spot_img
AcasăProiecte

Proiecte

Proiecte

Premiul Festivalului Strada de C’Arte pentru Maestrul George Mihăiță

Agenția de cArte -
Maestrul George Mihăiță a fost sărbătorit la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) ”Carol I”, la finalul celei de-a douăsprezecea ediții a festivalului Strada de C’Arte, duminică, 24 septembrie 2024. Un adevărat prieten al festivalului și al bibliotecii, actorului i s-a oferit Premiul festivalului în semn de recunoștință pentru întreaga sa carieră, pentru serviciile aduse artei dramatice și culturii, dar și pentru bucuria de a împlini 75 de ani. Sărbătorirea a avut loc în Salonul Carol I, amfitrioni fiind Mireille Rădoi, directorul general BCU, și Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR). În sală s-au aflat mai mulți admiratori și prieteni ai actorului, întâlnirea fiind completată de un recital Cătălina Beța și Sorin Romanescu.AgențiadeCarte.ro a fost partenerul evenimentului. George Mihăiță este unul dintre actorii pe care îi recunoaște orice iubitor de teatru și film și nu numai. Cu o carieră impresionantă pe scenă și peliculă, maestrul este, și în viața de zi cu zi, o prezență greu de uitat, cu o vitalitate pe care a pus-o și sub alte forme în slujba culturii și a artei. Aflat între prieteni, mai mult sau mai puțin cunoscuți, maestrul George Mihăiță a făcut ce știe cel mai bine: a interpretat și a citit, în stilul său inconfundabil, un colaj din strofele a 10 poeme canonice scrise de Mihai Eminescu, amintindu-le celor din sală (dacă mai era nevoie) despre relația sa specială cu poezia și lectura de poezie. Apoi, Maestrul  și-a deschis sufletul și a vorbit despre prietenii, despre viață și despre cum s-a întâmplat să devină unul dintre prietenii apropiați ai festivalului de artă urbană Strada de C’Arte. ”Prima dată am participat la Strada de C’Arte acum 11 ani, la cea de-a două ediție. De atunci m-am apropiat foarte mult de festival și festivalul m-a apropiat de librării, unde căutam, odată în plus, cărți de poezie românească. Cumva, sufletul meu rămâne și aici și voi răspunde oricând, cu drag, chemării.”, a spus George Mihăiță.
Proiecte

Strada de C’Arte, 12 ani de cultură urbană

Agenția de cArte -
Între 21 și 24 septembrie 2023, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” creează, în cadrul ediției cu numărul 12 a Festivalului Strada de C’Arte, cel mai dinamic dialog între iubitorii de știință și artă, pe care îi reunește în jurul unui târg de carte cu edituri de prestigiu. Ca în fiecare an, instituția devine locul de întâlnire al artelor, urmărind un flux intens de manifestări, desfășurate sub sloganul bucuria culturii urbane: concerte, lansări de carte, expoziții, teatru, ateliere pentru copii, proiecții de film & performance-uri, la care se adaugă întâlniri cu scriitorii, dezbateri între specialiști și nelipsitele tururi ghidate, pentru a descoperi istoria și arhitectura bibliotecii. Anul acesta, stradadecarte.ro își propune să consacre Biblioteca Centrală Universitară ”Carol” nu doar ca loc de studiu, ci și ca loc preferat de socializare pentru studenți și absolvenți, încurajând inițiativele acestora prin colaborarea cu: ELSA - Asociația Europeană a Studenților la Drept, care vine în întâmpinarea colegilor din anul întâi cu evenimentul Fresher’s Week, Alumni FABIZ - ASE, care se reunesc Back to the library și absolvenți ai Facultății de Arte -Universitatea Hyperion, care pun în scenă o piesă de teatru. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
Proiecte

”Aluniș Eco LiterArt”: nici abuz, nici refuz!

Agenția de cArte -
”În mod paradoxal, cea mai prestigioasă revistă științifică din lume și cea mai longevivă totodată (apare din 1869) se numește „Nature”. Paradoxul provine din vechea polemică știință vs. natură, actuală și la momentul de față, discuție care nu a dus la un consens nici până în ziua de azi, continuând să atragă de fiecare dintre tabere adepți vehemenți care să polarizeze subiectul. În acest context, într-o perioadă de supertehnologizare precum cea pe care tocmai o traversăm, o retragere în munți poate trece drept o acțiune subversivă sau, oricum, una împotriva curentului, un gest radical. Însă, există de fapt o tendință tot mai pronunțată în acest sens în lume, căci se coagulează pe tot mapamondul comunități rurale în care comuniunea cu natura să fie restabilită, o anume autonomie energetică dobândită și o condiție ecologică neapărat împlinită, fără însă a renunța la conexiunea la internet, desigur. În acest registru se încadrează și satul Aluniș din Munții Buzăului, un loc în care tehnologia și natura, istoria și legenda, tradiția și ecologia se întrepătrund, germinând o nouă obște, bazată pe afinități și valori comune. În „Aluniș Eco LiterArt” au fost folosite practici și intervenții non-invazive într-o estetică a efemerității (inscripțiile realizate de Mălina Ionescu și Andreea Medar, deși vizibile doar cu ajutorul lămpii UV se vor estompa și, în cele din urmă, șterge, chiar dacă poate mai lent decât intervențiile cu cărbune și cerneală ale Maiei Ștefana Oprea), ambele video-performance-uri rezultate în urma rezidenței de creație aducând zidurile Alunișului în spațiul expozițional de la ATELIER 030202. Cele trei artiste invitate în proiect au sondat capacitatea versatilă a artei vizuale de a se asocia cu textul, recurgând la citate literare în lucrările realizate la Aluniș, într-un limbaj propriu: la Andreea Medar și Mălina Ionescu este vorba chiar de un alfabet secret pe care îl utilizează și în alte contexte, iar la Maia Ștefana Oprea, este vorba de grafia sa îmbinată cu un stil conceptual de life drawing. La rândul lor, cei trei poeți participanți au fiecare o relație aparte cu artele vizuale: Ioana Iuna Șerban este curatoare la MARe/Muzeului de Artă Recentă, Dan Pleșa a curatoriat Being George Roșu / George Roșu, Imaginarium Fotograficus / Cristina Șoiman și Traversare / Daniel Bălănescu, iar Florina Zaharia a participat în mai multe proiecte similare, Eco dosART fiind un exemplu elocvent. O sinergie, deci, a textului literar cu noile media, a naturii cu tehnologia și a ecosofiei cu biografiile subiective ale artiștilor.” (Ana Daniela Sultana)
Proiecte

”Aluniș Eco LiterArt”, lansat în cadrul FIPB. Lectură publică de poezie susținută de Ioana Iuna Șerban, Florina Zaharia și Dan Pleșa

Agenția de cArte -
În mod paradoxal, cea mai prestigioasă revistă științifică din lume și cea mai longevivă totodată (apare din 1869) se numește „Nature”. Paradoxul provine din vechea polemică știință vs. natură, actuală și la momentul de față, discuție care nu a dus la un consens nici până în ziua de azi, continuând să atragă de fiecare dintre tabere adepți vehemenți care să polarizeze subiectul. În acest context, într-o perioadă de supertehnologizare precum cea pe care tocmai o traversăm, o retragere în munți poate trece drept o acțiune subversivă sau, oricum, una împotriva curentului, un gest radical. Însă, există de fapt o tendință tot mai pronunțată în acest sens în lume, căci se coagulează pe tot mapamondul comunități rurale în care comuniunea cu natura să fie restabilită, o anume autonomie energetică dobândită și o condiție ecologică neapărat împlinită, fără însă a renunța la conexiunea la internet, desigur. În acest registru se încadrează și satul Aluniș din Munții Buzăului, un loc în care tehnologia și natura, istoria și legenda, tradiția și ecologia se întrepătrund, germinând o nouă obște, bazată pe afinități și valori comune. În „Aluniș Eco LiterArt” au fost folosite practici și intervenții non-invazive într-o estetică a efemerității (inscripțiile realizate de Mălina Ionescu și Andreea Medar, deși vizibile doar cu ajutorul lămpii UV se vor estompa și, în cele din urmă, șterge, chiar dacă poate mai lent decât intervențiile cu cărbune și cerneală ale Maiei Ștefana Oprea), ambele video-performance-uri rezultate în urma rezidenței de creație aducând zidurile Alunișului în spațiul expozițional de la ATELIER 030202. Cele trei artiste invitate în proiect au sondat capacitatea versatilă a artei vizuale de a se asocia cu textul, recurgând la citate literare în lucrările realizate la Aluniș, într-un limbaj propriu: la Andreea Medar și Mălina Ionescu este vorba chiar de un alfabet secret pe care îl utilizează și în alte contexte, iar la Maia Ștefana Oprea, este vorba de grafia sa îmbinată cu un stil conceptual de life drawing. La rândul lor, cei trei poeți participanți au fiecare o relație aparte cu artele vizuale: Ioana Iuna Șerban este curatoare la MARe/Muzeului de Artă Recentă, Dan Pleșa a curatoriat Being George Roșu / George Roșu, Imaginarium Fotograficus / Cristina Șoiman și Traversare / Daniel Bălănescu, iar Florina Zaharia a participat în mai multe proiecte similare, Eco dosART fiind un exemplu elocvent. O sinergie, deci, a textului literar cu noile media, a naturii cu tehnologia și a ecosofiei cu biografiile subiective ale artiștilor. (Ana Daniela Sultana)
Proiecte

Imagini eco, imagini amputate, imagini ale memoriei, dragoste și trovanți

Agenția de cArte -
Chiar și timpul se supune parcă unui fel aparte de trecere la Aluniș, căci s-a împlinit surprinzător de repede o săptămână de când aici, în Munții Buzăului, a debutat prima ediție „Aluniș Eco LiterArt” - un proiect de rezidență de creație inițiat și coordonat de Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu - iar highlight-ul zilei de sâmbătă, 17 iunie 2023, a constat în interviurile luate de către doamna Camelia Teodosiu de la Societatea Română de Radiodifuziune și București FM artiștilor participanți în vedere realizării unei emisiuni speciale dedicate proiectului. 3 artiști vizuali - Mălina Ionescu, Andreea Medar și Maia Ștefana Oprea - recunoscuți pentru practicile lor artistice de tip eco, și 3 poeți - Ioana Iuna Șerban, Florina Zaharia și Dan Pleșa s-au lăsat inspirați pe parcursul șederii la Aluniș Retreat de energiile subtile ale Alunișului și împrejurimilor sale pline de legende, peisaje și fenomene ale naturii absolut fascinante, iar rezultatul acestei experiențe colective se va concretiza în toamnă, într-un concept curatorial propus de Ana Daniela Sultana. Poate nu întâmplător, tot în acest răstimp Centrul de Artă Aluniș a împlinit 3 ani de la inaugurarea sa când au expus trei dintre cei mai apreciați artiști plastici din Buzău: Florin Menzopol, Stefan Daniel Lazarescu și Dumitrache Ciprian. Au urmat apoi alte două expoziții de grup - Smaranda Isar, Victor Costache și Dinu Mihai Fălcoianu (expoziția „Astral. Geometric. Ancestral”), respectiv Maia Ștefana Oprea și Samir Mihail Văncică (expoziția „Homo faber, femina faber") - dar și expoziții personale: Alexandra Baciu, Mădălina Costache și Ruslan Cîrlan, rezidența lui Dorin Negrău și multe altele. Pentru conferința de seară „Aluniș Eco LiterArt”, Ioana Iuna Șerban a pregătit un text-conceptual în două părți: ”Chapter I. De curând, în numele ecologiei, două activiste au mânjit cu vopsea și lipici un tablou de Monet. Și-au pus mâinile în vopsea și lipici direct pe pânza pictată. Înainte, alte astfel de acțiuni se petreceau pe un geam ce acoperea și proteja lucrările. Acum direct pe tabloul ce înfățișează o grădină despre care activistele susțin că în curând ar putea deveni istorie, dat fiind dezastrul climatic. E un gest extrem which prooves nothing in the end, căci distrugerea climatică tot înaintează pe când astfel de semnale de alarmă doar anulează din imaginile lumii? Simptomul pe care-l văd eu e că – prin prisma digitalizării – ajungem să percepem totul ca pe o interfață, o imagine multiplicabilă ce nu poate fi distrusă/vandalizată pentru că într-un fel nici nu a apărut încă, e un doar un proiect. O interfață, nu o lucrare. Perspectiva unui dezastru ecologic ne face să amputăm imagini? Chapter II. Am mai scris poezii în care e sugerată legătura cu natura, virarea concretului înspre o lume stranie, nici reală, nici fantastică întru totul, venită din contactul cu organismele care ne oferă spațiu, transformarea umanului în ceva între plante și animale. Pentru volumul de poezie pe care-l am în pregătire, mă interesau forme de putere, cu subcategoria formelor de putere venite din credința în fenomene paranormale. Adesea, fenomenele paranormale sunt determinate de natură, de la condiții meteorologice la faună și floră, sol și roci. În așa numita „țara Luanei”, există puzderie de povești stranii privind locurile, pădurea, muntele, formațiunile grezoase de roci numite „trovanți” despre care se spune că ar crește în timp. Astfel, ciclul de poeme pe care-l pregătesc pornind de la acestea se numește „Love, Death&Trovants” (deși, desigur, traducerea în engleză pentru „trovanți” nu e aceasta) și pornește de la disiparea unor figuri umane în pădurile cu peșteri de pustnici și pietre care cresc. Nu e o întoarcere la natură căci we never left, pur și simplu există un moment de salt între dimensiuni când memoria umană are nevoie să fie captată de un element natural.”, a scris Ioana Iuna Șerban
Proiecte

De citit și privit pietrele vii și paginile crăpate ale vulcanilor

Agenția de cArte -
A șasea zi de rezidență Aluniș Eco LiterArt, vineri, 15 iunie 2023, ne-a purtat spre construcții vizuale ale naturii, în sensul definit cândva de istoricul de artă Jurgis Baltrušaitis. La Vulcanii Noroioși ori la Trovanții Boziorului, dezlănțuirea materiei desenează peisaje selenare ori duhuri ale pământului. Copilul pământului, Coloana, Colăcelul sau Balena și Delfinul sunt câteva dintre lucrările naturale de pe valea Bălănesei, la aproximativ un kilometru de satul Ulmet (comuna Bozioru), unde se găsește spectaculosul microrelief de trovanți. În rolul de Sisif de Buzău, Mihai Zgondoiu este imortalizat împingând în povârnișul Boziorului o vietate de stâncă și piatră. ” De citit și privit în paginile crăpate ale vulcanilor”, a gândit și scris Florina Zaharia. ”Sfere-reptile, păsări-ovoide, coloane-alungite, melci-îngemănați și bucuria din ochii Gloriei Maria Sultana de a descoperi dragoni și cățeluși blânzi printre crăpăturile vulcanilor noroioși”, a adăugat Dan Mircea Cipariu. Focul de tabără încălzește poveștile poeților și artiștilor vizuali, după ce trupul a fost delectat cu salata de sfeclă cu mărar, salata de vinete coapte la jar, zacusca de ghebe și clătitele de casă cu dulceață din căpșunii de la Aluniș. Doamna Nuța se pricepe să facă bucate alese și minunate goblenuri, macaturi și țesături de mână, fiind o maestră a țesutului și cusutului. Dan Pleșa este încântat să vadă că inițiatoarea Aluniș Retreat a comandat pentru cei care vin aici colecția revistei Iocan și romanul său ”Miere neagră”, apărut de curând la editura Vellant. Maia Ștefana Oprea a vorbit despre intervenția ei pe o clădire părăsită din Aluniș și până de curând bântuită. ”La Aluniș (unde revin pentru a treia oară) îmi pare lesne de găsit un portal de intrare într-un atemporal și un aspațial, în care problemele lumii curente par a se disipa în rășina de chihlimbar ce zace la Colți, amuletă vie strălucind în străfunduri de zeci de milioane de ani. Intervenția mea efemeră din cărbune pe fațada unei case ce urmează a fi recondiționată (aparent bântuită în trecutul apropiat) se întrepătrunde în mod abstract cu fragmente extrase și remixate din poezia lui T.S Eliot -- aflată sub influența pandemiei de acum un secol. Ca și în proiecte recente precum Reconciliere, 2023 și Morphogenetic Industries, 2023, caut să propun potențiale conversații legate de nevoile ecologice ale lumii noastre prezente și viitoare, în care forma pur și simplu hibridizează, invadează, propagă organic materii și spații, ca o pseudo-vegetație.”, a mărturisit Maia Ștefana Oprea.
Proiecte

(Re)conectarea omului post-modernității cu natura

Agenția de cArte -
A cincea zi de rezidență Aluniș Eco LiterArt, joi, 15 iunie 2023, s-a rostogolit ca un bulgăre de zăpadă prin istoriile eco ale Alunișului și printre straturile succesive de salate și soiuri felurite de dovleac din permacultura aflată în grădina Aluniș Art Center. Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu au pus la punct ultimele detalii legate de fanzinul pe hârtie eco, reciclabilă, ce va fi machetat de Andrei Șendrea-Reg, și de un videoart cu intervențiile celor 3 artiști vizuali și 3 poeți, precum și un videoart ce va fi montat de Cătălin Burcea. Ana Daniela Sultana a făcut o trecere în revistă a tendințelor și practicilor eco din ultimii ani în spațiul nostru cultural. Maia Ștefan Oprea a continuat intervențiile în cărbune pe clădirea părăsită din Aluniș, iar Ioana Iuna Șerban a gândit scenariul de prezentare experimentală a poemelor sale scrise pentru Aluniș Eco LiterArt. Mălina Ionescu și Andreea Medar au continuat filmările de noapte și intervențiile cu lumină ultraviolet. În conferință de seară, Florina Zaharia a vorbit despre (re)conectarea omului post-modernității cu natura. ”Pentru mine, un mod de viață eco este o conectare concretă cu propria persoană, cu propria luciditate. Nu ne-a învățat nimeni tehnici aplicate de a salva planeta și mediul înconjurător, nu s-a gândit nimeni să introducă aceste metode în manuale. Lăsăm totul la interpretarea personală a celor mai mult sau mai puțin nepăsători. Iar de aici avem și bune și rele. Noi, ca indivizi, contaminăm totul în jur. Suntem toxici și pe dinăuntru și pe-afară. Încercăm, e adevărat, și șansa la normalitate teoretizând în proiecte și acțiuni eco. Dar dacă nu rezolvăm propria gândire și raportare la viu și la mediul înconjurător, timpul nu va ierta nici prezentul, nici viitorul. Iar natura va continua să fie spontană, creativă și incertă.”, a spus Florina Zaharia.
Proiecte

Povești din Țara Luanei și relația echilibrată cu mediul

Agenția de cArte -
A patra zi de rezidență Aluniș Eco LiterArt, miercuri, 14 iunie 2023, ne-a dus prin Țara Luanei din Munții Buzăului, având-o drept ghid pe doamna Daniela Elena Cîrstian, păstrătoarea multor povești și tradiții din zonă. Doamna Cîrstian coordonează, de altfel, atelierul de țesut la război și atelierul de cusut la Aluniș Art Center. În drumețiile ei în zona Athos-ului românesc din triunghiul format între satele Aluniș, Nucu și Bozioru ea caută și uneori găsește chihlimbar, fosile, plante de leac, hribi și alte comori ale pădurii. În Poiana Coziancei, în chilia lui Dionisie Torcătorul și la bisericuța lui Iosif, la Agatonul Vechi și Nou, Ana Daniela Sultana, Mălina Ionescu, Andreea Medar, Ioana Iuna Șerban, Dan Pleșa și Mihai Zgondoiu au fotografiat flori rare, poteci secrete și tablouri de liniște în piatră, lemn și iarbă. Au mai și fluierat, dar nu în biserici, și au povestit despre rezonanța dintre biografia lor și noile descoperiri din Țara Luanei. În ciubărul de la Aluniș Retreat, Maia Ștefana Oprea și cei trei minunați copii ai săi au (re)descoperit puterea energetică și eliberatoare a apei fierbinți, împarfumată de părul care stă de strajă în spatele ciubărului. Florina Zaharia și cu micuța Gloria Maria Sultana Cipariu au mers la Aluniș Art Center, unde 70 de elevi de gimnaziu veniți de la Buzău exersau primele lecții de olărit. Mihaela Coman și Mădălina Tache au fost formate ca meșteri olari și stăpânesc arta olăritului, fiind singurele femei cu această specializare pe Valea Buzăului. În conferință de seară, Mălina Ionescu și Andreea Medar au vorbit despre provocările relației dintre mediu și un artist vizual. ”Într-un astfel de loc, aproape complet nealterat, și care se definește prin transformările succesive - inclusiv prin defrișări și reîmpăduriri- devine mai puțin dificil să imaginezi soluții pentru un viitor in care mediul își poate reveni, indiferent de relația cu omul. Ca peste tot, soluția pare să se se plaseze undeva între conservare și întoarcerea la o relație echilibrata cu mediul. Undeva în zona intervenției minime. Lucrarea noastră a fost inspirată de straturile succesive de inscripții de pe pereții de stâncă ale fostelor așezări rupestre, de la simboluri pre-creștine la graffiti contemporan. În proiectele noastre land-art, comunitare și în intervențiile în natură și în mediul urban sau rural (Now / No I & II, 2019, August Grass, nothing much to do, 2029, Nedee, 2020, 70 de pachete, 2022, Livada Mare, 2022, Dejun, 2023) încercăm mereu să răspundem locurilor si contextelor naturale, sociale și temporale.”, au mărturisit Mălina Ionescu și Andreea Medar
Proiecte

Povești din spatele bucatelor bio și riscurile obsesiilor ecologiste

Agenția de cArte -
Patru cățeluși ca spuma laptelui se joacă cu patru fetițe. Două pisicuțe zen sunt smotocite ori mângâiate de Mălina Ionescu și Andreea Medar. Ioana Iuna Șerban își fixează privirea melancolică pe florile de gura leului și pe scânteiuțe, iar Ana Daniela Sultana își face plimbarea de dimineață la schitul din Aluniș. Poeții și artiștii vizuali află poveștile din spatele bucatelor bio și organice de la Aluniș Retreat. Doamna Doina care face curățenie și are grijă de gospodăria minunatului loc de retragere aduce lapte și brânză de la văcuța ei. De la doamna Chivoiu vin ouăle, iaurtul și brânza. Produsele ”verzi” sunt aduse de la Bogdan Suliman care are una din cele mai diverse grădini de permacultură din România. Domnul Suliman coordonează, de altfel, grădina experiment de la Aluniș Art Center - "Grădina sănătății". A treia zi de rezidență Aluniș Eco LiterArt, marți, 13 iunie 2023, a adus mai mult de trei ceasuri bune de călătorii la Vulcanii Noroioși și Tabăra de sculptură de la Măgura. Mihai Zgondoiu s-a întors în timp vizitând ce a mai rămas din tabăra de sculptură pentru liceeni din Poiana Pinului, Buzău. Zgondy a participat chiar la prima ediție a acestei tabere, în 1997, când era elev al Liceului de Arte din Sibiu. În deja tradiționala conferință de seară, Dan Pleșa a vorbit și despre riscurile obsesiilor ecologiste. ”Planta nu e o bijuterie imuabilă. Aici, la vreo câțiva kilometri de Aluniș este fundul mării de acum milioane de ani. Planeta și natura planetei sunt ele însele niște forțe care au sensul lor, puterea lor de evoluție care trebuie înțelese și e clar că încă suntem departe de a înțelege totul. Ar trebui să fim mai înțelepți când alegem tehnologiile care ne îmbunătățesc viața pentru că o tehnologie bolnavă și distructivă deși rezolvă o problemă, naște alte două noi probleme care de multe ori sunt mai dificile și mai distructive pentru mediu decât problema rezolvată”, a spus Dan Pleșa. Maia Ștefana Oprea a continuat intervențiile-desene (materiale: cărbune găsit, cerneală, ulei) pe o clădire din Aluniș, abandonată din 1946, și presupus bântuită până de curând. Maia este inspirată de împrejurimi și de poezia lui Eliot. Florina Zaharia a continuat să scrie la noul ei proiect, ”Grădinile Poeziei”.
Proiecte

Viața ca un depozit eco

Agenția de cArte -
A doua zi de rezidență Aluniș Eco LiterArt, luni, 12 iunie 2023, a adus soare, o foarte scurtă ploicică de amiază, explorări în care am descoperit o floră bogată și diversă (între care minunații clopoței de grădină în nuanțe de albastru electric), asini blânzi care se lăsau fotografiați, mireasma clătitelor cu flori de salcâm și a gemului de căpșuni, atelierul de scriere creativă ținut de Dan Mircea Cipariu, prezentarea lui Mihai Zgondoiu despre proiectele lui eco din ultimii ani, filmările de noapte în raze ultraviolete făcute de Mălina Ionescu și Andreea Medar, pregătirile Maiei Ștefana Oprea de a face câteva intervenții în cărbune pe o casă din 1946 ce așteaptă să fie consolidată și restaurată, poemele scrise de Florina Zaharia, Ioana Iuna Șerban și Dan Pleșa, documentația pentru textele curatoriale ale Anei Daniela Sultana. Până târziu în noapte, artistele și curatoarele au desfăcut firul ecologic în patru pentru a putea stabili împreună liniile directoare ale conceptului curatorial pentru Aluniș Eco LiterArt. Mihai Zgondoiu a prezentat câteva dintre proiectele ecoart pe care le-a curatoriat: „Predicțiile pământului. Despre gândirea și practica ecologică”, inițiat de Muzeul Național Cotroceni în 2021, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, fiind prezentat în 2022 publicului din Paris, Luxemburg și Londra, în iunie 2023 având o ultimă reprezentare la Muzeul de Artă din Brașov; ”Young Artists for Earth” (2022) sau ”Eco Street Art” (2021). Zgondy a mărturisit că nu este un artist eco, ci doar unul atent la ce sens dă lucrurilor, obiectelor și mediului. Inspirația lui de (re)citire eco a realului imediat se revendică din experiența părinților și bunicilor care refoloseau și reciclau aproape totul din casă și grădină. Madlena lui Zgondy este, în acest caz, locul de sfori și resturi textile ale bunicii, altfel spus viața ca un depozit al unor obiecte bune întotdeauna când te aștepți mai puțin. Acest filon al celor trei R din lumea părinților și bunicilor – ”recuperare. recondiționare. refolosire” – l-au dus mai aproape de gândirea eco pe care încearcă să o exerseze în proiecte ecoart. Prezentarea lui Zgondy a fost rezonată de intervențiile despre economia de consum care a schimbat felul de viață al părinților noștri și a noastră (Dan Pleșa), reziliența bunicilor noștri (Maia Ștefana Oprea) ori marketingul eco și tensiunea dintre tendințele inovatoare și cele de reîntoarcere la practici vechi (Mălina Ionescu).
123...121Pagina 2 din 121

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Prima agenție de știri și comentarii on-line dedicată industiei editoriale din România, evenimentelor de carte și scriitorilor români. Agenţia de Carte îşi doreşte să creeze o puternică şi activă comunitate de autori de cărţi care să îşi promoveze evenimentele lor editoriale.

© 2023 Agentia de cArte - All Rights Reserved / made with by Web Design Agency & MWP