spot_img

”Proiectul actual, The Dream, nu se încheie aici”

De curând, în spațiul Aiurart, publicul a putut intra în contact cu lucrările artistului vizual Valeriu Șchiau, care a expus ”The Dream/Visul”, un proiect curatoriat de Olivia Nițiș. Lucrările au o încărcătură emoțională foarte puternică, la fel ca și instalațiile video care au rulat pe parcursul expoziției. Dorina Cioplea a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Valeriu Șchiau despre proiectul său.

Așa cum spune și Olivia Nițiș, curatoarea expoziției ”The Dream”, visul tău nu este unul frumos. Ba chiar este unul violent, care a devenit deja realitate pentru mulți oameni. De ce ai ales să atragi atenția asupra violenței îndreptate spre copii sau în care sunt implicați aceștia?

Majoritatea lucrărilor şi proiectelor mele îşi au originea în experienţe personale sau la care am fost martor, experienţe despre care, însă, nu pot să vorbesc altfel decât prin obiectele pe care le creez. Dar cred că violența care implică copiii este o problemă actuală şi universală.

Elementele expoziției ne duc cu gândul la un coșmar veritabil: armele de foc, țipătul copilului, ferăstraiele care se mișcă încontinuu și figuri de copii repetate obsesiv. Nu este prima dată când aduci în fața consumatorului de artă acest subiect. Putem vorbi despre o continuare a preocupărilor tale anterioare? Și dacă da, se termină cu instalația ”The Dream”?

Într-adevăr, instalația The Dream / Visul vine în continuarea unor proiecte personale anterioare precum Copilul invizibil, Născut în URSS, Lobotomia, Probleme personale, în care reapar tema traumelor la care sunt expuși copiii, imaginile de bebeluşi sau imaginile de copii nenăscuţi. Proiectul actual, The Dream, nu se încheie aici, îmi doresc să finalizez toate membrele păpuşii mari, din care la Aiurart am expus doar un picior. Vreau să realizez cu ele – corpul întreg de papuşă, dezmembrat în componente şi câteva zeci de papuci mari – o instalaţie pe apă, poate pe Dâmboviţa, lângă noua Bibliotecă Naţională.

Cât de personal este subiectul acestei expoziții? Își are rădăcina în experiențe intime sau prezența, tot mai deasă, a violenței în rândul copiilor te-a făcut să-ți asumi tragerea unui semnal de alarmă?

Este în primul rând un subiect personal, iar motivaţia mea este una egoistă, eu lucrez, îmi realizez lucrările în primul rând pentru mine. Numai după aceea se pune problema de a expune, iar aici este mai mult meritul altora, în mod special al Oliviei, curatoarea acestei expoziţii în spaţiul Aiurart, dar şi a expoziţiei Lobotomia din 2011 la Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia ori a expoziţiei şi performance-lui Probleme personale de la Atelier 030202 unde am făcut o serie de desene cu benzină şi foc. Deşi pot spune că subiectul este unul asumat, având în vedere că lucrările pornesc ca inspiraţie chiar din viaţa mea personală, nu ştiu dacă îmi pot asuma şi meritul de a trage un semnal de alarmă eficient.

Ce reprezintă pentru tine elementele ”Visului” tău?

Nu știu să răspund direct la acestă întrebare, dar aş putea să îţi spun că există mai multe elemente ale acestui vis, pe care nu le-am expus. Împreună cu Olivia, am făcut o selecţie de lucrări, în raport cu spaţiul, astfel încât fiecare lucrare expusă să respire, să aibă propria ei intimitate şi să creăm astfel o relaţie între lucrări, spaţiul gazdă la Aiurart şi vizitatori.

În ce măsură crezi că artiștii vizuali ar trebui să își asume un subiect cu un impact social atât de puternic și care crezi că este efectul asupra conștiinței colective?

Artiştii îşi asumă subiecte cu impact social puternic, dar îmi este greu să întrevăd care este efectul asupra conştiinţei colective. Sunt rezervat în această privinţă. Ar trebui, pentru început, ca oamenii să vină să vadă expoziţia în număr cât mai mare (nu e ca şi cum am ieşit în Piaţa Universităţii şi intervenţia se vede pe televizor în casele oamenilor), dar arta contemporană nu are un public atât de mare pe cât ne-am dori… Din când în când, însă, întâlnim subiecte, teme pe care le propun mai mulţi artişti, din zone diferite de expresie, cu vizibilitate diferită şi atunci poate contează. Dincolo de dimensiunea impactului asupra conştiinţei colective, sper că întâlnirea vizitatorului cu expoziţia este în sine un moment special.

Dorina Cioplea

Valeriu Șchiau nu este un artist confortabil. Valeriu Șchiau nu are un vis frumos. Trauma și exorcizarea autoreferențială fac parte constant din discursul său artistic. Eșecul paternității, ruptura familială, tensiunea celor mai intime relații interumane, dar și observația asupra traumei familiale ca fenomen social sunt reluate ca un pattern ritualic in lucrările acestui artist, născut în Republica Moldova, activ de mai bine de un deceniu in București, România.

Instalația The Dream / Visul vine în completarea expozițiilor sale precedente (Născut în URSS, Copilul invizibil, Lobotomia, Probleme personale) în care apare recurent imaginea copilului născut sau nenăscut făcând trecerea de la povestea personală la aspectele traumatice la care sunt supuși copiii pe de o parte în contextul unui regim politic opresiv care a permis crearea lagărelor de concentrare, iar pe de alta într-o societate foarte actuală care trăiște tot mai acut consecințele negative ale globalizării și care reacționează prea puțin în favoarea combaterii violenței. Violența a devenit un soi de act normativ nu doar în rândul populațiilor adulte. Mediul jocurilor on-line, lumea virtuală în care se refugiază copiii și adolescenții, dar mai ales relațiile conflictuale în familie, abuzul emoțional și fizic, divorțul părinților, factorii școlari, autoritatea excesiva, corelate cu alte probleme emoționale sunt factori care pot duce la variate tragedii printre care suicidul ocupă un loc important.

Într-o statistică OMS (Organizația Mondială a Sănătății) privind rata sinuciderilor în lume, în Romania anului 2009 au avut loc 24 de sinucideri la grupa de vârstă 5-14 ani. În SUA suicidul reprezintă a zecea cauză de mortalitate la același grup de vârstă. Folosirea armelor în această țară reprezintă o amenințare majoră la adresa copiilor și după o serie de cazuri de folosire a armelor în școli politica guvernamentală actuală prioritizează programele de control a armelor. Rusia se situează pe primul loc după numărul de sinucideri în rândul copiilor şi al adolescenţilor în Europa, înregistrând o creştere de 37% de cazuri în ultimii ani.

Sinuciderile fac parte din primele zece cauze de deces în rândul populaţiei pe plan mondial. Se estimează că până în 2020 acestea vor reprezenta a treia cauză a deceselor pe plan mondial, după bolile cardiovasculare şi cancer.[1]

Mesajul expoziției lui Valeriu Șchiau este pe deplin asumat. Artistul împărtășește o poveste personală, „vise” a căror radicalitate emoțională nu poate lăsa pe nimeni nepăsător și, totodată, atinge un subiect valabil oriunde în lume la această oră legat de inconștiența umanității față de copiii săi expuși unor realități politice și sociale dure în care arma nu este deloc o jucărie.

Olivia Nițiș, curatoare

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508