Editura Paladin lansează primele patru volume

feb. 13th, 2013 | By | Category: Agenda de carte

Marţi, 19 februarie 2013, de la ora 18.30, la Librăria Bastilia (Piața Romană nr. 5, București), va avea loc lansarea primelor patru volume apărute la Editura Paladin, un nou imprint al Grupului Editorial Art: ”Imperiul. O piatră pe cer”, de Isaac Asimov (Traducere de Horia Nicola Ursu); ”Oraşul şi stelele”, de Arthur C. Clarke (Traducere de Mihai-Dan Pavelescu); ”Cioburi de onoare”, de Lois McMaster Bujold (Traducere de Ona Frantz); ”Mitago”, de Robert Holdstock (Traducere de Mircea Pricăjan). Invitaţi: Elisabeta Lăsconi, Mircea Naidin, Mihai-Dan Pavelescu. Moderatori: Evelina Bidea, Michael Haulică.


Isaac Asimov, Imperiul I. O piatră pe cer

”Chinezii spun că orice drum începe cu primul pas. Ceea ce nu mai spun chinezii, dar o face Isaac Asimov, este că orice pas te poate duce într-o altă lume.

Aşa păţeşte şi Joseph Schwartz care, păşind peste o păpuşă, intră într-o altă lume, aparţinând unui imperiu galactic, dar pe aceeaşi planetă Pământ. Aceasta a ajuns să fie doar o piatră pe cer, o planetă radioactivă, în unde locuitorii sunt trataţi ca toţi băştinaşii lumii noastre de când omul a început să descopere noi teritorii.

Moştenirea asimoviană conţine în primul rând trei mari serii: Roboţii, Imperiul şi Fundaţia. Cititorul român cunoaşte deja, din seria Fundaţiei, Imperiul Trantorian, cel care controlează Pământul în O piatră pe cer.

Imperiul va continua cu Praf de stele şi Curenţii spaţiului.

Pentru că… o editură nouă care intră pe piaţa de carte F&SF nu poate debuta decât cu Isaac Asimov şi, dacă bunul doctor Asimov a debutat ca romanicer cu O piatră pe cer, cine suntem noi să facem altfel?

Nu în ultimul rând, pentru că Isaac Asimov este unul dintre primii clasici ai modernităţii care se alătură părinţilor fondatori Jules Verne şi H.G. Wells în galeria celor numiţi Grand Masters ai literaturii F&SF.” (Michael Haulică)

Traducere din limba engleză de Horia Nicola Ursu

Isaac Asimov (1920–1992) a fost un autor american celebru pentru cărţile sale din domeniul ştiinţifico-fantasticului, dar şi pentru cărţile de popularizare a ştiinţei. Seria Fundaţia este cea mai cunoscută lucrare a sa.

Lois McMaster Bujold, Cioburi de onoare

Nominalizare la Premiul Locus în 1987

„La naiba cu toate ocaziile când s-au sincronizat momentul şi locul ca să înghesuie visul despre eroism al unui puşti în coşmarul despre asasinat, nelegiuire şi înşelăciune al unui adult!” – spune Lois McMaster Bujold în romanul ei, prin vocea Cordeliei Naismith.

Şi chiar despre asta e vorba în Cioburi de onoare, despre transformarea Cordeliei Naismith din om de ştiinţă în războinic şi a războinicului Aral Vorkosigan în „Măcelarul de pe Komarr”, dar şi despre o frumoasă poveste de dragoste între cei doi combatanţi trecuţi de vârsta primelor iubiri.

Şi în toată această poveste „Onoarea nu se împuţinează dacă e împărtăşită” – spune tot Lois McMaster Bujold.

Pentru că… este prima carte scrisă de Lois McMaster Bujold, pentru că deschide saga Vorkosigan, care i-a adus celebritatea şi patru premii Hugo, două Nebula, două Locus şi alte cinci premii, şi pentru că personajele romanului sunt vii, nu doar nişte gageturi dintr-un roman ştiinţifico-fantastic.

