Vineri, 20 septembrie 2019, ora 17:00, în Sala ”Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr.8), are loc cea de-a XXI-a ediție a Galelor Premiilor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România). Juriul format din acad. Mircia Dumitrescu (președinte), conf.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER, și scriitorul Dan Mircea Cipariu va acorda 9 premii pentru anul editorial 2018. Evenimentul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, având parteneri Muzeul Național al Literaturii Române din București, societatea de gestiune a drepturilor de autor – Opera Scrisă.ro, Euro CulturArt, Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Președintele APLER, dl. Ioan Cristescu, va acorda Premiul pentru Jurnalism Cultural poetului Mircea Dinescu, realizatorul emisiunii ”Politică și delicatețuri”, difuzată de postul public de televiziune – TVR1. Laureații acestei ediții sunt Constantin Abăluță și Romulus Bucur pentru ”Cartea anului 2018”, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă (președinte: acad. Eugen Simion) din București, revista ”Poesis Internațional” (redactor-șef: Claudiu Komartin), Alexa Visarion – Premiul special al juriului,  Petru Șoșa – graficianul de carte al anului 2018, Mina Decu – Premiul pentru debut editorial în anul 2018. Premiul ”Gheorghe Iova”, în memoria regretatului poet optzecist, va fi acordat poetei Alina Purcaru. Premiul ”Constantin Stan” va fi acordat prozatoarei Suzan Mehmet pentru ”Unii cred ziua, alții cred noaptea”, Editura Tracus Arte. Afișele, diplomele și invitațiile au fost concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu.

În perioada 18-21 septembrie 2019, mansarda Muzeului Național al Literaturii Române va fi gazda unui important workshop de traducere literară. Traducători de limba română din șase țări sosesc la București pentru a expune și analiza împreună particularitățile de traducere ale romanului ”Provizorat” al scriitoarei Gabriela Adameșteanu, chiar alături de autoare. Scopul acestui workshop este acela de a stimula apariția unei noi generații de traducători literari, specializați în literatura română, prin proiecte profesioniste dedicate lor. Lista participanților la această primă ediție îi reunește pe Rumjiana Stanceva și Hristo Boev din Bulgaria, pe Đura Miočinović din Serbia, Manuela Klenke și Peter Groth din Germania, Oana Ursulesku din Austria și pe Ermis Lafazanovski din Republica Macedonia, moderatoare fiind cunoscuta traducătoare din literatura română Eva-Ruth Wemme. La începutul acestei veri, traducătorii selectați să ia parte la workshop au primit și lucrat un prim draft de traducere, iar zilele acestea, la București, vor avea ocazia să definitiveze traducerea, sub directa îndrumare a autoarei.Ideea acestui workshop, organizat de Rețeaua Traduki, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER), Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) și Headsome Communication, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, s-a născut în urma succesului avut de prezența României în calitate de țară invitată, la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig, ediția 2018. Prezența pe piața germană a peste 50 de titluri traduse din literatura română – clasică, modernă și contemporană – a fost un succes care a depășit așteptările organizatorilor, a instituțiilor românești și a celor germane, partenere în proiectul 2018. Traducerile din autori români continuă și anul acesta și, după reacția editurilor germane, cu siguranță literatura română va rămâne atenția acestora. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Sâmbătă, 31 august 2019, de la ora 17:00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București-MNLR (str. Nicolae Crețulescu nr.8), MNLR și ”Grădina cu muzici și poeme” celebrează Ziua Limbii Române, aprobată de Parlamentul României, prin Legea nr.53/2013, cu o lectură publică a unor poeți din generații și geografii literare diferite. În prima parte a  programului, Nora Iuga va citi din poemele sale și din poemele scrise de Vintilă Ivănceanu, Ioana Crăciunescu va susține un recital din cele mai recente cărți publicate și din ”Respirările” lui Nichita Stănescu, iar Riri Sylvia Manor va citi câteva poeme inedite. În a doua parte a programului vor citi patru poete care își leagă biografia și existența de Muzeul Național al Literaturii Române din București: Iuliana Miu, Mihaela Stanciu, Gabriela Toma și Eugenia Țarălungă. Programul se va întregi, în a treia sa parte, cu lecturile susținute de Denisa Lepădatu, Elisa Merca și Vlad C. Dragne, trei adolescenți care au participat anul acesta la Rezidența LiterArt Franța-România și care au publicat în antologia ”Itinerarii”, apărută recent la Editura Muzeului Literaturii Române din București. Moderatorii programului sunt Dan Mircea Cipariu, care va citi poeme scrise de Cornelia Maria Savu, și Florin Iaru, care va citi poeme scrise de Traian T. Coșovei. Poezia va rezona cu muzicile trăite și visate de Oana Cătălina Beța (voce) și Alex Borșan (pian). ”Încă din 2014, când am celebrat pentru prima dată Ziua Limbii Române, împreună cu Ioan Cristescu am propus să oferim publicului cea mai subtilă formă de exersare a limbii române care este poezia. Astfel, anul acesta am invitat poeți din generații diferite care, deși au vârste biologice diferite, trăiesc în apele teritoriale ale limbii și ale poeziei române, cu forța vindecătoare a imaginilor poetice despre sine și Celălalt. Va fi și o grădină cu înalte spirite poetice evocate și citite de către poeții invitați, într-un exercițiu de omagiere a celor care sunt acum în Raiul Poeziei”, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul programului ”Grădina cu muzici și poeme”. Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autori și APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) sunt partenerii proiectului. AgențiadeCarte.ro și Radio România Cultural sunt parteneri media.

Sâmbătă, 31 august 2019, de Ziua Limbii Române, de la orele 16:00 la 19:00, Radio România Cultural difuzează a XI-a ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, un eveniment înregistrat sâmbătă, 18 mai 2019, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) și al TNCP (Târgul Național al Cărții de Poezie). A XI-a ediție a Maratonului de Poezie şi Jazz a fost organizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti și asociația Euro CulturArt, coproducătorul evenimentului fiind Radio România Cultural. Astfel, vom putea asculta poemele scrise și citite de 8 poete – Magda Cârneci, Laura Dan, Mina Decu, Irina-Roxana Georgescu, Cătălina Matei, Simona Popescu, Andra Rotaru, Livia Roșca – și de 8 poeți – Romulus Bucur, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Robert Șerban, alături de trei muzicieni de blues & jazz: Maria Răducanu (voce), Pedro Negrescu (contrabas) și Sorin Terinte (pian). Amfitrionii Maratonului de Poezie și Jazz au fost Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Producător: Anamaria Spătaru. Art director: Mihai Zgondoiu. Proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Partener media: AgențiadeCarte.ro.

Sâmbătă, 17 august 2019, debutează a treia ediție a manifestărilor cultural-artistice ”Fiii satului Pănade”, un program organizat de Consiliul Județean Alba, Consiliul Local și Primăria Comunei Sâncel, Asociațiunea ASTRA – Despărțământul ”T.Cipariu” Blaj, Cercul ASTRA Pănade, Bibliteca Județeană ”Lucian Blaga” din Alba Iulia, S. C. Jidvei și Fundația ”Timotei Cipariu” din Pănade. În cadrul programului vor fi lansate și prezentate revista ”Pănade – File de poveste (2009-2019), antologia de poezii Ion Brad – Blajul nostrum” (întocmită de Ion Buzași și Ion Moldovan), cartea de cronici și eseuri literare semnată de Nicolae Suciu – ”De la Pănade la Zăpadia și înapoi”, o expoziție a arhivei Iuliu Mihu, cu documente și acte cu semnătura în original ale Părintelui filologiei românești moderne – Timotei Cipariu. De asemenea, va avea loc o paradă a portului popular, urmată de oferirea Diplomelor ”Fiu al satului Pănade” de către președintele Consiliului Județean Alba – Ion Dumitrel, primarul comunei Sîncel – Ilie Frățilă și președintele Despărțământului ASTRA Blaj – Ioan Mihălțan (fiul al satului). Orchestra ”Jidvei România” și Sergiu Cipariu (fiu al satului), alături de Alexandra Băcilă, Denisa Bărbat și Gheorghe Zereș, vor susține un inedit spectacol folcloric. ”Mi-e iarăși dor de Blaj, de Pănade și de Ulița Borceștilor. Visez la o „expuzețiune”, după chipul unei scrisori, din 1862, a lui Timotei Cipariu către Domnul Georgiu Bariț: „Ideea de expuzețiune e foarte lăudabile. Io, din parte-mi, care nu sum fabricante de manufacture, ci numai de unele sfârloage de cărțulie, nu mă poci apromite cu alte, decât cu un rând de haine bărbătești și femeiești cumu-i portul nostru al târnovenilor: mununi, cămeșe cu mrege și barb, curea lată, curea de bumbi, brâu, ciureci de pănură și de pânză, obiele chindisite, opinci, țundră neagră, glugă, măciucă și fluiera la brâu, iar femeiești: velitoarie de mireasă, propoadă, mununii, iiă fetească și muierească, brață, crătință, șurță, merindariu, față de measă, față fie perină, și, poate, și altceva”. Comand pentru voi toate felurile reci sau fierbinți de Altceva! Dulci sau sărate, trăite sau visate, dar, mai ales, dintr-un Ținut Ales!”, a scris Dan Mircea Cipariu în revista ”Pănade – File de poveste (2009-2019)”. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul manifestărilor cultural-artistice ”Fiii satului Pănade”.

În perioada 09 – 11 august 2019, la Târgu Jiu desfășoară cea de-a XVIII-a ediție a Festivalului Național de Folk și Baladă „Poarta Sărutului”. Festivalul-concurs este un eveniment anual, competitiv, organizat de Școala Populară de Artă, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Consiliul Judeţean Gorj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, în colaborare cu posturi de radio și televiziuni naționale și locale, publicații, societăţi comerciale. Acest eveniment are ca scop descoperirea și promovarea a noi talente interpretative și de creație ale muzicii folk. AgențiadeCarte.ro este partener media de tradiție. 

Marți, 18 iunie 2019, ora 19:30, la sediul expoziției permanente a Muzeului Național al Literaturii Române din București din str. Nicolae Crețulescu, nr. 8, a fost prezentat programul Rezidența LiterArt Franța-România, prilej cu care a avut loc o lectură publică susținută de adolescenții selectați în cadrul programului LiterArt, a fost prezentat un video-art realizat de Gabi Stamate și, de asemenea, a fost lansată antologia „Itinerarii”, Editura MNLR. Au prezentat programul și antologia scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Evenimentul a început cu vizionarea unui film realizat de Gabi Stamate în timpul atelierelor de creație. ”O zi fastuoasă! Sunt bucuros că am putut să ducem la bun sfârșit Rezidența LiterArt. Acest proiect este un vis împlinit al meu pentru că în ’87-‘88 am avut bucuria și privilegiul ca împreună cu colegii mei de generație, Bogdan O. Popescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa, Robert Șerban, Alexander Baumgarten, să mergem la taberele naționale de creație Tinere condeie, care erau organziate de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist și pentru noi era un lucru senzațional ca în acea epocă dictatorială să îi avem profesori pe Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Bogdan Ghiu, Ion Mureșan, Ion Bogdan Lefter. Acolo era o atmosferă formidabilă. Țin minte că era o bătaie cine să ajungă la conferințele lui Cărtărescu și ale lui Iaru. Peste ani, m-am gândit să nu rămână fără urmări această faptă bună din adolescență și să fac chiar împreună cu Florin Iaru acest atelier de scriere creativă. Noi, anul trecut, am exersat ceva uluitor la Arad, unde am fost în vreo 4 sau 5 localități. A trebuit să inventăm ceva cu totul și cu totul ieșit din comun, încât oamenii să stea o oră jumătate ca la un spectacol la atelierele de scriere creative. Noi tot vorbim despre faptul că aceste ateliere de scriere creativă ar trebui să existe la facultăți, licee, în toată țara. Acest proiect este dus la bun sfârșit grație Muzeului Național al Literaturii Române, condus de bunul nostru prieten Ioan Cristescu, Asociației Euro CulturArt și Clubului Unesco-Adolescenții. Am reușit în urma unei selecții destul de puternice, au trimis multe persoane foarte multe texte, asta a fost prima surpriză, ne-a fost destul de greu să alegem. Am ales 7 autori la literatură și 7 artisți la arte plastic. Au rămas din șase pentru că Gabriel Cărtărescu a fost în Mexic. Asta este povestea faptului ca sunt 6 la literatură și 7 la arte plastice. Sper ca la anul să putem continua acest proiect”, a spus Dan Mircea Cipariu, coordonatorul Rezidenței LiterArt.

Marți, 18 iunie 2019, ora 19:30, la sediul expoziției permanente a Muzeului Național al Literaturii Române din București din str. Nicolae Crețulescu, nr. 8, va fi prezentat programul Rezidența LiterArt Franța-România, prilej cu care va avea loc o lectură publică susținută de adolescenții selectați în cadrul programului LiterArt, va fi prezentat un video-art realizat de Gabi Stamate și, de asemenea, va fi lansată antologia „Itinerarii”, Editura MNLR. Vor prezenta programul și antologia scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru, Maestrul Mircia Dumitrescu și artistul vizual Mihai Zgondoiu. Antologia „Itinerarii”, apărută la Editura Muzeul Literaturii Române din București, cuprinde textele câştigătoare sau scrise pentru programul „Rezidenţa LiterArt Franța-România” – prima rezidenţă de scriere creativă şi creaţie vizuală din România dedicată adolescenţilor. În prima vacanţă intersemestrială a acestui an, între 4-8 februarie 2019, au avut loc, în spaţiile Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ateliere de scriere creativă coordonate de scriitorii Dan Mircea Cipariu şi Florin Iaru, precum şi ateliere de creaţie vizuală coordonate de Maestrul Mircia Dumitrescu şi artistul vizual Mihai Zgondoiu. Au fost prezenţi 6 adolescenţi pentru secţiunea literară (în ordine alfabetică): Ioan Coroamă (Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Iaşi), Vlad C. Dragne (Colegiul Naţional „Sf. Sava”, Bucureşti), Denisa Lepădatu (Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, Galaţi), Elisa Merca (Şcoala Germană Hermann Oberth, Voluntari), Luca Ştefan Ouatu (Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, Iaşi) şi Diana Vlasa (Liceul Vocaţional de Artă, Târgu Mureş). Au fost prezenţi 7 adolescenţi pentru secţiunea arte vizuale (în ordine alfabetică): Maria Alexandra Bărbieru (Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Bucureşti), Ioana Ionescu (Colegiul de Artă „Carmen Sylva”, Ploieşti), Silvia-Ioana Niculae (Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, Bucureşti), Constantin Popovici (Liceul de Arte Plastice, Timişoara), Matei Rădulescu (Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, Bucureşti), Sânziana Maia Vieru (Liceul de Arte Plastice, Timişoara) şi Maria Anastasia Soleanu (Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, Bucureşti).

Miercuri, 12 iunie 2019, ora 13.00, la sediul FNSA (Fundația Națională pentru Știință și Artă) din str. Dem I.  Dobrescu, nr. 11, sector 1, Bucureşti., va fi lansat volumul „Lumea a doua şi alte scrieri din perioada disidenţei solitare, 1979-1987” de Mihai Botez, matematician și disident (născut la 18 noiembrie 1940, decedat la 11 iulie 1995), ediţie îngrijită, studiu biografic, cronologie şi studii introductive de Ana-Maria Cătănuş, prefaţă de Eugen Simion, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, 2019. Cu acest prilej va avea loc dezbaterea cu tema: „Disidenţă, rezistenţă sau compromis. Opţiuni ale intelectualităţii române sub comunism”. Și-au anuntat participarea: Acad. Ioan-Aurel Pop, Acad. Gheorghe Păun, Viorica Oancea, Gabriel Andreescu, Virgil Tănase, Gabriela Adameşteanu, Prof. Silviu Angelescu, Prof. Adrian Niculescu , Prof. Mircea Dumitrescu, Acad. Maya Simionescu, Octavian Roske, Prof. Paul Cernat, Ana-Maria Cătănuş, Acad. Eugen Simion. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.
Volumul „Lumea a doua” şi alte scrieri din anii disidenţei solitare, 1979–1987 reuneşte lucrările elaborate de Mihai Botez în ultimul deceniu de existenţă a regimului comunist. Este vorba, în primul rând, de studii în care autorul, utilizând metodologii transdisciplinare, analizează originile, evoluţia şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului comunist. Acestora li se alătură alte tipuri de texte – scrisori, memorii, interviuri –, menite să ofere o imagine de ansamblu asupra disidenţei lui Mihai Botez.

Sâmbătă, 1 iunie 2019, ora 11:30, la Galeria Cirus din Mediaș (Str. Petofi Sandor nr. 9), va avea loc lectura publică și prezentarea programului ”dosArte. Unfinished”, curatoriat de Dan Mircea Cipariu & Mihai Zgondoiu, în cadrul unui program realizat de asociația Euro CulturArt, cu susținerea financiară a AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Amfitrionul evenimentului este acuarelistul Vasile Popescu. Grupul MARFĂ, constituit din poeții Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, dialoghează literar și vizual într-un fanZIN bibliofil cu grupul TAM-TAM, format din artiștii vizuali Alexandru Calcatinge, Ioan Grosu, Péter Madaras, Raul Oprea (Saddo), Radu Oreian și Mihai Zgondoiu. Programul ”dosArte. Unfinished” a fost lansat marți, 7 mai 2019, ora 19:00, la galeria Atelier 030202 (str.Sf. Vineri, nr.11, București, Sala Nouă a Teatrului de Comedie). La Galeria Cirus din Mediaș va fi prezentat un video-art realizat de artistul vizual Gabi Stamate despre lansarea programului ”dosArte. Unfinished”.
Într-o societate tot mai amprentată de rețele literare și artistice prin care sunt promovate produse, opere și biografii în funcție de apartenența la o rețea, cercetările literare și vizuale devin tot mai mult obiect și subiect al intimității autorului. Procesul de creație al unui proiect care nu a intrat în malaxorul rețelei și al unui format public este pus în paginile dosArte într-o perspectivă diacronică: pe de o parte, relația proiectului cu un grup literar sau artistic, pe de altă parte, relația proiectului cu limitele formatului și ale receptării. Astfel, avem două perspective asupra proiectului literar și artistic: proiectul ca efect al unei cercetări literare sau artistice în desfășurare și proiectul ca act stilistic în sine. În cele două formule de exprimare, putem descoperi markeri empatici și markeri subiectivi prin care să putem înțelege întregul produsului, al operei sau al biografiei prin particularitățile unui proiect literar sau vizual. Astfel, fiecare dintre acești creatori prezintă, în formatul de serie (100 de exemplare ștampilate și numerotate) al unui fanZIN, proiecte literare și artistice care nu au fost publicate sau expuse și care să fie o mărturie a unui proces de creație în desfășurare.