spot_img

FEDCR la Târgul Internaţional de Carte de la Londra, ediţia a 41-a

În perioada 16-18 aprilie 2012, la Londra s-a desfăşurat o nouă ediţie a Târgului Internaţional de Carte (The London Book Fair), care a adunat laolaltă profesionişti din toată lumea. Specificul târgului este diferit de cel din România, The London Book Fair fiind un spaţiu global de negociere a drepturilor de autor şi de vânzare a acestora, precum şi un loc în care profesioniştii pot discuta despre problematici legate de distribuţia in print, audio, TV, digitală sau de film. La această ediţie au fost invitaţi numeroşi autori din China, iar focusul tematic al târgului a fost asupra acestei ţări, considerată una dintre arenele importante editoriale din acest moment. Au fost prezenţi peste 180 de editori din China şi 21 de scriitori reprezentativi, invitaţi cu această ocazie. O delegaţie a Federației Editorilor și Distribuitorilor de Carte din România (FEDCR) a luat parte la cea de a 41-a ediţie a acestui târg internaţional, pentru a asista la seminarii, lansări de carte, întâlniri şi schimburi de bune practici cu federaţii europene şi asociaţii naţionale de distribuitori de carte. Totodată, delegaţia FEDCR a participat la evenimente desfăşurate la standul României, organizat pentru a 5-a oară consecutiv de Institutul Cultural Român prin Centrul Național al Cărții, stand care, în acest an, a fost, în opinia majoritară, „cel mai frumos, reprezentativ şi autentic” dintre toate cele prezente. Meritul pentru realizarea sa atât de ingenioasă îi revine artistului Virgil Scripcariu şi elevilor Școlii Agatonia.

Acţiunile desfăşurate pe parcursul celor trei zile de târg de carte au fost organizate prin programul „DECULT- dezvoltarea capacităţii instituţionale a partenerilor sociali din domeniul culturii scrise”, derulat de FEDCR şi finanţat de Fondul Social European-prin Programul Operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile”.

Seminarul „Go Digital Now! Quick and Easy Digitisation with the ARROW Rights Information System”, desfăşurat pe 17 aprilie 2012 la Cromwell Room, a adunat invitaţi de marcă: Sarah Faulder (Publishers Licensing Society), Piero Attanasio (CEO la mEDRA (multilingual European DOI Registration Agency), Dr. Christy Henshaw (Digitisation Programme Manager), Charles Oppenheim (Formerly Professor of Information Science at Loughborough University). Moderatorul evenimentului a fost Dr. Jim Parker (Director, Public Lending Right).

Dr. Christy Henshaw a prezentat programul ARROW (http://www.arrow-net.eu/), un sistem larg răspândit în Europa, constituit cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene, creat cu scopul de a simplifica procesul de identificare a drepturilor de autor asupra unei opere, a aparţinătorilor de drept de autor, prin identificarea autorilor, a editurilor care deţin aceste drepturi, precum şi a altor drepturi de titulari.

Personalităţile invitate la seminar au prezentat o imagine de ansamblu asupra peisajului juridic din Anglia şi Europa, cu privire la provocările cu care se confruntă bibliotecile când este vorba de proiecte ample de digitalizare, precum şi avantajele utilizării sistemului de digitalizare ARROW. De asemenea, s-au prezentat exemplificări despre cum funcţionează acest sistem în trustul Wellcome (http://www.wellcome.ac.uk/).

Tot Dr. Christy Henshaw a prezentat grafice ale Wellcome Trust şi cum funcţionează sistemul ARROW în cadrul său. Wellcome Trust, o fundaţie caritabilă globală, dezvoltă programe de îmbunătăţire a stării de sănătate a oamenilor şi animalelor, îi sprijină pe cei mai iluştri cercetători din domeniul biomedicinei şi medicinei umaniste şi investighează medicina din punct de vedere istoric şi cultural. Biblioteca trustului Wellcome a beneficiat de acest sistem ARROW. În bibliotecă se află resurse importante pentru studiul istoriei medicinei, colecţii de cărţi, manuscrise, arhive, filme şi imagini din istoria medicinei, din cele mai îndepărtate timpuri până în prezent. De asemenea, biblioteca Wellcome oferă o vedere din interior şi informaţii oricui îşi doreşte să înţeleagă medicina şi rolul ei în societate și acordă acces la o colecţie care se măreşte pe an ce trece, în domeniul biomedicinei.

În perioada 2010-2013 au fost realizate proiecte de proporţii de digitalizare a cărţilor: 2 000 de cărţi despre cercetare genetică, 14 000 de cărţi de la începutul tipăririi pe hârtie, precum şi digitalizarea unor arhive şi rapoarte despre sănătate.

Cărţile de genetică digitalizate aparţin unor autori din peste 50 de ţări (majoritari din USA şi Anglia), iar unul dintre scopurile urmărite este de a asigura, în viitorul apropiat, în jur de 2 000 de cărţi disponibile online. Problemele întâmpinate sunt, deseori, mari: există cazuri de opere orfane, de coautori care sunt imposibil de contactat. Pentru a putea digitaliza cât mai rapid şi eficient volume, ALCS şi PLS lucrează împreună şi utilizează sistemul ARROW pentru a testa fezabilitatea unui program de identificare a deţinătorilor de drepturi de autor: „Due diligence”. De asemenea, se încearcă o metodă prin care deţinătorii de drept de autor să fie răsplătiţi şi să se poată implica în programe de încurajare a accesului public gratuit la operele lor.

În urma unor statistici preliminare, s-a descoperit că există un procent de 15% de opere fără copyright şi un procent de 10% de deţinători de drepturi de autor neidentificaţi. În acest caz, biblioteca Wellcome va face disponibil gratuit, online, acele volume fără licenţă, „orfane” de autor, pe cele asupra cărora autorii îşi dau acordul să fie accesibile gratuit publicului, pe cele fără drept de autor, precum şi volumele fără licenţă, cu autori imposibil de contactat.

Pe 18 aprilie 2012, delegaţia FEDCR s-a întâlnit cu reprezentaţi ai European and International Booksellers Federation (EIBF), respectiv cu doamna Françoise Dubruille – director EIBF şi cu domnul John Mc Namee, Preşedinte EIBF.

EIBF şi-a prezentat dezideratele, printre acestea: reprezentarea asociaţiilor de distribuitori de carte în Uniunea Europeană şi EEA (European Economic Area), membri ai EIBF; dezvoltarea şi sporirea intereselor, în Europa, a distribuitorilor de carte, considerând cartea un element primordial pentru dobândirea culturii, educaţiei şi cunoaşterii de orice natură, atât pentru copii cât şi pentru adulţi.

Reprezentanţii EIBF au punctat obiectivele pe care le urmăresc: să reprezinte şi promoveze interesele librarilor în relaţie cu instituţiile europene; să ofere informaţii despre rolul distribuitorilor de carte în raport cu economia şi cultura; să asiste asociaţiile în dezvoltarea unor standarde profesionale privind vânzarea de carte. De asemenea, unul dintre scopurile EIBF este să încurajeze relaţiile şi discuţiile între asociaţiile membre ale EIBF, schimbul de bune practici, cooperarea. EIBF reprezintă peste 25. 000 de librari individuali (librari independenţi, lanţuri naţionale de librării, supermarketuri, distribuitori pe internet, alte forme de piaţă de desfacere).

Digitalizarea a revoluţionat vânzarea de carte

În cadrul întâlnirii, s-a discutat despre faptul că librăriile sunt primordiale pentru cultura europeană, iar încurajarea dezvoltării şi sprijinirii existenţei acestora este un proces care necesită mult mai multe acţiuni decât simpla expunere a unor cărţi pe un raft. În acest sens, epoca e-book-ului este una dintre schimbările cărora librăriile trebuie să le facă faţă. Deoarece librarii nu sunt cei care deţin drepturile de autor ale cărţilor pe care le vând, trecerea la cărţile digitalizate presupune noi metode pentru afacerea reprezentată de librării. Astfel, librarii trebuie să se asigure de aplicarea legilor copyright-ului în momentul vânzării e-book-urilor.

Deşi digitalizarea a revoluţionat vânzarea de carte, sunt mai multe necunoscute în acest domeniu decât certitudini în legătură cu viteza şi răspândirea ofertei digitale pe piaţa de carte din Uniunea Europeană. În USA, de exemplu, vânzările e-book-urilor au “canibalizat” vânzările in print. Odată cu oferta digitală extinsă, copyright-ul este supus unei mari presiuni. Fişierele pot fi distribuite ilegal, copiate, ceea ce va crea destabilizări pentru librării şi librari.

Totodată, EIBF şi-a expus punctul de vedere cu privire la sprijinirea instituţiilor democratice, precum Parlamentul European şi guvernele naţionale, fiind de partea ACTA. Operele protejate de copyright au o valoare intrinsecă, iar această valoare poate fi însuşită prin educaţie. EIBF este de părere că Uniunea Europeană, guvernele naţionale şi deţinătorii de drepturi de autor trebuie să promoveze valoarea copyright-ului pentru folosul cultural şi economic al societăţii, prin iniţierea de programe educaţionale publice.

Situaţia în România, privind vânzarea de e-book-uri şi TVA-ul aplicat este departe de ceea ce se întâmplă în ţări cu putere economică mare: doar un procent de 1% este reprezentat de vânzarea de e-book-uri, iar TVA-ul este aplicat precum la produse şi servicii, adică 24%. În Anglia, de exemplu, TVA-ul la e-book-uri este de 20%, cărţile in print fiind scutite de TVA.

Nici în domeniul dreptului de autor nu stăm prea bine, Legea dreptului de autor, deşi modernă şi nouă, fiind aplicată cu deficienţe.

Platforme online de vânzare a e-book-urilor

EIBF a făcut o amplă prezentare a asociaţiilor de librari şi distribuitori de carte, care au investit timp şi bani pentru a pune bazele unor platforme online de distribuţie pentru e-book-uri, în parteneriat cu editori. Exemple de platforme viabile sunt Libreka în Germania (www.libreka.de), în Belgia (www.e-boek.org) sau Libranda în Spania (www.libranda.com). Toate aceste oferte viabile pe internet oferă o mare bogăţie şi diversificare culturală, cu respectarea legii copyright-ului, una dintre condiţiile esenţiale pentru succesul epocii digitalizării.

La finalul acestei întâlniri, EIBF a propus FEDCR să devină membru provizoriu al organismului pe o perioadă de 6 luni, să primească materiale şi rapoarte periodice despre situaţia industriei cărţii în Uniunea Europeană, şi, de asemenea, să ia parte la seminariile şi dezbaterile din cadrul conferinţei organizate de EIBF la Târgul de Carte de la Frankfurt din toamna acestui an. Această conferinţă reprezintă momentul de vârf al anului, care permite asociaţiilor membre EIBF să discute, să înveţe despre provocările şi trendurile specifice fiecărei ţări.

Metode de a uni editorii, distribuitorii, autorii

Tot în data de 18 aprilie 2012, delegaţia FEDCR s-a întâlnit cu Tim Godfrey, Director executiv al Booksellers Association of the UK & Ireland (BA), pentru un amplu schimb de bune practici.

Tim Godfrey a prezentat rolul BA în industria editorială din Anglia şi Irlanda, organizaţie care reprezintă peste 95% din vânzările de carte, care promovează o multitudine de produse şi servicii pentru membrii ei. Dintre aceste servicii, cele mai reprezentative: National Book Tokens, premiile Batch (de plată şi returnare de servicii) şi Ziua Mondială a Cărţii. Totodată, a specificat că BA a sprijinit şi va sprijini Săptămâna Librăriilor Independente, High Street Campaign (de încurajare a spaţiilor cu vânzare de carte locale). De asemenea, a prezentat situaţia e-book-urilor în bibliotecile publice.

BA este una dintre organizaţiile care acordă o mare importanţă bibliotecilor publice. În cazul împrumutului de e-book, trebuie acordată o mare grijă modului în care se desfăşoară aceste împrumuturi, deoarece au existat situaţii în care librăriile împrumutau e-book-uri oricui, fără un control riguros. Acest lucru a afectat librăriile. De asemenea, există pericolul ca e-book-urile împrumutate de biblioteci să fie copiate ilegal, după cum s-a întâmplat deja ca pirateria să învingă sitemele de protecţie.

E-book: Format diferit de carte, supus aceloraşi restricţii in print

BA nu este împotriva împrumutului de e-book-uri din biblioteci, dar doreşte ca acest împrumut să nu afecteze vânzările pe care le au librăriile şi să respecte anumite cerinţe.

Ce sunt National Book Tokens?

În medie, 20 000 de oameni folosesc aceste tokene în fiecare săptămână. Pentru că nu poţi şti mereu ce cadou este util, în momentul în care te decizi să faci cadou o carte, aceste tokene se pot încărca cu o sumă, iar posesorul lor îşi poate alege o carte în funcţie de suma depozitată pe token. Aceste “carduri” au devenit foarte populare în Anglia în rândul iubitorilor de carte.

World Book Day (WBD)/ Ziua Mondială a Cărţii vs World Book Night/ Noaptea Mondială a Cărţii

La 1 martie 2012, BA a sărbătorit o nouă ediţie a World Book Day (www.worldbookday.com), considerat unul dintre cele mai mari şi impresionante evenimente de carte. Volume vândute la preţul de o liră, cărţi destinate copiilor, surprize şi autori favoriţi. Acesta este unul dintre evenimentele la care editurile, autorii, distribuitorii, depozitele de carte, politicienii, tipografiie etc. îşi dau mâna şi lucrează împreună într-un mod benefic. Peste 14 000 000 de National Book Tokens produse în fiecare an cu ocazia WBD sunt oferite copiilor din şcoli din Anglia şi Irlanda. De asemenea, profesorilor le sunt dăruite pachete speciale de cărţi, pe care le pot discuta la ore, încurajând astfel lectura. Editorii realizează cărţi speciale pentru adulţii care au dificultăţi de citire, librăriile şi bibliotecile organizează evenimente sprijinite financiar de editori şi autori, se lansează campanii online WBD, mediatizare la TV şi radio. Toate aceste eforturi se vor solda cu aducerea potenţialilor cititori de mâine, în librării, acum.

De asemenea, World Book Night (www.worldbooknight.com), desfăşurat pe 23 aprilie 2012, este un eveniment complementar Zilei Mondiale a Cărţii.

Discuţiile despre aceste programe de aducere a celor mici în faţa cărţii, de educare şi încurajare a păşirii într-o librărie sau într-o bibliotecă s-au continuat şi pe data de 19 aprilie 2012, la sediul BA din Londra (6 Bell Yard). Astfel, s-a încercat găsirea unor numitori comuni între cum pot interacţiona între ei, într-un mod prolific, cei implicaţi în industria de carte din România, şi cum pot încuraja, după modelele oferite de BA, lectura în România.

Unul dintre cele mai prolifice şi cuprinzătoare târguri internaţionale de carte, London Book Fair 2012, a adus din nou în atenţia întregii lumi puterea pe care o are cartea, în orice format, în orice limbă şi în orice cultură.

Andra ROTARU

Articole recomandate

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508