spot_img

(un fel de) NAG STORY

Cum mi-am petrecut eu Noaptea Albă a Galeriilor? Din galerie în galerie, evident, înarmată cu răbdare, încălțăminte comodă, o prietenă cu nervii tari și, mai ales, multă multă poftă de artă contemporană românească. Nici măcar cele câteva mici dezamăgiri nu mi-au putut înfrâna entuziasmul cu care am parcurs, probabil, câțiva kilometri buni pe jos, de dragul artei, bineînțeles. Din fericire, la fel ca mine au mai fost alte câteva sute de bucureșteni, NAG atrăgând, de la an la an, din ce în ce mai mulți vizitatori, dar și din ce în ce mai multe spații expoziționale.


Noaptea Albă a Galeriilor a început, pentru mine, undeva în jurul orei 19.00, prima oprire fiind Galeria 26 (str. Dr. Staicovici, nr. 26), unde am putut vedea expoziția ”The beloved”, semnată de Simona Vilău. Într-un stil caracteristic și ușor de recunoscut de iubitorii de artă contemporană, Simona Vilău pune pe tapet aspecte foarte intime ale vieții, viață care ar putea fi a oricui ,dar care, în acest caz, este a sa. Mesaje și lucrări despre părinți îți atrag, printre altele, atenția, încărcătura emoțională rezonând cu oricine se vede pus față în față cu aceste lucrări. Spațiul, de altfel, este unul la fel de primitor și intim, parcă invitându-te să tragi cu ochiul în viața personală a cuiva. M-am simțit ca și cum, preț de zece minute, am intrat, invitată sau nu, în viața, casa și gândurile Simonei Vilău. Vizita a continuat la terasa din curte, la un pahar de suc de mere, cu un imens buchet de maci în față.

După scurta oprire și trasarea aproximativă a unui traseu pentru noaptea care urma să fie albă dar plină de artă, m-am îndreptat, pe jos, spre Parcul Cișmigiu, unde trebuia să găsesc proiectul OutDOR (Parcul Cișmigiu, zona Debarcader). În ciuda faptului că am înconjurat debarcaderul, nu am găsit nici urmă de proiect artistic în aer liber. Poate l-am ratat.
Înviorată, totuși, de plimbarea prin parc am plecat spre Centrul Vechi al Bucureștiului, oprindu-mă la Victoria Art Center (bd.Calea Victoriei, nr. 12C), unde sunt în plină desfășurare evenimentul și expoziția ”Orașul văzut de generația 80”. Multă lume bună la Victoria Art Center, printre aceștia fiind și criticul de artă Adrian Guță, de altfel și curatorul expoziției, scriitoarea și criticul de artă Magda Cârneci, artistul Mircea Florian, scriitorul și criticul literar Ion Bogdan Lefter, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Petru Lucaci, scriitorii Florin Iaru și Bogdan Ghiu și mulți alții. M-a bucurat, de asemenea, prezența multor tineri, dovedindu-mi, încă o dată, faptul că Victoria Art Center a devenit, de ceva timp, un hot spot pe harta artei contemporane și a mișcării aferente din București. Expoziția îmi era cunoscută, pentru că participasem la vernisajul din 4 aprilie 2013. Artişti participanţi: Alexandru Antik, Olimpiu Bandalac, Rudolf Bone, Călin Dan, Mircea Florian, Teodor Graur, Radu Igazság, Iosif Király, Petru Lucaci, Valeriu Mladin, Alexandru Patatics, Dan Perjovschi, Romelo Pervolovici, Marilena Preda Sânc, Gheorghe Rasovszky, Mircea Stănescu, Roxana Trestioreanu, Ütő Gusztáv, Sorin Vreme.

Lăsând în spate discuțiile și performance-urile de la Victoria Art Center, m-am îndreptat visătoare spre Palatul Voievodal/Curtea Veche (str. Franceză, nr. 25-31), unde am găsit porțile deschise și o expoziție de grup interesantă: ”Temporal perceptions”. Pentru că deja era întuneric afară, m-am lăsat sedusă de umbrele și luminile care răzbăteau din toate cotloanele spațiului, și am visat puțin la vremea domnițelor și a voievozilor. Într-un mod pe alocuri spectacular, contemporanul s-a insinuat perfect într-un spațiu în care, dacă mă întrebați pe mine, este foarte greu de expus obiecte de artă. Expoziția, deschisă în 18 mai, poate fi vizitată până în 12 iulie 2013. Artiști expozanți: Adela Bonaț, Adrian Costică, Adrian Moise, Agniezka Kucharska (Polonia), Alberto Mariani (Italia), Anamaria Avram, Aniela Ovadiuc, Bogdan Mateiaș, Cătălin Oancea, Cosmin Petru Paulescu, Cristian Răduță, Gabriel Brojboiu, Georgiana Cozma, Irinel Moldoveanu, Krasimir Russev (Bulgaria), Lisandru Neamțu, Lucian Țăran, Maria Pop Timaru, Mihai Morărescu, Mirela Iordache, Simona Antoniu, Valentin Soare, Eduard Gabia, Alexandru Solonaru, Ansamblul Propuls. Coordonatori/curatori: Simona Antoniu, Irinel Moldoveanu.

Lăsând Curtea Veche în spate, am trecut pe lângă Hanul lui Manuc și m-am afundat mai tare în Centrul Istoric, bifând și ”BWO” de la Atelier 35 (str. Șelari, nr. 13). După ce am vizionat o proiecție cu un hamster extrem de prins de rotița pe care se învârtea obsedant, mi-am pus pe hârtie o dorință (alături de nume și adresă) și am așteptat cuminte, așa cum mi-au spus organizatorii, să primesc (dacă am noroc) un cadou prin poștă. Asta după ce am avut grijă ca bilețelul cu dorința mea să treacă printr-un fel de perete al dorințelor, care avea în mijloc un orificiu mic-mic. Pe semne că dorințele mari nu pot fi împlinite prin poștă.

Din Centrul Vechi al Bucureștiului, plin ochi de tineri care fie nu știau de NAG, fie preferau alte modalități de a petrece o noapte albă, am plecat spre Atelier 030202 (str. Sf. Vineri, nr. 11), la o nouă ediție din ”Atelier în tranziție – FINISH IT”. Artiștii George Anghelescu, Irina Broboană, Codruța Cernea, Mihai Coșulețu, Francisc Chiuariu, Ioana Ciocan, Flavia Lupu, Cosmin Paulescu, Lea Rasovszky, Gabi Stamate, Aurel Tar, Florin & Irina Tomescu, Mirela Trăistaru, Ștefan Ungureanu, Mihai Zgondoiu au expus lucrări care au îndemnat vizitatorii la intervenție. Așa cum spune și denumirea Atelierului în tranziție din acest an, iubitorii de artă au putut finaliza sau intervenii în conceptul artistic al expozanților. Cei mai deschiși la această idee au fost copiii, transformând sala într-un adevărat atelier în plină desfășurare. Curatorii expoziției, care poate fi vizitată până miercuri, 29 mai 2013, sunt artiștii Francisc Chiuariu & Mihai Zgondoiu.

De la Atelier 030202, câțiva pași mai departe, pe Moșilor, am bifat trei evenimente dintr-o lovitură: Anexa foto / MNAC (Calea Moșilor, 62-68), ”Studio / Structures”; Salonul de Proiecte (Calea Moșilor, 62-68, et. 2), Anca Munteanu Rimnic și Delia Popa la Salonul de Proiecte și Spațiul Platforma (Calea Moșilor, 62-68, et. 1), ”Eroziune (după teoria derivei continentelor)” de Ciprian Ciuclea. Cel mai tare m-a impresionat cel din urmă (care, se pare, e cel dintâi) eveniment, anume expoziția semnată de Ciprian Ciuclea. De la idee, la concept și realizare, totul mi s-a părut extrem de interesant și impecabil, spațiul generos fiind exploatat la maximum. Expoziția-instalație mi-a atins toate simțurile cu o finețe și subtilitate insinuante. De la ”Heating room, spațiu de interacțiune termică” până la cele două filmulețe ”Erosion”, toate cele nouă lucrări te duc, treptat, la o înțelegere senzorială a fenomenului, exacerbându-ți și antrenându-ți capacitatea de percepție.

