Studioul de carte

”Trăirile mele au devenit trăirile personajelor, nu-mi mai aparțin.”

nov. 1st, 2021 | By
”Trăirile mele au devenit trăirile personajelor, nu-mi mai aparțin.”

Cunoscut ca autor de proză scurtă, Mihail Victus (n. 1986, București) a publicat în diverse reviste: ”iocan”, ”Tribuna”, ”Ateneu”, ”Actualitatea literară” etc., obținând numeroase premii literare la concursurile consacrate: „Marin Preda”, „Ioan Slavici”, „Mihail Sadoveanu”, „Radu Rosetti” etc. Din decembrie 2014, investește o parte din timpul liber pentru revista digitală ”LiterNautica”, în calitate de cofondator și administrator. Este designer de mobilier și programator CNC. Website: www.mihailvictus.eu. Cărți publicate: ”Toate păcatele noastre”, 2021, ed. Litera | roman, ”Treisprezece. Proză fantastică”, 2021, ed. Litera | coautor | antologie de povestiri, ”Fracturi”, 2019, ed. Vremea | roman | nominalizat de AgențiadecArte.ro la categoria ”Cele mai bune cărți ale anului” și laureat al Premiilor „Cristian Săileanu”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu scriitorul Mihail Victus.
„Toate păcatele noastre” (Ed. Litera, 2021) e un roman provocator, dar, oricât ar anima revolta interioară, acaparează cu naturalețe. Tu cum te raportezi acum, după publicarea romanului, la conținutul său? Ce s-a schimbat față de perioada în care l-ai gândit și scris?

Au trecut aproape cinci luni de când am terminat de scris prima variantă a romanului. Încep să mă mai distanțez, astfel încât să mă pot dedica altui proiect, dar subiectele, temele propuse acolo și personajele sunt încă aici și vor mai fi probabil pentru o lungă perioadă, dar nu atât de prezente încât să mă distragă. Cartea a fost scrisă și editată până ce-a ajuns la forma dorită. Nu aș schimba nimic. Eu mă voi schimba – poate că opiniile mele vor căpăta noi nuanțe, dar ceea ce am scris acolo va rămâne neschimbat și nu va exista dorința să schimb ceva. Am observat că sunt și scriitori care-și reeditează vechile publicații, modificându-le, dezvoltându-le. Dar trăirile mele, din momentul în care am scris cartea, au devenit trăirile personajelor, nu-mi mai aparțin.



“Dorința de a scrie a mers mână în mână cu plăcerea de a citi”

sept. 12th, 2021 | By
“Dorința de a scrie a mers mână în mână cu plăcerea de a citi”

Cunoscută mai ales ca poetă, Ligia Pârvulescu a debutat în volum la Casa de Editură Max Blecher, în 2014, cu volumul ”Fluvii de asfalt”. Pentru romanul ”Translucid” a primit premiul „Primul roman”, 2021, acordat de Editura Litera. Activă și apreciată în lumea literară bucureșteană, publică în mod curent în revistele de profil. Este avocată, preocupată în același timp de zonele subtile ale comunicării. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Ligia Pârvulescu.
”Am început să scriu cam de când am învățat să scriu, iar visul de a scrie a apărut din copilăria mică – ai mei îmi citeau povești seara înainte de somn și abia așteptam să pot să ajung să creez și eu asemenea povești; sau altfel de povești și poezii. Dorința de a scrie a mers, bineînțeles, mână în mână cu plăcerea de a citi. I-aș aminti pe Aldous Huxley și mai ales pe Hermann Hesse, cu “Lupul de stepă” în mod special, o carte care m-a marcat în mod deosebit. Cât despre persoanele care au avut o însemnătate deosebită în povestea aceasta cu scrisul, pot spune că părinții mei au avut o influență mare în a-mi trezi interesul pentru lectură și cred că, deși ei nu au avut gândul acesta pentru mine, fără ei nu aș fi ajuns să scriu și să public.” – Ligia Pârvulescu



”Stările intense, cum deopotrivă meditațiile întinse în timp, rareori îmi aduc, în exterior, poezie”

iul. 17th, 2021 | By
”Stările intense, cum deopotrivă meditațiile întinse în timp, rareori îmi aduc, în exterior, poezie”

Daniel D. Marin a publicat cinci volume de poezie (”Oră de vârf”, 2003, nominalizare la Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima, 2004; ”Așa cum a fost”, 2008; ”L-am luat deoparte și i-am spus”, 2009, Premiul Marin Mincu, 2010; ”Poeme cu ochelari”, 2014, Premiul Naţional de Poezie George Coşbuc, 2015; ”Trupurile care nu ne vin niciodată bine”, 2021) și un mic jurnal sardo-american (”Din România sunt doar eu”, 2018). O versiune restrânsă a ”Trupurilor” (30 de poeme în italiană și engleză) s-a aflat printre finalistele ediției din 2021 a premiului Bologna in Lettere, secțiunea Cărți inedite. Este realizatorul unei antologii retrospective a generației 2000 (”Poezia antiutopică. O antologie a douămiismului poetic românesc”, 2010). Pentru ediția din 2015 a Festivalului Internațional de Poezie din București a tradus poeme de Annelisa Alleva. Între 2013-2016 a făcut selecția textelor autorilor români pentru expoziția Poesia a Strappo Alghero. Din 2011, este redactor asociat la revista Zona literară, unde a inițiat o rubrică de poezie italiană contemporană, traducând, pentru prima dată în limba română, texte de câțiva dintre cei mai reprezentativi poeți italieni de astăzi. Poet, călător și fotograf amator, momentan locuiește în Sardegna, unde, între 2016 – 2019, a fost reprezentant al Europei de Est în Consulta comunale dell’immigrazione a orașului Sassari. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitorul Daniel D. Marin.



”Culoarul unei cărți depinde, pe lângă calitatea scriiturii, și de puțin noroc”

mai 28th, 2021 | By
”Culoarul unei cărți depinde, pe lângă calitatea scriiturii, și de puțin noroc”

Ionuț Manea s-a născut pe 20 mai 1981, în Slatina, județul Olt. Este medic dentist. În prezent, locuiește în Timișoara. Publică în revistele literare: ”Literomania”, ”Helion”, ”Orizont”, ”Liternautica”, ”Reșița Literară”. În 2020 obține premiul național ROMCON pentru povestire. Absolvent al unor cursuri de scriere creativă cu Marius Chivu și Florin Iaru. Este redactor la revista ”Helion” și membru onorific la salonul de literatură „Junimea”. Este prezent cu texte în antologia ”Literomania de proză scurtă” (2019), antologia ”Moștenirea Văcăreștilor” (2017, 2019) și antologia ”Pomele izolării”, MLNR Iași-2021. A debutat cu volumul de proză scurtă ”Confesiunile Maestrului Păpușar” (2020), la Editura Tracus Arte, câștigător al premiilor ”ROMCON”, pentru volum de povestiri și nuvelă. A publicat volumul de poezii ”Scrisoare pentru PingSu”, 2021, la editura TracusArte. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Ionuț Manea.



”În literatura română nu există granițe, Prutul e un râu ca altele.”

apr. 1st, 2021 | By
”În literatura română nu există granițe, Prutul e un râu ca altele.”

Oxana Gherman s-a născut la 06.08.1987, în Antonești, Ștefan Vodă, Republica Moldova. A absolvit Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (2010). A susținut teza de doctor în filologie în cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei (2016). Este lector la U.P.S. „Ion Creangă” din Chișinău și cercetător științific la Institutul de Filologie Română „B.P. Hasdeu” din Chișinău. A debutat cu volumul de poezie „Efect întârziat” (Tracus Arte, 2021). Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Oxana Gherman.



„Nu cred că se scrie rău, cred că suntem mult mai puțini cei care scriem”

dec. 24th, 2020 | By
„Nu cred că se scrie rău, cred că suntem mult mai puțini cei care scriem”

Miruna Runcan este scriitor și critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universității Babeș-Bolyai. Este membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru și al Federației Internaționale a Cercetătorilor Teatrali. Cărți publicate: ”Odaia de asediu” (Dacia, 1983), ”Hermandria” (Cartea Românească, 1986), ”Introducere în Etica şi legislaţia presei” (ALL, 1997), ”A patra putere. Legislaţie şi etică pentru jurnalişti” (Dacia, 2001), ”Modelul Teatral Românesc” (Unitext, 2001), ”Teatralizarea şi Reteatralizarea în România. 1920-1960” (Eikon, 2003), ”Pentru o semiotică a spectacolului teatral” (Dacia, 2005), ”Fotoliul scepticului spectator” (Unitext, 2007), ”Habarnam în orașul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija” (Limes, 2010), ”Bunjee-Jumping” (Limes, 2010), ”Actori care ard fără rest” (Cheiron/Fundația Camil Petrescu, 2011), ”Signore misterioso. O anatomie a spectatorului” (Unitext, 2011), ”Critica de teatru: Încotro?” (Presa Universitară Clujeană, 2015), ”Odeon 70” (OscarPrint, 2016), ”Club 70. Retro” (Cartea Românească, 2017), ”Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism – I. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964” (Tracus Arte, 2019) – volum premiat la secțiunea Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară, în cadrul Galei Premiilor AgențiadecArte.ro pentru anul editorial 2019. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Miruna Runcan.



„În general am adus poezia în teatru, și mai puțin teatrul în poezie”

nov. 22nd, 2020 | By
„În general am adus poezia în teatru, și mai puțin teatrul în poezie”

Mihai Ignat s-a născut în 1967, la Braşov. Studii de licenţă, masterat şi doctorat la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Actualmente conferenţiar universitar la Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania” din Braşov. Poet şi dramaturg. A debutat ca poet cu volumul colectiv ”Tablou de familie” şi cu placheta ”Klein”, în 1995. Au urmat volumele de poezie ”Eu”, ”Klein spuse”, ”Poeme în doi”, ”kleinpoeme”, ”Cangrena e un animal de casă”, ”Klein spuse Klein”, ”Klein reloaded”, ”Poate noaptea a şi-nceput” și ”Frigul”. În 2004 debutează ca dramaturg, prin montarea piesei Crize la Radio BBC, Londra. Premiat al concursului Uniter și al altor concursuri naționale de prestigiu, cu montări în ţară şi în străinătate, cu piese traduse în engleză, germană, cehă, polonă, rusă, bulgară, spaniolă, italiană şi greacă, a publicat volumele de teatru ”Patru cepe degerate”, ”Crize”, ”Meserii şi fundături”, ”Black Sitcom”, ”Patru piese într-un act”, ”Fermoare, nasturi şi capse”, ”Toţi privesc înainte” şi ”Ei sunt printre noi”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Mihai Ignat.



Gaudeamus online: ’’De dragul cărţii, care nu trebuie abandonată sub nicio formă’’

nov. 15th, 2020 | By
Gaudeamus online: ’’De dragul cărţii, care nu trebuie abandonată sub nicio formă’’

Târgul de carte Gaudeamus, organizat de Radio România, se deschide pe 16 noiembrie 2020 pe www.gaudeamus.ro, într-un format integral online, care asigură continuitatea acestui proiect cultural cu o tradiţie de peste un sfert de secol.
Radio România, împreună cu Elefant.ro, partenerul acestei ediţii speciale, rămâne şi în acest an alături de pasionaţii de carte: ediţia cu numărul 27 a Târgului Gaudeamus Radio România se va derula între 16 şi 22 noiembrie 2020, într-o formulă aparte, care conţine însă toate „ingredientele” unui târg de carte clasic.
Anamaria Spătaru a realizat un interviu, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Connie Chifor, directoarea târgului, despre condițiile speciale în care se desfășoară târgul în acest an și despre modalitatea concretă în care cititorii din toată țara și străinătate pot participa la această ediție online.



 „Cititorul este la rându-i un creator atunci când citește și se implică cu perspectiva proprie în narațiune”

nov. 6th, 2020 | By
 „Cititorul este la rându-i un creator atunci când citește și se implică cu perspectiva proprie în narațiune”

Editura Polirom a publicat, de curând, “Mustața lui Dali și alte culori’’ de Felix Aftene și Lucian Dan Teodorovici. Proiect inedit în cultura română, pictoromanul dă naștere unei lumi ficţionale fabuloase, cele 16 picturi realizate de Felix Aftene generând 16 capitole ale unui roman scris de Lucian Dan Teodorovici.„Mustaţa lui Dalí și alte culori este o carte splendidă, un duet cum nu avem altul, despre puterea artei de a inventa realitatea, de a-i da un sens imaginând-o. Chiar imaginând-o după ce faptele s-au derulat. Un experiment de o frumusețe aparte, care caută să reîntregească unitatea privirii artistice asupra lumii noastre atât de atomizate.”, a scris criticul literar Bogdan Creţu în prefața cărții. Despre acest pictoroman, despre sursele de inspirație și despre modul în care au colaborat cei doi artiști, Anamaria Spătaru a purtat un dialog cu Lucian Dan Teodorovici.



“Primii orologeri elvețieni au fost ciobani”

nov. 2nd, 2020 | By
“Primii orologeri elvețieni au fost ciobani”

”Născut în 1953, în București, de mic copil, Adrian Herescu ia contact cu complexitatea vieții cotidiene. După studii muzicale, urmează Facultatea de Medicină pe care o absolvă în anul 1979. După 13 ani de chirurgie generală, în anul 1992 se dedică antreprenoriatului, continuând tradiția deprinsă în familie. În 2008 se mută în Spania la Barcelona, pentru oportunitățile oferite de metropola catalană practicării tenisului profesionist de către fiul său Vlad, care își desăvârșește aici studiile liceale bilingv-engleză/spaniolă, găsindu-și drumul, deschis de sportul alb, în lumea advertisingului, absolvind Universitatea SCAD-Georgia din SUA. Ana, fiica, parcurge etapele școlare la British School of Barcelona și American School of Valencia, dedicându-se designului interior, fiind admisă la Institutul Marangoni din Milano. Scăpat de grijile educației copiilor, se apleacă cu tenacitate asupra definitivării proiectului despre familie, început cu 10 ani în urmă, materializat prin producerea a trei albume de artă fotografică, care îl duce către decizia de a se apuca de scris. Cartea nu se vrea operă literară, ci memoria întâmplărilor petrecute de-a lungul vieții, care au dus la evoluția familiei Herescu. Fără să vrea, Adrian Herescu plăsmuiește nu doar o anexă la proiectul fotografic, ci o frescă socială și morală a perioadei cu care familia Herescu s-a intersectat.” – Adrian, prietenul imaginar. În 2020, la editura Tracus Arte îi apare cartea de memorii ”Adeverință De Chiabur”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Adrian Herescu.