Radu Țuculescu (01.01.1949, Tg.Mureș, crescut la Reghin) – prozator, dramaturg, jurnalist, regizor, traducător din limba germană. Absolvent al Acadmiei de muzică ”Gh. Dima” – secția vioară. Realizator Radio și TVR, violonist al Filarmonicii clujene. Dintre romanele publicate: ”Ora păianjenlului” ( 1984), ”Degetele lui Marsias” ( 1986), ”Umbra penei de gîscă” (1991), ”Povestirile mamei bătrîne” ( 2006), ”Stalin cu sapa-nainte!” (2009), ”Mierla neagră” ( 2015), ”Măcelăria Kennedy” (2017). Volume de teatru: ”Ce dracu se-ntîmplă cu trenul ăsta?” (2004), ”Bravul nostru Micșa” ( 2010). Proză scurtă:” Cuptorul cu microunde” ( 1995), ”Scorpionul galben” (2011), ”Uscătoria de partid”(2019). Literatură pentru copii: ”Ina și ariciul Pit” (2 volume, 2017). A primit premii pentru proză, teatru și film de televiziune. Romanele sale au fost traduse în Germania, Franța, Austria, Italia, Ungaria, Serbia, Israel, Cehia. Teatrul său tradus în cehă, maghiară, franceză, engleză, italiană, ebraică. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Radu Țuculescu.

Editura eLiteratura a publicat, la sfârșitul anului 2020, cercetarea ”Lucian Blaga – traducător, traductolog”, semnată de Nicolae Mareș, scriitor, rafinat traducător al poeziei române în polonă, diplomat și scriitor. Volumul este însoțit de o prefață semnată de criticul și istoricul literar Zenovie Cârlugea. Astfel, cititorul poate urmări dosarul traducerii capodoperei lui Goethe – ”Faust”, din scrisorile și dactilogramele adunate în ”Dosarul Blaga” de către redactorii ESPLA (Editura de stat pentru literatură și artă din București). Un volum inedit prin intermediul căruia vom descoperi treizeci de documente din domeniul istoric-literar sau de estetică a traducerilor, documente care văd pentru prima oară lumina tiparului. Astfel, intrăm în laboratorul de creație și de traducere a lui Faust prin referatele ori recenziile întocmite de specialiști de seamă ai culturii românești și germane cu privire la traducerea din limba lui Kant, Hegel, Haine și mai ales Goethe în română. ”Este efortul unor investigații de peste opt ani, începute în vara anului 2012, la secția de manuscrise a Academiei Române. E vorba de 30 de scrisori și dactilograme inedite, adunate în ”Dosarul Blaga” de  redactorii cunoscutei Edituri de stat pentru literatură și artă /ESPLA/. Dosarul respectiv /A-3780/ cuprinde scrisorile schimbate de editură cu traducătorul Lucian Blaga, cât și referatele/recenziile întocmite de specialiști de seamă ai culturii românești și germane cu privire la traducerea din limba germană în română a capodoperei literaturii universale – Faust de Goethe, de către poetul, filosoful, traducătorul, Lucian Blaga. Acestea văd pentru prima dată lumina zilei în acest volum.”, a mărturisit Nicolae Mareș.
În exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, Dan Mircea Cipariu a purtat o convorbire cu Nicolae Mareș despre odiseea traducerii lui Faust în varianta propusă de Lucian Blaga.

Alexandru Toma Pătrașcu este fondatorul și directorul Bucharest Science Festival, cel mai important eveniment de promovare a științei din România. După absolvirea Facultății de Electronică a Universității Politehnica din București a urmat programul de masterat în afaceri al The Open University, Marea Britanie, specializându-se ulterior în comunicare. De peste un deceniu dezvoltă programe educaționale non-formale, de popularizare a științei, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Este membru fondator al Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR) și se implică în acțiuni de public advocacy în favoarea respectării caracterului laic al statului. Din 2011 publică cu regularitate pe platforma Contributors.ro, abordând subiecte legate de educație, politică și știință.
Cartea sa, ”Povestiri despre epidemii și vaccinuri”, Editura Humanitas, este un ghid de imunizare împotriva dezinformării. Ca să înțelegem cum funcționează, cum sunt produse și cum sunt testate vaccinurile, Alexandru Toma Pătrașcu ne însoțește într-o călătorie de-a lungul secolelor, de la descoperirea microbilor la îmblânzirea lor, și ne povestește despre primele microscoape, despre teoria germenilor și despre descifrarea misterelor sistemului imunitar. O călătorie la finalul căreia înțelegem cum funcționează știința și de ce trebuie să avem încredere în ea.
Mai multe despre ”Povestiri despre epidemii și vaccinuri”, în interviul cu Alexandru Toma Pătrașcu realizat de Anamaria Spătaru.

Flautistul Ion Bogdan Ştefănescu este solist al Filarmonicii ”George Enescu”, profesor la catedra de flaut din cadrul Universității Naționale de Muzică București și solist al Filarmonicii ”Banatul” din Timișoara. Este doctor în muzică din anul 2002, când a obţinut înalta calificare profesională, la Universitatea de Muzică din Bucureşti, cu lucrarea intitulată ”Tehnici şi timbralităţi arhaice în creaţia contemporană pentru flaut”, avându-l ca profesor îndrumător pe compozitorul Octavian Nemescu. În anul 1995, a obţinut diploma de Master of Music la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, SUA, unde l-a avut ca profesor pe renumitul flautist englez Alexander Murray. În paralel cu studiile de masterat, a activat, în cadrul Universităţii Illinois, în calitate de asistent al prof. Alexander Murray (1994 – 1995). Ion Bogdan Ştefănescu este absolvent, în 1993, al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală – secţia Flaut –, la clasa prof. Virgil Frâncu. În afara studiilor amintite, Ion Bogdan Ştefănescu şi-a desăvârşit pregătirea profesională sub îndrumarea celor mai de seamă flautişti ai lumii, la ale căror cursuri speciale a participat de-a lungul anilor, printre care James Galway (Reggio Emilia – Italia, 2003 şi Weggis – Elveţia, în 1995), Wolfgang Schultz (München, Germania, în 1992), Alain Marion (Nissa, Franţa, în 1990), Pierre Yves Artaud (Darmstadt, Germania, în 1990). Activitatea artistică şi-a început-o de la vârsta de 14 ani, în 1983, când a debutat ca solist, pe scena Ateneului Român, într-un concert de Vivaldi, acompaniat de Orchestra Tineretului Bucureştean. Din anul 1983 şi până în prezent, Ion Bogdan Ştefănescu a desfăşurat o intensă activitate artistică, cu numeroase recitaluri şi concerte susținute în România şi în străinătate: Anglia, Franţa, Spania, Cehia, Coreea de Nord, Japonia, SUA, Ungaria, Italia, Germania, Olanda, Elveţia, Suedia, Norvegia, China etc. Împătimit, de asemenea, al poeziei, este, din 2012, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat mai mult de 10 volume de versuri, cel mai recent fiind „Zâmbet cusut”, apărut atât în ediție bibliofilă, în doar 30 de exemplare, însoțite spectaculos de piese textile minibojagi create cu tehnici de cusături tipic coreene, realizate de artista Anna M. Orbán,  cât și în ediție tipărită sub sigla prestigioasei Fundații Naționale pentru Știință și Artă, aflată sub egida Academiei Române. Despre acest din urmă volum, Anamaria Spătaru a stat de vorbă cu Ion Bogdan Ștefănescu, în exclusivitate pentru agentiadecarte.ro.

Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale. Este coautoare, alături de Adrian Cioroianu, a volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (2015), și ”Mihai I al României. Un rege cu onoare, loialitate și credință” (2016), ambele apărute la editura Curtea Veche Publishing, parte din colecția ”Regii și Reginele noastre”; editor al albumului ”Regina Maria. Flori de portocal”, Libris Editorial, Brașov, 2018; autor al volumului ”Accent pe istorie I”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2018; autor al volumului bilingv româno-francez pentru copii ”Henri Mathias Berthelot. Prietenul României”, Libris Editorial, Brașov, 2019; autor al volumului ”Accent pe istorie II”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2020; autor al volumului „Set. Acțiune! România construită”, editura Creator (grup Libris), Brașov, 2020. În perioada august 2016 – mai 2017 a realizat rubrica ”Accent pe istorie® ” la postul Radio France Internationale România, iar în prezent este autoare a rubricii ”Accent pe istorie®” în săptămânalul Dilema Veche și colaboratoare a revistei Historia. Coprezentator, coautor (comentariu și scenariu) serial documentar (10 episoade) ”România construită”, Casa de Producție TVR, realizator Alexandru Munteanu. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mihaela Simina.

Romanul ”Mustața lui Dali și alte culori” (Polirom, 2020)  este rezultatul întâlnirii creatoare dintre unul dintre cei mai reprezentativi artişti vizuali contemporani din România, Felix Aftene, și unul dintre cei mai reprezentativi scriitori contemporani, Lucian Dan Teodorovici. Ineditul proiectului constă în faptul că, în ciuda uzanțelor, ilustrațiile au apărut înaintea textului. De fapt, Felix Aftene a pictat 16 lucrări după care Lucian Dan Teodorovici a scris 16 texte. ”Din acest motiv este inedit proiectul, din punctul nostru de vedere: nu am mai mers pe ideea ca pictorul, artistul, să ilustreze o carte, ci am pornit în sens invers. Am stabilit de la bun început coordonatele proiectului astfel: pictorul a realizat o serie de lucrări, șaisprezece, iar eu am creat în scris o lume proprie, compusă din șaisprezece capitole, care să se-ntâlnească undeva în paginile cărții cu lumea imaginată de pictor. Aceasta a fost ideea și așa a funcționat colaborarea în cei aproape doi ani, pentru că atât timp a durat proiectul până la finalizarea lui printr-o carte. El va continua, sigur, dar suntem în momentul în care a apărut cartea, deci e primul rezultat concret.”, a mărturisit Lucian Dan Teodorovici, în interviul publicat de AgențiadeCarte.ro. Anamaria Spătaru a dialogat cu Felix Aftene despre laboratorul de creație al romanului ”Mustața lui Dali și alte culori”.

Ion Toma Ionescu s-a născut în anul 1948 în Merişani, Argeş, dar nu în gară sub castani cum zice cântecul… iar de câţiva ani locuieşte în Bucureşti. A rămas însă şi va rămâne toată viaţa un provincial autentic, dar şi atipic de Piteşti(Nu e marcă înregistrată cum a fost, spre exemplu, colegul lui de generaţie Nicolae Dobrin!). I se întâmplă adesea în capitală, pus să aleagă traseul spre o destinaţie anume de către un taximetrist mai vorbăreţ, în necunoştinţă de cauză în faţa întrebării şi hărţii Bucureştiului, să ocolească răspunsul şi să-i dea libertate celuilalt să decidă. Cum la fel de încurcat a rămas, când i s-a pus o întrebare de către un preşedinte de filială a Uniunii Scriitorilor. S-a prezentat acolo o singură dată în viaţa lui, adusese sub braţ vreo zece cărţi de poezie şi proză şi în plus o poză şi era tare curios ce vor scrie oamenii ăia în carnet(legitimaţie, mă rog!). După ce a privit lung cărţile, preşedintele, nu-i dau numele nu e important, a întrebat: „Ionescule, ce eşti tu, poet sau prozator?… Hotărăşte-te până joi şi să vii cu dosarul înapoi!” În forul lui interior se credea poet, dar cu prozatorul ce să facă, să-l strângă de gât? Nu s-a hotărât!… În schimb, e membru fondator al Fundaţiei Liviu Rebreanu din Piteşti, membru al Asociaţiei Culturale Direcţia 9, al ECreator-ului de la Baia Mare, al Cenaclului de Urgenţă etc. A colaborat la revistele Calende, Argeş, Cafeneaua literară, Tribuna, Actualitatea literară, Cenaclul de la Păltiniş, Urmuz şi multe altele, iar ca redactor funcţionează la Revista Nouă. Cărţi publicate: Cartea de debut Pasărea ceţii. Tablouri dintr-o expoziţie (poezie), Editura Tip-Naste,1995, cu o prezentare Gheorghe Tomozei; Glonţ de argint (poezie), Editura Paralela 45, 2008; Dosarul “Albaştrii”. Fenomenul Piteşti 1971 (proză memorialistică şi document pe baza dosarului de urmărire), Editura Paralela 45, 2011. Prezentare Călin Vlasie; Bursa îngerilor (poezie), Editura Paralela 45, 2012 şi Editura Transilvania, în cadrul Proiectului Print. Cititor de proză, 2012. Prezentare Virginia Paraschiv; Gușterele (roman) Editura Paralela 45, 2013. Prezentare Marian Barbu; Norduri (poezie), Editura Paralela 45, 2014. Prezentare Petre Anghel; Guşterele (roman), Ediţia II-a revăzută şi adăugită. Editura Inspirescu, 2015. Prezentare Marian Barbu şi Domniţa Neaga; Jurnal din anul Apocalipsei(proză şi jurnal), Editura Inspirescu, 2015; Argintarium(antologie, poezie), Editura Art Creativ, 2016. Prezentare Alexandru Cistelecan; Din arginturile mele (poezie), Editura Art Creativ, 2016; Ceară şi miere (poezie), Editura Grinta, 2017; Tablete în alb şi negru (eseuri), Editura Grinta, 2017; Copacul cu icoană (proză scurtă), Editura eCreator 2018. Prezentare Romeo Ioan Rosiianu şi Florin Dochia; “Albaştrii” dosarul, Editura Detectiv literar 2018, Ediţia II-a adăugită; Al cincilea anotimp, Editura Detectiv literar 2019. Prezentare Eugen Pohonţu; Fotografii mişcate, poezie şi proză, Editura eCreator 2020. Prezentare Zorin Diaconescu, Nicolae Dina, Daniel Luca, Daniel Marian, Cristian Gabriel Moraru şi Ioan Romeo Roşiianu. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Ion Toma Ionescu.