Plimbarea mea a continuat spre zona Universității, următoarea oprire fiind la World Press Photo 2013 (cortul mare din spatele statuilor, bd. Regina Elisabeta). Deși vernisajul a avut loc deja, spațiul era destul de vizitat de interesați, poate și pentru că în cadrul NAG nu s-a mai plătit taxa de intrare. Fotografiile, realizate impecabil de unii dintre cei mai buni fotografi de presă din lume, atingeau subiecte fierbinți, sociale, culturale, etnice etc. Totuși, lipsa timpului m-a făcut să le trec în revistă destul de superficial, cu atât mai mult cu cât fiecare imagine în parte era însoțită de un text explicativ destul de amplu. O expoziție care trebuie văzută în liniște și cu răbdare.

Trecând strada, am luat la pas Academiei, pentru a ajunge lângă Biserica Enei, la Club Electroputere – București (str. Biserica Enei, nr. 16), unde este deschisă expoziția ”Serial sights”, care prezintă rezultatele atelierului de design grafic sustinut de Joachim Bartsch, Timo Grimberg și Toni Schönbuchner (ARC Berlin/Leipzig). Un exercițiu de realizare a unei serii prin concordanță, repetiție sau/și variație a unor piese identice sau asemănătoare. Rezultatele le-am putut vedea expuse în acest spațiu.

Lângă Club Electroputere se află Centrul Artelor Vizuale București (fostul Căminul Artei), spațiu al Uniunii Artiștilor Plastici. Am vizitat expoziția, destul de amplă, ”Zece plus”, un concept interesant, menit să aducă în galerie profesorii Departamentului de Pictură din Universitatea Națională de Arte București. Artiști: Ion Anghel, Cezar Atodiresei, Cătălin Bălescu, Traian Boldea, Marcel Bunea, Ion Lazar, Petru Lucaci, George Moscal, Alexandru Rădvan, Mihai Sârbulescu și profesorii asociați: George Mircea, Horea Paștina, Andrei Tudoran. În timpul NAG a avut loc finisajul expoziției. În același spațiu a fost proiectat și filmulețul ”Bucharest’s Ghosts”, realizat de Katerina Psaradeli. Aceste fantome ale Bucureștiului sunt sau se găsesc în spațiile părăsite, în clădirile care stau să cadă și care par să aibă un ritm propriu, în noi și în mintea noastră. Mașinăria de bule din film este aidoma celei din creierul fiecăruia dintre noi, unde imagini, amintiri, trăiri sunt captive în bule de memorie mai mari sau mai mici.

Călătoria nocturnă, din spațiu în spațiu, am continuat-o pe Calea Victoriei, cu o mică abatere pe la Galeria Galateca (str. C A Rosetti, 2-4), unde m-am reîntâlnit cu lumea fascinantă a lui Simon Henwood, în cadrul expoziției ”Henwood Library”, vernisată joi, 16 mai 2013. Într-un spațiu contemporan impecabil, referințele și realizările artistice ale artistului britanic te deconectează și te duc într-o lume a imaginarului cum numai Simon Henwood poate crea. “Henwood Library: Din dragoste de carte și de arte” este o incursiune în sufletul artistului, făcând referire la proiectul său, editura Henwood Library, care vine ca o continuare naturală a interesului său, manifestat de-a lungul timpului, pentru interconectarea artelor vizuale cu dragostea sa de carte. Expoziția poate fi vizitată până în 16 iunie 2013.