Iar Lois McMaster Bujold va fi surpriza anului pentru mulţi iubitori de science-fiction. (Michael Haulică)

Traducere din limba engleză de Ona Frantz

Colecţia Science Fiction Masters

Lois McMaster Bujold (n. 1949) – scriitoare americană, a debutat în 1985 în Rod Serling’s The Twilight Zone Magazine. În 1986 a publicat primul roman, Cioburi de onoare, care va sta la baza uneia dintre cele mai populare serii ale SF-ului mondial, saga Vorkosigan, pe care Editura Paladin v-o propune în următorii ani.

Lois McMaster Bujold a primit în cariera sa cinci premii Hugo, trei Nebula şi trei Locus.

Arthur C. Clarke, Oraşul şi stelele

Peste un miliard de ani, Diaspar este singurul oraş rămas pe Pământ. Oraşul este condus de un computer care naşte şi repară oamenii, iar în perioadele dintre două vieţi ale unui om, acesta îi păstrează conştiinţa. Nimeni nu intră în oraş, nimeni nu iese.

În afară de Alvin care, diferit fiind de concetăţenii lui, îndrăzneşte să-şi ia în mâini propriul destin, odată cu cel al întregii omeniri şi să readucă rasa umană acolo unde îi este locul.

Pentru că… Arthur C. Clarke nu poate lipsi din nicio colecţie serioasă de scrience-fiction. Pentru că Oraşul şi stelele este o carte care merită citită măcar o dată la zece ani.

Şi, nu în ultimul rând, pentru că Arthur C. Clarke tradus de Mihai-Dan Pavelescu şi redactat de Ştefan Ghidoveanu este un diamant şlefuit de trei maeştri bijutieri şi dacă ai ocazia, măcar o dată în viaţă, să pui mâna pe aşa ceva, merită să stai şi la coadă pentru o astfel de carte. (Michael Haulică)

Traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu

Colecţia Science Fiction Masters

Arthur C. Clarke (1917 – 2008) – scriitor britanic, rezident în Sri Lanka din 1956 până la sfârşitul vieţii. A debutat în 1946, în revista Astounding. Este autorul unor serii celebre, ca Odiseea spaţială şi Rama, dar şi al unor romane care au rămas în amintirea fanilor SF. Printre ele, Oraşul şi stelele. În 1986, Science Fiction Writers of America i-a acordat titlul de Grand Master.

A câştigat trei premii Hugo, trei Nebula şi câte un Campbell Memorial, Locus, British SF.

Robert Holdstock, Mitago

SFWA Grand Master 1986, 3 premii Hugo, 3 premii Nebula

Familia Huxley trăieşte într-o casă aflată în apropierea pădurii Ryhope. Când George Huxley, tatăl, moare, fiii săi încearcă să-i continue munca de-o viaţă.

Această muncă este legată, în amintirea fiilor, de pădure, de lungi dispariţii ale tatălui, de jurnalul tatălui şi de fiinţele pe care şi aceştia le întâlnesc odată intraţi în pădure.

Misterele pădurii Ryhope se transmit de la tată la fiu şi de la un fiu la altul. Iar Robert Holdstock este un maestru al fantazării, dăruindu-ne una dintre seriile nemuritoare ale literaturii fantasy.

Mitago este primul volum din cele şapte ale seriei.

Pentru că… după ce J.R.R. Tolkien a inventat genul fantasy, Robert Holdstock l-a reinventat cu seria Mitago.

Pentru că este un alt fel de fantasy, mai european, mai aproape de spiritul românesc şi ar putea fi o cale de urmat pentru tinerii scriitori români pasionaţi de gen. (Michael Haulică)

Traducere din limba engleză de Mircea Pricăjan

Colecţia Fantasy Masters

Robert Holstock (1948-2009) – prozator englez, a debutat în 1968 în revista New Worlds, devenită, sub conducerea lui Michael Moorcock, port-drapelul mişcării „New Wave”, între membrii căreia se mai găseau Brian Aldiss şi J.G. Ballard. Între 1984 şi 2008, Holdstock publică seria Mitago (Mythago Wood), alcătuită din şapte romane, una dintre seriile-cult ale literaturii fantasy mondiale.

Robert Holdstock a primit două premii World Fantasy şi patru premii British SF. Începând cu 2012, premiul pentru cel mai bun roman fantasy al anului, acordat de British Fantasy Society, poartă numele lui Robert Holdstock.

Număr de vizualizări :1778


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro