Palatul vechi al BNR, între trecut şi viitor

iul. 8th, 2010 | By | Category: Agenda de carte

Ieri, 8 iulie 2010, ora 10:00, la sediul Băncii Naţionale a României (str. Doamnei nr. 8, Bucureşti) a avut loc simpozionul „Palatul vechi al BNR – capodoperă a patrimoniului arhitectural al României”, eveniment urmat de lansarea albumului semnat de Cristina Ţurlea, “BNR – Cronica restaurării Palatului vechi”, Editura Cadmos, ediţie bilingvă, română-engleză. Moderatorul simpozionului a fost Cristian Păunescu, Director al Direcţiei de Resurse Umane a BNR.

Acest simpozion-eveniment a celebrat împlinirea a 130 de ani de la înfiinţarea BNR-  instituţia creată cu dreptul exclusiv de a emite moneda statului român, activitate începută la 1 decembrie 1880, deşi la vremea respectivă nu avea încă un sediu propriu. Palatul BNR a fost construit pe locul fostului Han Şerban Vodă,  la data de 12 iulie 1884 fiind pusă prima piatră de temelie a Băncii Naţionale a României.

Palatul BNR (Palatul nou şi Palatul vechi) reprezintă una dintre cele mai importante clădiri autohtone, o capodoperă a patrimoniului arhitectural al României. Acest simpozion-eveniment a prezentat cele mai importante etape istorice de construire a Palatului Băncii Naţionale a României, precum şi aspectele arhitecturale şi de restaurare prin care a trecut în ultima decadă Palatul vechi al BNR.

În cadrul evenimentului, pe această temă au susţinut comunicări arhitectul Gabriel Tureanu, Consilier Carpaţi Proiect, coordonatorul general al lucrărilor de restaurare la Palatul vechi al BNR, inginerul Theodor Stoian, şef proiect complex, arhitectul Stelică Nena, arhitect BNR şi restauratorul Ioan Darida, iar cuvântul de întâmpinare a fost rostit de academicianul Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.

“Restaurarea unui palat de patrimoniu naţional este un proces complex. Acesta a trecut prin trei cutreme majore. (…) Lucrările complete de restaurare ale Palatul vechi al BNR se vor încheia în câteva luni. Va fi un moment istoric, deoarece nu mai avem multe clădiri de patrimoniu. Palatul vechi al BNR a fost una dintre primele construcţii ce au adus faimă Bucureştiului, transformându-l în “Micul Paris.”, a spus cu ocazia simpozionului acad. Mugur Isărescu.

Vorbind despre viitor, acesta a adăugat: “BNR a jucat şi joacă un rol important pentru toată societatea noastră, şi timp de 130 de ani a urmat suişurile şi coborârile istorice ale acestei ţări. Muzeul băncii nu va mai fi doar un muzeu numismatic, ci va deveni de o mare importanţă pentru cultura financiar bancară.”

“La începerea restaurării s-au descoperit urmele lăsate de cutremure, rupturi, avarii, zdrobiri de cărămidă în parapeţi. Apa pătrunsese la subsol, pardoseala era măcinată. Problemele cele mai delicate ale restaurării au apărut la capitolul expertiză şi consolidare, fiind nevoie de suplimentarea consolidărilor.(…) Un moment inedit şi anecdotic a fost descoperirea, pe cofrajul de la etajul II, al unui număr al revistei “Curentul”, datat 13 octombrie 1929.”, spunea inginerul Theodor Stoian. Comunicările susţinute au fost insoţite de proiecţii video, spre exemplificare.

Un moment special în cadrul simpozionului a fost lansarea albumului “BNR – Cronica restaurării Palatului vechi” de Cristina Ţurlea, Editura Cadmos, ediţie bilingvă, română-engleză. Volumul a fost prezentat de prof.dr. arh Nicoale Lascu şi de consilierul guvernatorululi BNR, Adrian Vasilescu.

Albumul cuprinde date istorice şi imagini inedite, strânse din momentul construirii Palatului Băncii Naţionale a României, până la amenajări, adaptări şi extinderi ale Palatului Băncii de-a lungul secolului XX, precum şi informaţii despre consolidarea, restaurarea şi refuncţionalizarea Palatului BNR la început de mileniu, cuprinzând şi date importante despre revitalizarea spaţiilor Palatului.

“Doamna Ţurlea s-a afundat în arhive şi de acolo, după o meticuloasă cercetare, a scos la lumină, într-o carte remarcabilă, priceperea de a construi durabil şi monumental a generaţiei de specialişti în domeniu ce s-a format şi afirmat, pe pământ românesc, la jumătatea veacului al XIX-lea. Tema cărţii de faţă este o construcţie de anvergură: Palatul Băncii Naţionale. Arhitecta Cristina Ţurlea a scos, din dosare cu file îngălbenite, din albume cu vechi fotografii, planuri, documente, imagini de epocă din care a conturat istoria clădirii. Sunt descrişi paşii făcuţi pentru realizarea acestui monument arhitectonic. Dar cartea nu se rezumă să descrie ziduri. Sunt puse în lumină şi personalităţile ce au contribuit la înălţarea monumentului, în primul rând a lui Eugeniu Carada, întemeietorul de fapt al Băncii Naţionale, care a însufleţit realmente construcţia palatului din Lipscani. (…) În Palatul Băncii naţionale, din motive funcţionale şi operaţionale, lucrările de restaurare au fost împărţite în două etape. Întâi a fost refăcut Palatul Nou. Lucrare încheiată de câţiva ani. Apoi, s-a trecut la renovarea Palatului vechi. Proces în curs de finalizare. Planurile de refacere pornesc de la hărţile iniţiale, cea dintâi datată la sfârşitul secolului al XIX-lea, când Palatul vechi se număra între marile atracţii ale “Micului Paris”, unde oameni cu minţi de constructori şi cu suflete de artişti au ridicat adevărate capodopere de arhitectură. Legate de ele, cele două palate ale Băncii Naţionale trasează, într-o perfectă armonie, contururile unui minunat monument de arhitectură. Doamna arhitect Cristina Ţurlea surprinde, etapă cu etapă, toate momentele reabilitării Palatului BNR şi redării lui societăţii româneşti de astăzi într-o lucrare- album care va rămâne, sunt sigur, un document de referinţă pentru istoria Băncii Naţionale a României.“, a scris în prefaţa cărţii Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Număr de vizualizări :1733


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro