“Este o dorinţă personală ca România să fie o prezenţă remarcabilă în International Academy of Ceramics”

ian. 8th, 2012 | By | Category: Studioul de carte

În perioada 12 decembrie 2011 – 16 ianuarie 2012, la Galeria Galateea (Calea Victoriei nr. 132 , Bucureşti), poate fi vizitată expoziţia „Ceramic rendez-vous”, curator: Cristina Popescu Russu. Manager galerie: Dorina Cioplea. Galeria Galateea este prima galerie de artă ceramică contemporană din România după anii `90, urmând ca, din anul 2012, spaţiul să fie inclus în circuitul expoziţional internaţional. Andra Rotaru a dialogat cu Cristina Popescu Russu despre istoria ceramicii în România, despre istoricul Galeriei Galateea, precum şi despre viitorul artei ceramice în ţară şi în străinătate, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

Expoziţia „Ceramic rendez-vous”, care reuneşte numeroşi artişti (Arina Ailincăi, Bianca Boeroiu, Cristina Bolborea, Adela Bonaţ, Vasile Cercel, Gherghina Costea, Georgiana Cozma, Marta Jakobovits, Romana Mateiaş, Aniela Ovadiuc, Monika Pădureţ, Cristina Popescu Russu, Ioana Şetran, Simona Tănăsescu), marchează un nou început pentru Galeria Galateea (Calea Victoriei nr. 132, Bucureşti). Care este istoricul acestei galerii şi care este viitorul ceramicii, în România, din punctul dvs. de vedere?

Spaţiul care constituie acum galeria Galateea a fost atribuit, în anul 1953, Uniunii Artiştilor Plastici din România, pentru o sală de expoziţii. Ulterior, în anii ‘75 ea s-a modificat spectaculos, prin contribuţia arhitectului Mircea Coradino, iar criticii de artă Mihai Driscu şi Mihai Ispir au denumit-o Galateea.
A rămas în conştiinţa artiştilor şi publicului pseudonimul ”submarinul galben”, datorită vitrinei care avea traforate în metal colorat în galben nişte cercuri asemenea unor hublouri de submarin.
Mulţi artişti români, care au devenit în timp personalităţi în lumea artelor vizuale, au expus în această galerie.
Începând cu decembrie 2011, data la care s-a finalizat proiectul de remodelare a galeriei, aceasta a devenit galerie de ceramică contemporană: Galateea Contemporary art.

Precizez că este prima galerie de acest gen din România, deschisă după anii `90.
Expoziţiile organizate aici vor fi în special de ceramică, dar nu vor fi excluse interferenţe cu alte domenii ale artelor vizuale.
Ceramica în România are un viitor strălucit, cu condiţia de a fi promovate valorile şi de a fi încurajaţi tinerii să lucreze cu materialul ceramic, fie argilă, gresie, faianţă, paperclay sau porţelan. Talentul, imaginaţia se pot valorifica numai prin exerciţiu zilnic, care nu poate fi făcut decât din pasiune pentru această artă. Numai astfel se poate ajunge la performanţă.
Cred în acest viitor pentru că există talent, inteligenţă şi imaginaţie, dar mai există şi modele care nu sunt de neglijat.

Viitorul ceramicii, din punctul meu de vedere, înseamnă arta ceramicii practicată, dar cu exigenţa lucrului bine făcut. Viitorul ar include: formarea unui public care să facă diferenţa dintre o piesă de artă ceramică de valoare şi o alta kitsch, ceea ce am văzut că se întâmplă; formarea pasiunii pentru colecţie, care există în cercuri restrânse acum; comanda socială, care să vină mai ales din zona instituţiilor publice (arhitectura care să includă lucrări de artă ceramică), fapt care ar putea dezvolta şi turismul cultural etc.

Sunteţi şi curatorul acestei expoziţii. Există o legătură între artiştii care expun? Care a fost punctul de pornire în selecţia lor?

Timp de doi ani, din decembrie 2009, am lucrat la acest proiect Galeria Galateea, împreună cu colegii mei, pro bono, constituind aşa numitul” grup de iniţiativă”. Ne-am întâlnit aproape săptămânal şi fiecare etapă a fost parcursă cu mare pasiune, cu încrederea că un vis se va împlini, anume această nouă faţă a galeriei, nu numai din punct de vedere al spaţiului, ci al conţinutului, a ceea ce urmează să se întâmple aici…
Am testat, am căutat să dăm un nume acestui grup, încă nu ne-am hotărât, dar ne-am gândit de la început ca în prima expoziţie să expună grupul.

Ne-a venit ideea ‘Ceramic rendez- vous”, ca titlu de primă expoziţie, dar şi ca un semn că, iată, ne-am întâlnit în spaţiul visat. Aşa cum am mai făcut-o, amintesc şi acum grupul: Adela Bonaţ, Bianca Boeroiu, Vasile Cercel, Gherghina Costea, Georgiana Cozma, Romana Mateiaş, Aniela Ovadiuc, Monika Pădureţ, Cristina Popescu Russu, Ioana Şetran, Simona Tănăsescu.
Am invitat alături de noi trei ceramiste a căror prezenţă ne onorează: Arina Ailincăi, Marta Jakobovits şi Cristina Bolborea. Alegerea s-a făcut spontan, dar criteriul a fost acela de a prezenta direcţii diferite de manifestare în materialul ceramic.
Trebuie să precizez că există foarte mulţi alţi artişti ceramişti români de excepţie, care vor putea fi văzuţi în galerie în viitor

Există un public doritor să achiziţioneze lucrări de ceramică?

Publicul doritor să achiziţioneze ceramică există, dar este încă timid, în comparaţie cu cel din afara ţării, unde promovarea ceramicii ca artă ţine de o politică culturală de stat.
Mă refer la tot ce se întâmplă în acest sens în Germania, Olanda, Danemarca, Anglia şi, nu în ultimul rând, în Ungaria.

Vernisajul expoziţiei a adunat la un loc numeroase personalităţi din domenii diverse, iar până la închiderea acestei expoziţii, bilanţul va fi unul mai mult decât pozitiv. Fără un astfel de spaţiu de expunere a lucrărilor, de încurajare a artiştilor tineri şi a artiştilor consacraţi, care ar fi viitorul ceramicii? Ce alte proiecte conectate acestuia există? Există reviste de specialitate care susţin arta ceramicii?

Am fost surprinsă de numărul mare de vizitatori de la vernisaj dar şi din zilele următoare. Publicul a fost neaşteptat de receptiv, ceea ce denotă că avem în jurul nostru semeni care sunt informaţi, sau dornici să vadă altceva, bine făcut şi frumos, un alt fel de ambient care să-i facă să se simtă bine.
Spaţiul de expunere, prezenţa artiştilor (care trebuie să aibă condiţii de lucru ca să poată expune), curatorii şi coordonatorii de proiecte, managerul galeriei, întreaga echipă care lucrează tenace pentru promovare, sponsorii, finanţarea din partea Primăriei, toţi aceşti factori duc la ceea ce numeam: viitorul strălucit al ceramicii.

Fără aceste coordonate putem vorbi despre un viitor, dar nu strălucit.

Parteneriatul Uniunii Artiştilor Plastici cu Primăria Municipiului Bucureşti, Direcţia Cultură, a fost factorul decisiv în acest proiect.
Mulţumesc d-nei Irina Bologa- Direcţia Cultură şi d-lui Bogdan Hreapca- Direcţia Investiţii, pentru sprijinul acordat în realizarea acestui proiect.
Dacă vă referiţi la alte proiecte conectate celui denumit Galeria Galateea, ar fi unul şi mai important, iniţiat de conducerea Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP), care se află în stadiu incipient, şi anume Centrul Internaţional al Artelor Vizuale, care se referă la reconversia unei fabrici, Combinatul Fondului Plastic (CFP), proprietatea UAP.
În cadrul acesui centru se prevede un spaţiu multifuncţional, cu ateliere de rezidenţă şi pentru ceramică, cu oportunităţi multiple pentru colaborări cu alte centre de ceramică, şi nu numai.
Alte proiecte legate de Ceramic rendez-vous, ar fi: ceramica- mix media, instalaţie video, ceramica creată de pictori, graficieni, sculptori, ceramică mail – box, o expoziţie internaţională de ceramică etc.
Cea mai importanta revistă ( exclusiv de ceramică) din Europa este editată în Germania, în versiune bilingvă, engleză – „New Ceramics” şi germană – „Neue Keramik”  www.ceramics.de

Alte publicaţii foarte importante care susţin ceramica:

Ceramics Art and Perception/Ceramics Technical (Australian magazine with wide international distribution, 4 issues/year) www.ceramicart.com.au

Ceramics Monthly, USA www.ceramicsmonthly.org

Ceramic Review, UK www.ceramicreview.com

La Revue de la Ceramique et du Verre, France www.ceramique.com

The Studio Potter, UK www.studiopotter.org

The Pottery Making Illustrated www.potterymaking.com

Clay Times, USA www.claytimes.com

Revista Ceramica, Spain


Din anul 2012, spaţiul expoziţional Galateea va fi inclus într-un circuit internaţional.

 
Galeria este menţionată alături de galerii şi muzee importante din Europa în revista New Ceramics/ Neue Keramik, care apare o dată la două luni.
Acest lucru presupune că toate evenimentele derulate în galerie vor fi cunoscute în plan internaţional. Artiştilor li s-a cerut deja portofoliul, pe măsură ce expun în galerie, pentru a fi publicaţi, pentru a fi contactaţi pentru diverse alte manifestări care au loc în lume (concursuri, târguri de artă, burse, festivaluri, simpozioane, colocvii etc)

Urmează înscrierea în Ghidul internaţional al galeriilor, muzeelor, academiilor de artă, atelierelor şi artiştilor ceramişti, editat în Germania, dar şi parteneriate cu alte galerii de specialitate.


Mai există un mecenat cultural în România, mai ales de încurajare a artiştilor ceramişti?

În România cunosc un singur caz de mecena în domeniul ceramicii, dar există colecţionari, sponsori, investitori care preţuiesc ceramica şi care fac o alegere bună pe termen lung. Dacă luăm în calcul faptul că a crea o piesă de artă din ceramică implică şi cunoştiinţe apreciabile în domeniul chimiei, matematicii, esteticii, cu atât mai mare este valoarea în sine. Unui artist îi trebuie foarte puţin pentru a fi încurajat să lucreze: atelier, materiale, cuptor şi un venit care să-i asigure liniştea pentru a crea.

Care a fost perioada de glorie a ceramicii româneşti? În contextul actual universal, unde se situează România, din punct de vedere valoric?

În anii `70 – `80 are loc înflorirea remarcabilă a artei ceramicii româneşti, prin Patriciu Mateescu şi Costel Badea, a căror activitate a stimulat direcţiile de dezvoltare, impunând ceramica românească pe plan internaţional. Alături de ei o serie de ceramişti au asigurat o şcoală prolifică de ceramică românească, deosebită de ceea ce era până atunci. S-a trecut de la ceramica tradiţională la obiectul conceput sculptural, la personalizarea ceramicii în sfera sculpturii, la aspiraţia către monumental.
În sfera artelor vizuale, românii s-au remarcat la Bienale şi concursuri internaţionale unde au obţinut premii, la târguri de artă importante (individual sau prezentaţi de galeriile particulare din România, sau româneşti din străinătate), ceea ce denotă că sunt valori de necontestat.
În domeniul ceramicii, recunoaşterea artiştilor ceramişti de valoare se face prin acceptarea lor ca membri în prestigioasa International Academy of Ceramics ( IAC ) cu sediul la Geneva, unde România se poate lăuda cu prezenţa a cinci membre: Ioana Şetran, Arina Ailincăi, Gherghina Costea, Emilia Chirilă şi Cristina Popescu Russsu.
În România sunt mulţi, foarte mulţi ceramişti de valoare, care vor fi admişi cât de curând în IAC, printr-un efort minim de promovare. Este o dorinţă personală ca România să fie o prezenţă remarcabilă în IAC.

Ce va urma după finisarea expoziţiei „Ceramic rendez-vous”?

Expoziţiile care urmează sunt concepute pe diverse teme care interferează ceramica cu alte domenii (mix- media, foto video, sculptură, grafică, pictură, sticlă, textile), sunt de grup dar şi personale. În galerie vor avea loc evenimente, cum ar fi: o ceremonie a ceaiului, o seară de muzică pe instrumente din ceramică, întâlniri, dezbateri pe diferite teme legate de ceramică.

Număr de vizualizări :3209


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro