spot_img

“Romanian Cultural Resolution”

Astăzi, 1 octombrie 2010, ora 18:00, la Club Electro Putere (Calea București 56, Craiova), are loc vernisajul expoziţiei de artă contemporană Romanian Cultural Resolution”. Sub această titulatură sunt reunite două expoziţii: “O expoziţie în loc de titlu” (curator Mihnea Mircan) şi “Pictura figurativă în România, 1970 – 2010” (curator Mihai Pop). Expoziţia este deschisă în perioada 1 octombrie-12 noiembrie 2010. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Expoziţiile “O imagine în loc de Titlu” şi Pictura Figurativă în România, 1970-2010” fac parte din proiectul “Romanian Cultural Resolution” produs de către Centrul pentru cultură contemporană Club Electro Putere Craiova, în colaborare cu Institutul Cultural Român Berlin, şi prezentat în Werkschau Spinnerei din Leipzig în perioada 1 mai – 1 iunie 2010. “Romanian Cultural Resolution” cuprinde patru proiecte curatoriale semnate de Adrian Bojenoiu, Mihnea Mircan, Mihai Pop şi Magda Radu.

În cadrul expoziţiei “Pictura figurativă în România. 1970 – 2010” sunt reunite opere ale artiştilor: Ioana Bătrânu, Corneliu Brudașcu, Sorin Câmpan, Constantin Flondor, Adrian Ghenie, Gheorghe Ilea, Victor Man, Gili Mocanu, Șerban Savu, iar în cadrul expoziţiei “O expoziţie în loc de titlu”, artiştii Mircea Cantor, Anca Munteanu Rîmnic, Ciprian Mureșan, Ioana Nemeș, Miklos Onucsan, Cristian Rusu, Serge Spitzer.

“O imagine în loc de titlu”

Textul ‘Evangheliei după Ioan’ este transcris pe ‘copiuţe’, în pregătirea unui examen de maximă dificultate (Ciprian Mureşan); posteritatea – şi înscrierea artistului într-o viitoare istorie a artei – este invocată printr-o placă comemorativă sortită eroziunii (Miklos Onucsan). Ioana Nemeş spune istoria cumplită a exorcizării de la Tanacu în termeni care problematizează un spaţiu social mai amplu şi fac găsirea ‘vinovaţilor’ un proces mai complicat, Cristi Rusu desenează riguros arhitecturi instabile, un soi de poetică a planurilor la care arhitectura construită nu are acces, iar culorile tricolorului, ale ţării tocmai părăsite şi ale brutalităţii ideologice care a dus la exil, devin obstacole pentru privire, ‘materializează’ interdicţia de a privi şi vorbi, în lucrarea lui Serge Spitzer. ‘O imagine în loc de titlu’ este o colecţie de obiecte în dezechilibru, care ating mereu alte ţinte decât cele pe care par să şi le fixeze, care urmăresc şi ratează, sistematic, elucidarea propriului simbol. Asta le face greu de arhivat, în răspăr cu modele de arhivă întrebuinţate în mod curent de istoria artei. Expoziţia încearcă să contureze o modalitate a arhivei în care imaginile, mai curând decât ‘textul’ care le-ar ancora într-o naraţiune politică ori culturală, îşi constituie propriul index. Rezistenţa lor la text, la explicaţia completă, este înţeleasă într-un sens care implică ori retrasează corespondenţele – omogene, cuprinzătoare – între subiecţi, obiecte, locuri şi lumi. Între o arhivă în care fiecare parte încorporează ori reflectă întregul, şi modelul invers, acel al Bibliotecii din Alexandria, unde conservarea coincide cu distrugerea, lucrările aduse împreună în această expoziţie ocupă un loc al privirii şi interpretării oblice: un nici-nici, o dublă negaţie.

“Pictura Figurativă în România, 1970 – 2010”

Expoziţia prezintă o selecţie a picturii figurative din România ultimilor 40 de ani, incluzând artişti care s-au remarcat de-a lungul timpului prin angajamentul pentru mediul picturii. Lucrările Ioanei Bătrânu, lui Corneliu Brudaşcu, Sorin Câmpan, Constantin Flondor şi Gheorghe Ilea – activi şi înainte de 1989 – îşi păstrează intensitatea până astăzi şi pot contribui la o înţelegere mai nuanţată a acelei perioade. Ele fac vizibilă o dublă îndepărtare: sunt create la distanţă de pictura oficială a vremii şi nu participă la mimetismul noilor modele din pictura internaţională de după 1989. În majoritatea cazurilor, lucrări esenţiale ale acestor artişti nu au ieşit din ateliere, iar după 1989 au rămas nevalorizate cultural şi comercial. Ele pot fi repere pentru o istorie încă nescrisă a scenei de artă româneşti. Odată cu sfârşitul anilor ‘90 apar artişti precum Adrian Ghenie, Victor Man, Gili Mocanu şi Serban Savu care conectează neofigurativul la istoria artelor, dar şi la valorile spaţiului în care trăiesc şi lucrează; pictura lor descrie deseori tranziţia socială cu focus pe ambiguitatea istoriei recente şi poate fi subordonată – ca în cazul lui Victor Man – conceptului “The place I’m coming from”.

Club Electro Putere (CEP) este un centru de artă şi cultură contemporană, înfiinţat în 2009 de către Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu. Activitatea CEP este interesată de analiza practicilor umane contemporane concentrate în jurul manifestărilor cu caracter cultural. Scopul centrului este de a favoriza schimburile culturale interumane prin punerea în contact a diferitelor niveluri ale realităţii şi expresiei. Acţiunile culturale ale CEP problematizează statutul culturii contemporane, urmărind decodificarea formelor de expresie şi comunicare existente, pentru a produce şi promova structuri narative alternative.

Sponsorii expoziţiei: Electroputere S.A., Robexpert

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508