spot_img

(Mai) nimicul impozitat

Furia (obsesivă) a impozitărilor autohtone a ajuns să producă, în serie, situaţii hilare. Le spunem aşa ca să nu le spunem altfel şi nu ne mirăm (prea tare) pentru că ne aflăm în ţara de baştină a absurdului.

Am înţeles de oarece vreme, că nimic nu va scăpa de blagoslovirea fiscalităţii. Aşa e legal, ni se spune, chiar şi atunci când birul contravine Constituţiei ori legislaţie Uniunii Europene. Să fie primit!

Ce te faci însă când zelul fiscalilor e atât de mare, de entuziast, de nestăvilit, încât, ieşindu-şi din matcă, percepe taxă de două ori pe acelaşi bun (mă rog, câştig)? Ba chiar nu se sfieşte să impoziteze…nimicul!

Să ne lămurim. Faptul că întâiul cititor al ţării nu iubeşte creatorii de bunuri culturale (probabil pentru că îi confundă cu filosofii care ne-au năpădit în dauna meseriaşilor?) şi jurnaliştii (mulţi dintre ei scriitori) e de notorietate. Dragostea cu de-a sila se…(mai) poate, însă nu e de dorit. Dar să nu-i agreeze încât să permită ca drepturile lor de autor să fie impozitate de două ori, prea e lucru mare!

Orice creator poate dovedi că taxa pe drepturile sale de autor, plătită fie de beneficiar, situaţie în care preopinentul primeşte drepturi diminuate după procentul impozitului, fie intră în compunerea impozitului anual pe venit, calculat după ce e scris, negru pe alb, în fişele fiscale.

Să nu ştie fiscalii momentului acest lucru? Greu de presupus. Atunci de ce se iţesc aşa zdravăn anunţând apăsat impozitarea dreptului de autor?

E vorba oare despre a doua impozitare a aceloraşi bunuri (mă rog, câştiguri)? O logică simplă, motivată de cele scrise mai sus, ne îndreptăţeşte un răspuns afirmativ. Dar şi constatarea că furia (obsesivă) a impozitărilor din România naşte premiere absolute…

Ceea ce pare că nu prea ştiu fiscalii autohtoni e insignifianţa drepturilor de autor pre româneşte. Şi aici, chiar că şi-au dat cu stângul în dreptul, pentru că să impozitezi, chiar de două ori, drepturile de autor ale unei pagini de poezie, să zicem, publicată într-o revistă literară de la noi, nu aduce la buget nici cât dai azi pe un pachet ţigări. (În cazul fericit, foarte rar, când revista plăteşte drepturi de autor!) Ce să mai spunem despre drepturile de autor pentru cărţi, în situaţia în care nu grafomani (şi grandomani), ci scriitori profesionişti cu nume îşi publică operele aducând bani de-acasă la editură. Şi chiar dacă, în rarisime cazuri, primesc onorarii, ele sunt sub leafa unui profesor debutant şi, fireşte, impozitate. Completate, cândva, cu un procent din vânzări, (tot impozitat şi el.)

După cum se ştie însă, precara piaţă de carte din România nu suportă bestellerul. Iar noul TVA îi va da o lovitură care, se estimează cu îngrijorare, o va pune la pământ. Atunci, ce se impozitează (dublu!)? (Mai) nimicul.

Sigur, ca buni cetăţeni, posesorii de drepturi de autor se vor supune fiscalităţii. O dată, căci nu cred că poate fi invocată, într-o lume normală (?) o lege care să susţină dubla impozitare pe aceleaşi bunuri (mă rog, câştiguri).

Ce-ar fi însă ca şi instituţiile publice, în calitate de beneficiari, şi tot după lege, să acorde drepturi de autor firesc, nu în urma unor sesizări şi procese? Ce-ar fi ca statul român, conform legislaţiei Uniunii Europene, să acorde scriitorilor, traducătorilor şi graficienilor de carte PLR-ul (adică  dreptul de împrumut pentru fiecare titlu solicitat la sală sau împrumutat de la bibliotecile publice), pe care nu-l acordă din 2007 încoace, ignorând faptul că penalităţile sunt de 370.000 de Euro pe zi?

De ce legislaţia românească e pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă? Poate ne răspunde cineva, deşi nu cred…

Acum o să mă întrebaţi de ce atâta tevatură cu protestul împotriva impozitării (a doua oară!) a drepturilor de autor, dacă ele sunt (mai) nimic. Pentru că impozitarea e ilegală în atare condiţii, pentru că ea e produsul unei sfidări şi al unui cinism fără comparaţie în lumea civilizată.

De ce l-am invocat în text pe întâiul cititor al ţării, s-ar putea întreba cineva, ce-are el cu fiscalitatea aceasta aberantă când misia lui e alta, iar textele sunt obiectul muncii fiscalilor de serviciu? Are, pentru că, dacă vă uitaţi la televizor, veţi vedea, în conferinţe de presă ori pe terenurile inundate, cum acesta şi-a mai adăugat la ciorchinele de prerogative (după Constituţie, tot ilegale) şi pe acela de prim fiscal al ţării.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508