Grigore Șoitu s-a născut în Constanța. Este unul dintre fondatorii Cenaclului de Marți, coordonat de criticul literar Marin Mincu la Universitatea Ovidius din Constanța. A fost membru fondator al Asociației Arte&Litere ASALT și este membru titular al U.S.R. . A publicat interviuri, recenzii, cronici literare, online și offline, în cele mai importante reviste culturale din România. A fost selectat în diverse antologii de poezie. A publicat următoarele volume: ”Anticulinare”, editura Arhipelag, 1996 (premiul POESIS pentru debut), ”Addenda”, Editura Dacia, 2002 (nominalizare la Premiul ASPRO pentru experiment), ”SPAM”, editura Brumar, 2007 (nominalizare la Premiul Avangarda22), ”Poeme de stânga”, Casa de Pariuri Literare, 2011, ”Poemarți, o antologie marțolie” (antologator), Editura Tracus Arte, 2014 și ”Melcoveste, o poveste și nu prea”, Editura Tracus Arte, 2015. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Grigore Șoitu despre volumul său ”După-amiaza unui câine”, care va fi lansat la Bookfest, sâmbătă, 2 iunie 2018, ora 18:00, la standul editurii Paralela 45.

Doina Roman, născută în Ploieşti, a absolvit Business Administration la „Open University Business School”, UK. A debutat în 2014 cu romanul „Pragul”, editura Tracus Arte. Au urmat: „Pragul 2 – Umbra martor” şi „Pragul 3 – Ultimul trimis Oserp”, la aceeaşi editură. În 2017, la editura Paralela 45, în colecția Bestseller, i-a apărut romanul ”Prea mulți zei pentru un deșert”. Cărţile sale au obţinut premiile: Cea mai bună carte la debut în volum, 2015, RomCon, Convenţia Naţională Română de SF&F, Premiul CHRYSALIDE, Dortmund, Germania, SESF (Société Européenne de Science-Fiction), Premiul Colin 2017, pentru cea mai bună carte la categoria new weird/dark fantasy/gothic/horror. În presa românească există peste 70 de cronici, recenzii şi referinţe la opera sa. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Doina Roman despre cel mai recent roman al său.

Tudor Voicu s-a născut în aprilie 1988, la București. A publicat poezie în revistele ”Tribuna”, ”Sintagmele Literare”, ”Antares”, ”Vama literară”, ”Urmuz”, „Mantaua lui Gogol” și în antologia ”Poemia”. Este organizator și prezentator al Cenaclului 9, cenaclu care se desfășoară sub egida Asociației culturale Direcția 9. În 2016, la editura Tracus Arte, în Colecția Coșovei, i-a apărut volumul de debut ”sticle goale fiare vechi” (imagine copertă: Traian T. Coșovei, ”Mic animal marin lipsit de afecțiune”), volum câștigător al Premiului Național pentru debut în poezie ”Traian T. Coșovei”, premiu acordat de către editura Tracus Arte în colaborare cu Asociația Culturală Direcția 9 și AgențiadeCarte.ro, în anul 2015. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Tudor Voicu despre volumul său de debut și despre poezie în general.

Maria Constantinescu s-a născut la 20 mai 1975. Este absolventă a Liceului de Arte Plastice ”Al. Plămădeală”, Chișinău (Republica Moldova) -Pictură de șevalet și Pedagogie. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Chișinău (Republica Moldova) – Design Vestimentar; Diplomă de licență – UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Scenografia spectacolului de teatru; Diplomă de master -UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Regie de Teatru. Din 2010 până în prezent este freelancer în domeniul artelor vizuale. ”Maria Constantinescu desenează de când se ține minte, iar dragostea pentru cărți o are chiar mai dinainte, din primele luni din viață pe care le-a petrecut într-o bibliotecă de sat, unde mama ei lucra în acele vremuri triste când mamele mergeau la serviciu aproape imediat după ce nășteau. Mirosul cărților l-am asociat cu mama, cu laptele matern, cu viața însăși. Cred că era firesc să ajung în punctul în care să vreau cu toată ființa mea să contribui la apariția unor cărți pentru copii. Nașterea primului copil, interesul pentru educația și creșterea armonioasă a copiilor, blogul personal au fost câteva dintre experiențele care au dus la întâlnirea cu autoarea, Andreea Constantin, și apariția cărții ”De ce plângem?- O explicație a plânsului pentru cei mici și cei mari”- editura Cartea Copiilor, 2017. ” (pagina a doua a cărții). Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu ilustratoarea Maria Constantinescu.

Denisa Duran este poetă, traducătoare și manager cultural. Autoare a cinci volume de poezie, primele trei semnate cu numele Denisa Mirena Pişcu. Este prezentă în mai multe antologii naţionale şi internaţionale iar selecții din poemele ei au fost traduse în treisprezece limbi străine. În anul 2015 a creat împreună cu Bruno Pisek, compozitor austriac, autor, director de cor, inginer de sunet și autor de proiecte pentru radio, lucrarea radiofonică “Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?”, difuzată la Radioul Național Austriac, în cadrul emisiunii ORF Kunstradio – Radiokunst: o lucrare “proaspătă, captivantă, complexă… ; o concepție originală, avangardistă; o simfonie extraordinară de versuri, șoapte și sunete, care conturează orașul”. Colaborarea lor a început în anul 2009, când Bruno a făcut primele înregistrări cu mediul ambiental din București și cu textele despre oraș ale Denisei. ”Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?” – două puncte de vedere asupra orașului: al străinului și al locuitorului, pe parcursul mai multor ani, comprimate într-un performance de o oră. Bucureștiul este descris în trei limbi: română, germană și engleză. Performance-ul este îmbogățit de implicarea unor tineri și foarte talentați artiști români: muzicienii Diana Miron (vioară) și Laurențiu Coțac (contrabas) și actorii: Oana Dragnea, Ana Donosa, Carmen Gâlcă, Dan Lupu și Ioana Lixăndroaia – care formează corul de voci. Proiect realizat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Denisa Duran și Bruno Pisek despre spectacolul sonor ”Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?”, care a avut două reprezentații, la București, în luna februarie 2017.

Andreea Nanu – prozatoare – (n. 1981) a debutat cu romanul ”Ziua cea mai albă” (ed. Eikon, 2014), nominalizat la concursul de debut literar Humanitas – UniCredit. Acestui prim volum din” tetralogia AnoTimpurilor” i-au urmat ”Numele ei era Uitare” (ed. Eikon, 2014), ”Insula Melc” ( Eikon, 2015 ) şi ”Timpul splendorii” (Eikon, 2016). După incursiunea în poetica interioarelor („Ziua cea mai albă” – Iarna), în poetica apei şi a aerului („Numele ei era Uitare” – primăvara), în poetica pământului şi a focului („Insula Melc” – vara), „Timpul splendorii”, anotimpul toamnei, explorează, continuând perspectiva bachelardiană, existenţa cuvintelor ca esenţe preţioase, corespondenţa dintre arhitectura muzicii şi a baletului, într-o călătorie interioară ghidată de jocul memoriei şi nobleţea poveştii. În 2015, Andreea Nanu a lansat şi un volum de proză scurtă cu caracter autobiografic, ”Cartea cuvintelor chivot”, prefaţat de criticul Alex. Ştefănescu. Autoarea a studiat ştiinţele politice la Universităţile din Bucureşti şi Bologna şi la Institutul de Studii Politice din Rennes, Franţa. Scriitoarea și jurnalista Angela Baciu a trimis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, un interviu realizat cu prozatoarea Andreea Nanu.

Recent, la Târgul Internaţional de Carte „Gaudeamus” 2016, a fost lansată o nouă carte semnată de Ştefania Coşovei, „Efectul de madreperla”, Editura Tracus Arte, cu un „Cuvânt înainte” de Ioan Groşan. O carte scrisă cu dexteritate ludică şi stilistică, în care tema recurentă a imposturii captivează prin personaje vii, gata, aproape oricând, să ne dovedească feţele imposturii. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru Agenţiadecarte.ro, cu Ştefania Coşovei despre „Efectul de madreperla” şi despre circuitul mediocrităţii în natură.

O istorie a instituţiilor culturale şi editoriale din România ultimilor 50 de ani nu are cum să rateze numele şi contribuţia doamnei Angela Martin. Fie că s-a impus ca un eficient şi rafinat coordonator de instituţii culturale (a condus Direcţia Generală de Dialog Cultural Internaţional din Ministerul Culturii şi a fost delegat al României la Consiliul Europei pentru cultură şi educaţie; a fost secretar executiv, apoi vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române şi al Institutului Cultural Român), fie că a coordonat, împreună cu marele romancier Augustin Buzura, revista „Cultura”, recent editată şi distribuită în format e-paper, doamna Angela Martin şi-a găsit, mereu şi mereu, cadenţa necesară unor traduceri şi a unor ediţii definitive din autori precum Ernesto Sábato sau Augustin Buzura. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu doamna Angela Martin despre noua sa carte, “Ascensiuni interioare. Interviuri şi portrete”, Editura Şcoala Ardeleană, apariţie editorială în care regăsim interviuri şi portrete publicate în revista “Cultura”.

În perioada 21 – 25 septembrie 2016, în București are loc ediția a V-a a festivalului în aer liber Strada de C`Arte, un festival cultural amplu, care se adresează iubitorilor de carte și arte. Dorina Cioplea a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu inițiatoarea acestui proiect – Mireille Rădoi, Director General al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”. În acest interviu găsiți povestea festivalului și etapele pe care le-a parcurs, mesajul organizatorilor, detalii despre impactul în peisajul urban, efortul de a găsi sponsori care să sprijine evenimente culturale și multe alte amănunte. Ediția din acest an a Străzii de C`Arte înseamnă expoziții, vernisaje, lansări de carte, dezbateri și conferințe, proiecții de film, concerte și reprezentații în Rampa de Jazz și Poezie, ateliere artistice etc. despre care puteți afla mai multe și pe http://stradadecarte.ro/proiect/

Doina Jela s-a născut în 1951. Este absolventă a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Filologie, editoare, prozatoare, publicistă, traducătoare, autoare a unui mare număr de eseuri, cronici, recenzii, interviuri, apărute în următoarele reviste: Tomis, Arta, Amfiteatru, România literară, Contemporanul, Familia, Observator (Munchen), 22, Vatra. A fondat Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ). A contribuit la numeroase volume colective: Vânzătorul de enigme (1993), Analele Sighet (1997, 1998, 1999, 2001, 2002), Cum era? Cam aşa… (2006), Cartea cu bunici (2007), Războiul de 30 de zile (2007). În 1995, debutează la Editura Humanitas cu romanul non-fictiv Cazul Nichita Dumitru, răsplătit de Asociația Internaţională a Scriitorilor şi Oamenilor de Artă Români, cu sediul la Washinghton, cu premiul de onoare pe anul 1996. În 1997, publică la Editura Polirom volumul “Telejurnalul de noapte”. În 1998 îi apare în colecţia „Procesul comunismului“ volumul “Această dragoste care ne leagă”, desemnat „Cartea anului“ la Târgul internaţional de carte de la Timişoara. În 1999 îi apare, tot în colecţia „Procesul comunismului“, cartea “Drumul Damascului” (reeditată în 2002), iar în 2001 “Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste”. Tot în anul 2001, regizorul Lucian Pintilie, inspirat de cartea “Drumul Damascului”, a realizat filmul “După-amiaza unui torţionar”. A mai publicat “Afacerea Meditaţia Transcendentală” (în colab. cu Cătălin Strat şi Mihai Albu, 2004), “Ungaria 1956: revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist” (coord. în colab. cu Vladimir Tismăneanu, 2006), “O sută de zile cu Monica Lovinescu” (2008). A tradus pentru Editura Humanitas “Antologia gândirii juridice” de Phillippe Maulaurie; pentru seria „Procesul comunismului“ a aceleiaşi edituri a tradus “Stalin” de Boris Souvarine, în colaborare, “Cartea neagră a comunismului”, coordonată de Stephane Courtois, “Sărută mâna pe care n-o poţi muşca” şi “O Americă înfricoşătoare” de Edward Behr şi, pentru editura Polirom, din italiană, “Omul grec” (culegere de eseuri). Grigore Şoitu a purtat un dialog cu Doina Jela, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, despre cea mai recent carte a sa, „Villa Margareta”, apărută, în 2015, la Editura Polirom.