”Când te-ai impus în limbi de circulație universală, nu mai stărui și într-una înțeleasă – mai ales în poezie – numai de vorbitorii ei nativi. Că nu acesta era cazul o dovedește faptul că, încheindu-se criza, Rodica Draghincescu, autoare de poezie inconfundabilă și în limba franceză, a revenit la română. A făcut-o scriind, nu mai puțin admirabil, volumul Fraht și adăugându-i acum acest nou volum. Pe mine m-a impresionat, cititorul va aprecia. Găsesc că poeta e mereu ea însăși. Că are o voce distinctă în ansamblul poeziei românești.”- Livius Ciocârlie- coperta a patra a volumului de poezie „Copilul Cu Piele De Iarnă”, apărut în 2020 la editura Tracus Arte. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Rodica Draghincescu.

Cu toții ne amintim cu plăcere de serile în care ascultam teatru radiofonic sau adormeam cu ”Noapte bună, copii!”. Ne-au rămas în memorie vocile marilor oameni de cultură sau ne e dor sa reauzim interpreți de seamă. Sunt doar câteva dintre paginile sonore pe care mulți dintre noi își doresc să le asculte din nou într-un moment al vieții. Amintiri, nostalgii sau chiar nevoia de documentare ne trimit spre arhivele Radio România, care devin disponibile publicului printr-un intermediar: Editura Casa Radio. 1 Noiembrie este ziua de naștere a Radiodifuziunii Române, dar și a unuia dintre ”copiii” ei cei mai valoroși și apreciați. Editura Casa Radio este unică pe piața editorială din România, având ca principală misiune valorificare exclusivă a Arhivelor Radioului public. Despre istoria acesteia, despre primele sau cele mai recente apariții, printre ele albumele semnate de Luiza Zan –”Night and day”, Alexandru Tomescu – ”Concerto” sau cele două volume din seria „Din basmele lumii“, despre misiunea și publicul său, aflăm mai multe din dialogul pe care Anamaria Spătaru l-a purtat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Gilda Rădulescu, șef serviciu Editura Casa Radio din cadrul Radio România.

Marian Ilea, născut în 1959 la Ieud (Maramureș), prozator, dramaturg, ziarist, regizor de televiziune, trăiește la Baia-Sprie, localitate multietnică de veche tradiție minerească, model pentru ciclul său „Medio-Monte” (vechiul nume roman al orașului). După ce a frecventat, de la sfârșitul anilor ʼ80, cenaclurile bucureștene „Universitas” (Mircea Martin) și „Junimea” (Ovid Crohmălniceanu), începe să publice proze în reviste, primul său volum (1990) e salutat cu Premiul pentru proză la Târgul Național de Carte de la Cluj. Ziarist la cotidianul Glasul Maramureşului din Baia-Mare, cofondator-director al revistelor de cultură Archeus și Informația zilei, va regiza și documentare și docuficțiuni pentru antena independentă de televiziune AXA TV/Maramureș TV din Baia-Mare. Prima sa piesă de teatru a obținut Premiul 1997 pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru este. A mai primit: Marele Premiu pentru proză ASPRO (1999), Premiul pentru proză ASB (2000), Premiul pentru proză Liviu Rebreanu (2005) al Academiei Române (pentru cărți din ciclul „Medio-Monte”) etc. Volume publicate (selectiv): Desiştea, proză, Cartea Românească, 1990. Desiştea II, proză, Cartea Românească, 1996. Ariel, piesă de teatru, Cartea Românească, 1997. Povestiri din Medio-Monte, proză, Cartea Românească, 2000. Vacek, microroman, Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Medio-Monte, antologie de proză, Dacia, 2003. Povestiri cu noimă, Dacia, 2006. Înțeleptul, proză, Tracus Arte, 2013. Petrecerea, teatru, Tracus Arte, 2013. Capra germană și gramofonul, proză, Tracus Arte, 2014. Amintiri din casa scării, roman, Limes, 2014. Arca lui Giorgio, teatru, Tracus Arte, 2015. Berăria Luther, proză, Eikon, 2015. Herina, antologie de proză, Polirom/Cartea Românească, 2016. Nopțile din Mittelstadt, proză, Cartea Românească, 2018. Zeppelinul Piticului, proză, Paralela 45, 2018. În 2020, la editura Tracus Arte, i-a apărut volumul Acei Minunați Ani. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Marian Ilea.