipoteze de lucru verificate doar la momentul scrierii. Şi capitolele sunt organizate ca scurt-metraje, oarecum ca la Don Delillo. De regulă, un capitol nu sare de trei pagini şi nu conţine mai mult de o întâmplare. Nici intrigile secundare nu concurează firul narativ principal. Numai de pe la pagina 50 încolo ne sunt sugerate implicaţii detectivistice. Toate aceste strategii mă determină să mă gândesc că scriitoarea a avut în vedere posibila ecranizare a romanului şi a încercat să uşureze ulterioara scriere a scenariului aferent. Dacă se va face un film după acest roman, cu siguranţă el va mixa studiul de moravuri cu adrenalina şi palpitaţiile spectatorilor. Bineînţeles, riscul în cazul axării pe surpriza deznodământului este ca opera de artă respectivă să nu fie frecventată decât o singură dată. Dar cum trăim vremuri prezentiste, în care posteritatea mai există doar în minţile artiştilor grav narcisişti, scriitoarea se poate să fi întocmit cel mai bun plan. Oricum, este un mare câştig când un scriitor deja canonic înţelege să accentueze simplitatea şi claritatea, în dauna tiradelor filosoficoase, a întâmplărilor plicticoase şi a frazeologiei încâlcite. Aceste calităţi depun mărturie despre efortul de a fi contemporan cu lumea în care trăieşti – caz rarisim la scriitori…

Dacă cineva se aşteaptă să dau mai multe detalii despre intrigă, n-are decât să-şi pună pofta în cui! Căci scriitoarea nu agreează dezvăluirile pe cale critică. Pe mine unul nu mă deranjează aşa ceva deloc când vine vorba despre vreun roman de-al meu, însă mi se pare că scriitorul are tot dreptul să-i ceară criticului anumite reţineri.

Pot să vă arăt, totuşi, câteva dintre acele comparaţii care bat înspre metaforă şi conferă o doză de fantezie cărţii: „Soarele se ridicase de mult, iar în urma lui, toată partea de nord-est a Bucureştiului rămăsese ca un geam proaspăt spălat”. O cântăreaţă de comerţ se numeşte Li Zeta, probabil de la Lizaveta, iar numele ei „suna ca un jet de apă ori de câte ori ieşea din gura Alexandrei, care îşi lăsa pe e toată energia vocală”. Carina, fetiţa protagonistului, roade aripioare de la KFC, iar tatăl înduioşat îi urmăreşte degetul arătător „ca o agrafă de cuarţ roz”. Acelaşi None, posibil de la Benone (bunuţul), observă chipul unui cântăreţ ce reproduce un refren din Alex Velea: „rădăcinile încordate ale sprâncenelor, faţa ca o gumă mestecată, ochii pe jumătate închişi”. Înainte de a merge la o întâlnire adulterină, None îşi rade scrotul: „Era full, cu testiculele aflate în formă maximă, de vietăţi adormite într-un corset nou-nouţ”. O altă vedetă, Rege Grigorescu, „avea un moţ geluit, ceea ce-l făcea să semene cu un curcan de staniol”.

Dincolo de urmărirea suspansului, mă interesează mai puţin ce, cât cum, în umil respect faţă de opinia lui Henry James din The House of Fiction. Însă mă abate ce-ul de la trebi, pentru că romanciera este absorbită de critica în cheie ironică, soft a realităţii româneşti, în special a lumii media. Eroii, cât mai pot fi ei eroi într-o astfel de lume à la Tipătescu, se ocupă cu interviuri improvizate, îşi tunează ţâţele sau cresc copii răzgâiaţi. Copiii aceştia sunt nişte mici terorişti, aproape ca în orwellianul 1984, dar dependenţi de iluzia vitală a lui Baudrillard. Fascinaţia supremă este Facebook, unde lumea creează profiluri pentru potăile preferate şi, cum ştim, face mult zgomot pentru nimic, mimând comunicarea. Copiii sunt plastifiaţi la KFC, MacDonald’s şi, în general, prin malluri. În furculiţă sunt luate şi gusturile artistice înămolite, dar şi lumea politică. Recognoscibil este Ponta, plaghiatorul, care este încurajat pe Facebook de tot felul de mămici: „Nu uita, scria Mămica, tu eşti vânătorul de piraţi!” Familia din era consumistă nu mai are nici ea vreun sens şi poate de aceea None este tentat să meargă la sursă, să-şi descopere rădăcinile (mai mult nu spui, parol onoarea mea!).

Uneori îmi zic că tonul scriitoarei ar fi putut fi mai muşcător. Bine, unele derapaje sunt atât de ridicole, încât ajunge să le aşterni pe pagină tale quale; de exemplu ultimatumul dat de Carina părinţilor ei cu privire la înscrierea în clasa I doar împreună cu „iubitul” ei, ori reproducerea de versuri din melodiile comerciale: „Băiatul îmi zicea într-una <<hai, Cosmina, hai!>>/Lasă-mă să îţi arăt casa mea din Hawaii”.

Ghiveciul ăsta de „distracţie”, de prost gust, de kitsch total poate fi finalmente sintetizat într-o frază: „toate şerveţelele pentru demachiat sunt îmbibate cu parfum ieftin, care pare făcut din resturi de aftershave pentru sportivi”. Ceea ce ne convinge şi mai mult că Balcanii nu pot fi butoiul cu pulbere al Europei, ci o berărie băşcălioasă în drum spre care, dacă nu faci ochii cât cepele, eşti pulverizat pe trecerea de pietoni de vreun BMW manelist.

Şi totuşi, nu vă speriaţi, cartea nu este agresivă, ba chiar îşi permite unele duioşii pe alocuri. Doina Ruşti îşi cunoaşte cititorii ca pe propriile buzunare şi îi invârte pe degete ca pe inelele cu patină, de familie.

Felix Nicolau

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508