Ca un joc de cuvinte, am plecat de la Galateca spre Galateea (Calea Victoriei, nr. 132), galeria de ceramică contemporană. Pot fi acuzată de subiectivism, Galateea fiindu-mi aproape de suflet în urma colaborării la acest proiect, dar felul în care au fost așteptați vizitatorii a fost fără cusur. De asemenea, expoziția lui Gavril Zmicală este un must see. Formele și urmele pe care artistul le poate lăsa în gresie, intervenția acestuia atât de naturală și, în același timp, migăloasă și subtilă, organicitatea dată lutului prin atingere dar și prin ardere, toate au ca rezultat obiecte de stare, de introspecție dar și exteriorizare. Din fericire, expoziția va mai rămâne la Galateea până vineri, 14 iunie 2013. Tot în cadrul NAG, au fost proiectate o serie de înregistrări de la prima Bienală Internațională de Ceramică din România, de la Bienala Internațională de ceramică din Taiwan 2012, de la vizite de lucru din China, Austria, Estonia. De asemenea, a fost lansată și revista Academy of Ceramics Now nr. 2. Bucuroasă că am primit și un suvenir semnat de artista cermistă Ioana Șetran, am vrut să trec de partea cealaltă a Căii Victoriei, la Palatul Știrbei, unde, în această perioadă, se desfășoară Romanian Design Week, dar porțile închise ale palatului m-au dezamăgit complet, cu atât mai mult cu cât, potrivit programului, spațiul trebuia să mai stea deschis publicului încă trei ore.

M-am repliat rapid, însă, pentru că în Piața Amzei se află o clădire care mereu mi-a atras atenția, fără însă a putea intui ce se află înăuntru: Casa Mița Biciclista (str. Biserica Amzei colț cu Ch. Teller), spre bucuria mea deschisă publicului în cadrul NAG. Deși interiorul, cel puțin cât am avut acces, nu mai păstrează aproape nimic din aerul de altădată, am dat nas în nas cu expoziția ”Pictură la colț”. Din păcate, cu toată amabilitatea unui domn parcă omniprezent printre cei câțiva vizitatori, nu am putut afla mare lucru despre acest proiect. Totuși, bucuria că văd luminile aprinse și ușa deschisă în această clădire, minunată pe dinafară, m-a făcut să mă mai uit odată înapoi când mi-am continuat drumul galeriilor.

O altă dezamăgire m-a așteptat pe bulevardul Magheru, la Galeria Simeza, de asemenea, închisă înainte de vreme. La Galeria Orizont, însă, tot a Uniunii Artiștilor Plastici, era mare forfotă, în cadrul unei expoziții a filialei de la Buzău. Parcă dorind să arate bucureștenilor că arta capătă diferite forme, în diferite materiale și tehnici, în rândul artiștilor buzoieni, expozanții nu au făcut rabat de la nicio modalitate de exprimare plastică.

Ultimul, dar nu cel din urmă spațiu vizitat este Aiurart (str. Lirei, nr. 21), pe care la aproape 3 dimineața l-am găsit la fel de viu și de umblat de iubitorii de artă contemporană. Spațiul generos a fost destinat mai multor evenimente interesante. Dacă la parter vizitatorii puteau admira, în continuare, lucrările lui Dragoș Burlacu (”Tranzit” 16 mai-3 iunie 2013), la etaj au putut intra în lumea ”Imaginarium fotograficus”, unde s-au întâlnit cu fotografii de Cristina Şoiman și povestiri de Dan Pleşa. O incursiune în cotidianul și imaginarul celor doi artiști, două modalități diferite de exprimare, două personalități aparte, un proiect unitar, care trebuie văzut și rumegat. În curtea Aiurart, în continuare a putut fi admirată expoziția ”Manhood | AMR” – Sculptură en plein air-ul Aiurart, de Vlad Berte. Și pentru că tot a fost o noapte albă, vizitatorii au fost invitați să viseze, în cadrul proiectului ”Noapte bună, vise frumoase – intervenție artistică despre vise” | Salez Poivrez (Geraldine Aresteanu, Irina Teodorescu). Prin aceste patru evenimente, Aiurart și-a serbat primul anișor de viață, cu ușile și porțile larg deschise iubitorilor de artă contemporană.

NAG#7 s-a încheiat la patru dimineața și, după câteva galerii (din cele 54 de spații deschise publicului) și un drum lung parcurs pe jos, m-am dus la culcare, mulțumită că am trecut cu bine de încă o noapte albă dedicată artei. Evident, cu promisiunea (făcută mie) că anul viitor apuc să vizitez și mai multe spații. Poate se inventează dedublarea, teleportarea sau poate îmi închiriez un taxi personal supersonic! 🙂

Dorina CIOPLEA

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508