Am criticat în mai multe rânduri felul în care Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) a organizat, în anii trecuţi, sesiunile de finanţare pentru proiectele editoriale şi culturale. Am făcut-o alături de reprezentanţii altor organizaţii non-guvernamentale, multe dintre ele asociate în Coaliţia Sectorului Cultural Independent. Principalele reproşuri aduse AFCN priveau modalităţile de evaluare şi finanţare ale proiectelor, precum şi alegerea experţilor evaluatori. De aici, multe acuze – unele pe bună dreptate! – că AFCN funcţionează netransparent şi fără să aibă o comunicare reală cu editorii şi societatea civilă. În urma propunerilor mele de modificare ale normelor AFCN, anul acesta vor fi finanţate cu 323.665 lei proiectele editoriale pe suport electronic (CD, DVD) şi online. Nu această veste este, însă, de domeniul revoluţiei în AFCN! La începutul lunii martie, în urma unei scrisori ultimative a cartelului paginilor web de calitate din România, scrisoare pe care am iniţiat-o şi semnat-o, AFCN s-a comportat „anormal” pentru o instituţie a statului român de astăzi: a acceptat cerinţele societăţii civile şi a făcut câteva modificări revoluţionare. Printre ele, cea mai importantă, acordarea unor tranşe de avans atât pentru proiectele editoriale pe suport clasic, cât şi pentru cele pe format electronic!
Discuţiile purtate cu staff-ul AFCN coordonat de dl. Cristian Vasile Petcu au pornit de la următoarea situaţie de fapt pe care am sesizat-o: AFCN i-a discriminat pe editorii români pentru că i-a obligat, în anii trecuţi, să îşi finanţeze proiectele şi, la finalul lor, să le deconteze, în timp ce proiectelor culturale le era acordat un avans. Am spus că în această situaţie, dacă ar avea banii pentru finanţarea unor opere critice sau de debut literar, editorii nu ar mai apela la AFCN. Ştiu experienţa traumatizantă a unor directori de revistă care şi-au amanetat anul trecut casele pentru a putea plăti cheltuielile de hârtie, tipografie, regie şi drepturi de autor pentru câteva luni. După ce au făcut aceste cheltuieli, au reuşit, cu nervi şi întârzieri, să deconteze la AFCN. Nu poţi edita operele complete ale unui clasic român fără să ai la îndemână sume de aproape 10000 Euro. Mai mult, editorul unei pagini web culturale e obligat să angajeze şi să plătească pentru cheltuieli întinse pe 6 luni şi abia la finalul perioadei de finanţare să îşi poată deconta sumele investite. Conform noului contract al AFCN, la articolul 5, „suma aprobată ca finanţare nerambursabilă, în valoare de ……….. lei (… titlu/titluri), se poate acorda în tranşe, prin virament bancar, în baza facturilor emise de către Beneficiar pentru fiecare tranşă. Cuantumul şi eşalonarea tranşelor se fac în baza graficului de finanţare, prevăzut în anexa nr. 2, în funcţie de etapele de realizare, raportate la costurile organizatorice şi/sau durata şi evoluţia în timp a activităţilor cuprinse în proiectul editorial”. Articolul 6 al amintitului contract prevede: „(1) Prima tranşă se acordă la începutul proiectului editorial online, după semnarea contractului de finanţare. Următoarele tranşe se acordă în baza documentelor justificative pentru tranşa anterioară, prezentate de către Beneficiar.(2) Ultima tranşă nu poate fi mai mică de 15% din totalul finanţării”.
Am reuşit cu staff-ul AFCN să modificăm şi fişele de calcul economic-antecalcul pentru proiectele editoriale pe suport electronic (CD, DVD) şi cele electronice, înlocuind „cheltuielile de tipografie” cu „cheltuieli tehnice (achiziţii CD-uri, DVD-uri, coperţi, inscripţionare, multiplicare sau găzduire server pe perioada desfăşurării proiectului)”. Asta înseamnă că enciclopediile multimedia, audiobook-urile sau paginile web culturale de calitate vor putea să intre în noile formate de finanţare ale AFCN. E un pas mic pe care îl doresc să fie urmat de simplificarea birocraţiei impuse de Ministerul Finanţelor!
Dan Mircea CIPARIU
