„Aşa s-au întâmplat, aşa le-am însemnat” de Luli August Sturdza

sept. 6th, 2012 | By | Category: Agenda de carte

De curând, la Editura Humanitas, în seria „Memorii-Jurnale”, a apărut volumul „Aşa s-au întâmplat, aşa le-am însemnat” de Luli August Sturdza, cu ilustraţii din lucrările autoarei. Prefaţă de Adrian Silvan-Ionescu.

Mozaicul memorialistic pe care pictoriţa, graficiana, artista decoratoare Luli August Sturdza (Bucureşti, 1922 – Los Angeles, 2000) l-a lăsat în urmă reprezintă o mărturie a unei vieţi aventuroase şi a unei personalităţi de o fermecătoare originalitate.

„Mulţumesc fiecărui om al cărui drum s-a întâlnit vreodată cu al meu: de la fiecare am învăţat. Am învăţat de la grădinile pe care le-am îngrijit, de la animalele care au trăit în preajma mea. Am învăţat de la copacii sub care m-am odihnit.

Câţiva, fiindcă de puţine ori mi-a fost dat să mă odihnesc.
Dacă veţi vrea să faceţi o pomană pentru mine, stropiţi o plantă însetată, hrăniţi un câine flămând şi învăţaţi copiii să se uite la stele. Bogdaproste. Bucuraţi-vă de fiecare clipă.“ (Luli August Sturdza)

„Propriile amintiri sunt împletite cu o substanţială doză de fantezie şi o scriitură plăcută, captivantă. Este o carte despre adaptare şi despre rezistenţă, despre gemete acoperite de hohote de râs, pentru că autoarea a ştiut totdeauna cum să se ridice deasupra multelor încercări la care a supus-o viaţa făcând haz, jucându-se, uneori ironizându-i pe cei din jur, ca şi pe sine, dar cu o mare bonomie.

Cu spiritul ei şăgalnic, plin de colocvialitate, această carte postumă de note şi memorii se adresează direct cititorului ca unui cunoscut, ca unui prieten drag. De la prima pagină te atrage prin sinceritatea ei deconcertantă, neobişnuită în zilele noastre pline de falsitate.“ (Adrian-Silvan Ionescu)

„O chema, când am cunoscut-o în adolescenţă, Luli August. Îşi semna picturile Luli August Sturdza. Semnătura ei o regăseai de fapt în felul ei de a picta, îmbinând desenul şi culoarea cu obiectele şi umorul. Îmi aduc aminte că în timp ce noi, mai toţi tinerii în vacanţă la Mangalia, stăteam prin pensiuni şi chiar şi la unicul hotel din staţiune, ea îşi instalase cortul în curte la Menarù (turcoaica noastră, prietena tuturor artiştilor). Luli vindea, pentru a se întreţine, cordoane în lemn pictat la capul digului de la Mangalia şi părea o imagine de film: tânără, suplă, sportivă, cu râsul ei cel autentic al lipsei de prejudecăţi.

Am aflat că Luli trecuse apoi în rezistenţa împotriva comuniştilor, făcând parte dintr-un grup, Zurăscu, şi că o vreme o ascunseseră la ei acasă. Nu se lăudase niciodată, în exil, cu activitatea aceasta riscantă. Făcea parte din cei pentru care excepţionalul constituie o datorie.“ (Monica Lovinescu)

Număr de vizualizări :950


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro