spot_img

“În Paradis nu este nevoie de artă”

De curând, la Editura Cartea Românească a apărut volumul de poezie “La masă cu Marx” de Matei Vişniec. Cunoscut pentru activitatea prestigioasă în Franţa, ca dramaturg, Matei Vişniec revine cu poezie, după o perioadă de peste un deceniu. Andra Rotaru a dialogat cu autorul, iar interviul este preluat din cel mai recent număr al revistei de cultură Hyperion.

Încă de la primul poem al volumului “La masă cu Marx” (Editura Cartea Românească, 2011) interacţionaţi cu cititorii, lărgindu-le cheile de lectură.

Da, cititorul este un personaj complice, mă gândesc la el aşa cum mă gândesc la actor când scriu teatru. Cititorul mai este şi oglinda mea, el îmi retransmite o imagine pe care eu o simt, sau în orice caz o aştept. Cititorul mai este dublul meu, mai este prelungirea mea şi raţiunea mea de a fi ca scriitor.

Paradoxurile sunt inevitabile, la fel şi îngrădirile. Există spaţii unde personajele se pot bucura de ceea ce vor să facă, fără să înveţe „să tacă”?

Poemele mele sunt pline de personaje, ca şi teatrul meu. Între cele două lumi există de fapt numeroase poduri, punţi, pasarele… Personajele mele ciudate, mirate sau aeriene se plimbă de fapt în toată libertatea prin universul meu, trec dintr-o piesă în alta, dintr-un poem în altul, îşi dau întâlniri care rămân misterioase şi pentru mine. Încerc de mulţi ani să construiesc un sistem de semne cu liberă circulaţie între diversele teritorii ale imaginarului: în oraşele, încăperile, conceptele care formează geografia mea literară intrarea este mereu liberă… Chiar şi cititorii sunt invitaţi să părăsească lumea reală şi să intre în lumea virtuală pe care o construiesc cu migală de peste 40 de ani.

Profilul personajului se conturează din ce în ce mai puternic odată cu poemul “Tot ce v-a dezamăgit la naştere”, iar interacţiunea cu cititorul se deschide din nou. Dacă în cadrul unei lecturi aţi citi acest poem şi un spectator v-ar răspunde care sunt rănile sale, ce i-aţi răspunde?

Dialogul meu cu cititorul este strict virtual, nimeni nu ar avea timp să dialogheze cu toti cititorii săi fizic vorbind. Dar în spaţiul ficţiunii, da, eu în calitate de colecţionar de răni îi invit pe cei care mă urmează să-şi facă un inventar al rănilor, să-şi pună ordine în răni. Şi cine ştie, să descopere răni de care nu ştiau mai nimic, sau răni ignorate pe nedrept. Poemul pe care îl evocaţi ar mai putea fi numit: „să vorbim despre răni”. Sau „să ne vorbim despre răni” pentru că rolul poetului este în primul rând de a provoca în cititor un dialog cu el însuşi.

“Mortul din tine este memoria ta”

După cum observaţi, poezia mea este una laconică, lucidă, staţionară (nu inventez nimic de 30 ani) şi chirurgicală. Poezia este instrumentul cu care descifrez hăţişurile interne ale lumii mele şi delirul extern al lumii care mă poartă. Poezia mea este o lupă care măreşte rănile, detaliile, încheieturile acestei lumi. Eu nu fac decât să observ, să constat şi să mă minunez, nu propun nici o revoluţie, nici o schimbare. Nici măcar nu mă mai indignez. Observ şi împărtăşesc şi altora ce văd.

Personajele devin când saturniene, când solare, iar dilemele apar în momentul în care realizează că a existat ceva/cineva care le-a observant toate aceste traiectorii. Când se poate produce “spectacolul sezonului”?

Viaţa noastră este fără îndoială un sepctacol pentru cineva care ne observă. Goethe spunea că „întreaga lume este o metaforă”. Suntem deci metafore ambulante, vii… Lumea în care trăim este metafora neagră (deşi nu întotdeauna) a unei forme cosmine ce neputinţă. Omului nu i-a reuşit aventura existenţială, personal sunt sigur de acest lucru. Avantaj: aşa a apărut literatura. Dacă oamenii ar fi fost fericiţi sută la sută, împliniţi sută la sută, n-ar fi scris un rând, n-ar fi inventat teatrul, n-ar fi inventat muzica… În Paradis nu este nevoie de artă.

Există o politizare a poeziei în ultima vreme, sau forme de redare a situaţiilor sociale, istorice, culturale, politice? Cât de dificilă este adaptarea timpurilor şi realităţilor la poezie?

Între poemele pe care le scriam la vârsta de 13 sau 14 ani şi cele pe care le scriu acum nu există o enormă diferenţă. Întâmplarea face că în vara acestui an, în timpul vacanţei de vară pe care mi-am petrecut-o în casa părintească de la Rădăuţi, mi-am răsfoit nişte vechi caiete de pe vremea când eram elev de şcoală generală şi de liceu. M-am redescoperit cu plăcere pe mine însumi, în continuitatea mea. În acele caiete mai sunt sute de poeme pe care le-aş putea publica şi astăzi. Sunt poeme care au rămas proaspete pentru că erau deja atemporale.

Este cel mai recent volum de poezie, după ce timp de 11 ani aţi publicat volume de dramaturgie şi romane. Volumul cuprinde poeme noi, conţine şi poeme scrise în urmă cu mulţi ani?

Nu, conţine poeme scrise în ultimii 11 ani… Sunt poeme scoase din carnetele mele de călătorie şi de deplasări… Poemele le scriu întotdeauna de mână, de preferinţă într-un carnet pe care îl port în buzunar. Şi le scriu întotdeauna în româneşte, şi mai ales când nu sunt acasă.

De ce “La masă cu Marx”?

Pentru că mai am o răfuială cu mine însumi, cu anii pe care mi i-a expropriat Marx şi idea de utopie în general… Până la sfârşitul vieţii voi rămâne marcat de fapt de naşterea mea într-o ţară care „construia comunismul”. Noi, cei care ne-am născut în România după al doilea război mondial, rămânem toţi, într-un fel, „copiii lui Marx”, contorsionaţi de o experienţă ciudată, absurdă, gigantică şi halucinantă… Din această matrice care ne-a format în primii ani ai vieţii noastre n-am mai putut ieşi chiar dacă am evadat din ea.

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. Nici în Paradis, nici în Iad nu este nevoie de artă. Paradisul respinge arta pentru că arta înseamnă şi suferinţă, înseamnă şi pasiune şi frumos şi urât. Nu e nevoie de artă în Paradis, pentru că acolo suferinţa şi pasiunea sunt interzise. În iad, în schimb, totul este permis. Şi tortura şi politica şi manelele. În Iad nimic nu este valorizat şi totul este excesiv, totul este atât de rău, de frumos, de urât, de fierbinte, de ascuţit, încât devine chinuitor. Desigur dracii, care sunt privilegiaţi, ducând o existenţă fără griji şi plină de distracţii, ar putea descoperi şi elemente artistice în toată ciorba aia amestectă cu rahat, smoală, trandafiri etc., dar dracii nu au simţ artistic. Ei se bucură, ca nişte tâmpiţi, şi la o glumă reuşită şi dacă îţi bagă degetul în cur. Nişte idioţi, fără simţ literar şi artistic.De aceea rostul artei este pe Pământ. Arta nu ne salvează, dar ne face să trăim mai intens.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508