Maria Constantinescu s-a născut la 20 mai 1975. Este absolventă a Liceului de Arte Plastice ”Al. Plămădeală”, Chișinău (Republica Moldova) -Pictură de șevalet și Pedagogie. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Chișinău (Republica Moldova) – Design Vestimentar; Diplomă de licență – UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Scenografia spectacolului de teatru; Diplomă de master -UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Regie de Teatru. Din 2010 până în prezent este freelancer în domeniul artelor vizuale. ”Maria Constantinescu desenează de când se ține minte, iar dragostea pentru cărți o are chiar mai dinainte, din primele luni din viață pe care le-a petrecut într-o bibliotecă de sat, unde mama ei lucra în acele vremuri triste când mamele mergeau la serviciu aproape imediat după ce nășteau. Mirosul cărților l-am asociat cu mama, cu laptele matern, cu viața însăși. Cred că era firesc să ajung în punctul în care să vreau cu toată ființa mea să contribui la apariția unor cărți pentru copii. Nașterea primului copil, interesul pentru educația și creșterea armonioasă a copiilor, blogul personal au fost câteva dintre experiențele care au dus la întâlnirea cu autoarea, Andreea Constantin, și apariția cărții ”De ce plângem?- O explicație a plânsului pentru cei mici și cei mari”- editura Cartea Copiilor, 2017. ” (pagina a doua a cărții). Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu ilustratoarea Maria Constantinescu.

Denisa Duran este poetă, traducătoare și manager cultural. Autoare a cinci volume de poezie, primele trei semnate cu numele Denisa Mirena Pişcu. Este prezentă în mai multe antologii naţionale şi internaţionale iar selecții din poemele ei au fost traduse în treisprezece limbi străine. În anul 2015 a creat împreună cu Bruno Pisek, compozitor austriac, autor, director de cor, inginer de sunet și autor de proiecte pentru radio, lucrarea radiofonică “Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?”, difuzată la Radioul Național Austriac, în cadrul emisiunii ORF Kunstradio – Radiokunst: o lucrare “proaspătă, captivantă, complexă… ; o concepție originală, avangardistă; o simfonie extraordinară de versuri, șoapte și sunete, care conturează orașul”. Colaborarea lor a început în anul 2009, când Bruno a făcut primele înregistrări cu mediul ambiental din București și cu textele despre oraș ale Denisei. ”Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?” – două puncte de vedere asupra orașului: al străinului și al locuitorului, pe parcursul mai multor ani, comprimate într-un performance de o oră. Bucureștiul este descris în trei limbi: română, germană și engleză. Performance-ul este îmbogățit de implicarea unor tineri și foarte talentați artiști români: muzicienii Diana Miron (vioară) și Laurențiu Coțac (contrabas) și actorii: Oana Dragnea, Ana Donosa, Carmen Gâlcă, Dan Lupu și Ioana Lixăndroaia – care formează corul de voci. Proiect realizat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Denisa Duran și Bruno Pisek despre spectacolul sonor ”Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?”, care a avut două reprezentații, la București, în luna februarie 2017.

Andreea Nanu – prozatoare – (n. 1981) a debutat cu romanul ”Ziua cea mai albă” (ed. Eikon, 2014), nominalizat la concursul de debut literar Humanitas – UniCredit. Acestui prim volum din” tetralogia AnoTimpurilor” i-au urmat ”Numele ei era Uitare” (ed. Eikon, 2014), ”Insula Melc” ( Eikon, 2015 ) şi ”Timpul splendorii” (Eikon, 2016). După incursiunea în poetica interioarelor („Ziua cea mai albă” – Iarna), în poetica apei şi a aerului („Numele ei era Uitare” – primăvara), în poetica pământului şi a focului („Insula Melc” – vara), „Timpul splendorii”, anotimpul toamnei, explorează, continuând perspectiva bachelardiană, existenţa cuvintelor ca esenţe preţioase, corespondenţa dintre arhitectura muzicii şi a baletului, într-o călătorie interioară ghidată de jocul memoriei şi nobleţea poveştii. În 2015, Andreea Nanu a lansat şi un volum de proză scurtă cu caracter autobiografic, ”Cartea cuvintelor chivot”, prefaţat de criticul Alex. Ştefănescu. Autoarea a studiat ştiinţele politice la Universităţile din Bucureşti şi Bologna şi la Institutul de Studii Politice din Rennes, Franţa. Scriitoarea și jurnalista Angela Baciu a trimis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, un interviu realizat cu prozatoarea Andreea Nanu.

Recent, la Târgul Internaţional de Carte „Gaudeamus” 2016, a fost lansată o nouă carte semnată de Ştefania Coşovei, „Efectul de madreperla”, Editura Tracus Arte, cu un „Cuvânt înainte” de Ioan Groşan. O carte scrisă cu dexteritate ludică şi stilistică, în care tema recurentă a imposturii captivează prin personaje vii, gata, aproape oricând, să ne dovedească feţele imposturii. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru Agenţiadecarte.ro, cu Ştefania Coşovei despre „Efectul de madreperla” şi despre circuitul mediocrităţii în natură.

O istorie a instituţiilor culturale şi editoriale din România ultimilor 50 de ani nu are cum să rateze numele şi contribuţia doamnei Angela Martin. Fie că s-a impus ca un eficient şi rafinat coordonator de instituţii culturale (a condus Direcţia Generală de Dialog Cultural Internaţional din Ministerul Culturii şi a fost delegat al României la Consiliul Europei pentru cultură şi educaţie; a fost secretar executiv, apoi vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române şi al Institutului Cultural Român), fie că a coordonat, împreună cu marele romancier Augustin Buzura, revista „Cultura”, recent editată şi distribuită în format e-paper, doamna Angela Martin şi-a găsit, mereu şi mereu, cadenţa necesară unor traduceri şi a unor ediţii definitive din autori precum Ernesto Sábato sau Augustin Buzura. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu doamna Angela Martin despre noua sa carte, “Ascensiuni interioare. Interviuri şi portrete”, Editura Şcoala Ardeleană, apariţie editorială în care regăsim interviuri şi portrete publicate în revista “Cultura”.

În perioada 21 – 25 septembrie 2016, în București are loc ediția a V-a a festivalului în aer liber Strada de C`Arte, un festival cultural amplu, care se adresează iubitorilor de carte și arte. Dorina Cioplea a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu inițiatoarea acestui proiect – Mireille Rădoi, Director General al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”. În acest interviu găsiți povestea festivalului și etapele pe care le-a parcurs, mesajul organizatorilor, detalii despre impactul în peisajul urban, efortul de a găsi sponsori care să sprijine evenimente culturale și multe alte amănunte. Ediția din acest an a Străzii de C`Arte înseamnă expoziții, vernisaje, lansări de carte, dezbateri și conferințe, proiecții de film, concerte și reprezentații în Rampa de Jazz și Poezie, ateliere artistice etc. despre care puteți afla mai multe și pe http://stradadecarte.ro/proiect/

Doina Jela s-a născut în 1951. Este absolventă a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Filologie, editoare, prozatoare, publicistă, traducătoare, autoare a unui mare număr de eseuri, cronici, recenzii, interviuri, apărute în următoarele reviste: Tomis, Arta, Amfiteatru, România literară, Contemporanul, Familia, Observator (Munchen), 22, Vatra. A fondat Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ). A contribuit la numeroase volume colective: Vânzătorul de enigme (1993), Analele Sighet (1997, 1998, 1999, 2001, 2002), Cum era? Cam aşa… (2006), Cartea cu bunici (2007), Războiul de 30 de zile (2007). În 1995, debutează la Editura Humanitas cu romanul non-fictiv Cazul Nichita Dumitru, răsplătit de Asociația Internaţională a Scriitorilor şi Oamenilor de Artă Români, cu sediul la Washinghton, cu premiul de onoare pe anul 1996. În 1997, publică la Editura Polirom volumul “Telejurnalul de noapte”. În 1998 îi apare în colecţia „Procesul comunismului“ volumul “Această dragoste care ne leagă”, desemnat „Cartea anului“ la Târgul internaţional de carte de la Timişoara. În 1999 îi apare, tot în colecţia „Procesul comunismului“, cartea “Drumul Damascului” (reeditată în 2002), iar în 2001 “Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste”. Tot în anul 2001, regizorul Lucian Pintilie, inspirat de cartea “Drumul Damascului”, a realizat filmul “După-amiaza unui torţionar”. A mai publicat “Afacerea Meditaţia Transcendentală” (în colab. cu Cătălin Strat şi Mihai Albu, 2004), “Ungaria 1956: revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist” (coord. în colab. cu Vladimir Tismăneanu, 2006), “O sută de zile cu Monica Lovinescu” (2008). A tradus pentru Editura Humanitas “Antologia gândirii juridice” de Phillippe Maulaurie; pentru seria „Procesul comunismului“ a aceleiaşi edituri a tradus “Stalin” de Boris Souvarine, în colaborare, “Cartea neagră a comunismului”, coordonată de Stephane Courtois, “Sărută mâna pe care n-o poţi muşca” şi “O Americă înfricoşătoare” de Edward Behr şi, pentru editura Polirom, din italiană, “Omul grec” (culegere de eseuri). Grigore Şoitu a purtat un dialog cu Doina Jela, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, despre cea mai recent carte a sa, „Villa Margareta”, apărută, în 2015, la Editura Polirom.

Artista Ilina Schileru s-a născut la București, dar primii ani din viață și, poate, cei mai importanți în formarea ei, i-a petrecut în Gorj, la Schela, o localitate aflată la 20 și ceva de kilometri de Târgu Jiu. Spațiul satului și al familiei, al familiarului, și închiderea unui cerc început cu mulți ani în urmă au fost subiectul expoziției de grafică ”Grădina Icoanei”, pe care Ilina Schileru a vernisat-o de curând la Galeriile Municipale de Artă din Târgu Jiu. Despre importanța memoriei în actul creației, punctele de cotitură dar și punctele fixe din biografia unui artist, despre trăiri și modalități de exprimare, artista a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Dorina Cioplea, într-un interviu de o candoare aparte, cum numai universul copilăriei poate să fie, indiferent la ce vârstă este invocat.

Artista vizuală Manuela Șoitu și scriitorul Grigore Șoitu se află la prima carte pentru copii realizată împreună. ”Melcoveste, o poveste și nu prea” este o combinație de poveste în rime și desene, o primă experimentare, pentru fiecare dintre ei, în zona cărților pentru copii. Cei doi autori au dialogat cu Dorina Cioplea, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, despre melcul din poveste, despre cât de greu sau ușor este să scrii și să desenezi pentru copii etc. Grigore Șoitu s-a născut la 29 decembrie 1971, la Constanța. Debutează în presa literară în anul 1994, în revista “Vatra”. A publicat, în perioada 1994-2008, poeme, recenzii, cronici literare și interviuri în revistele culturale românești (Poesis, Tomis, Vatra, România literară, Amphion) și în Suplimentul de Marți al ziarului Observator de Constanța. A mai publicat poezie pe blogul literar alternativ Hyperliteratura (2006 – 2007). În anul 2015 a început colaborarea cu Agenţia de Carte ca editorialist. Manuela Șoitu, așa cum se descrie, este ”ageless, timeless, priceless, goddess of love, queen of the MESS-art queendom, soție, mamă, artist plastic, ilustrator, profesor, co-autor, vizitator si cant-autor. Persoană serioasă, cu facultate de artă, cu expoziţii personale şi de grup, cu şosete asortate, ocazional feminină și machiată”. Vă invităm să citiți interviul.

Simona Antonescu s-a născut la Galaţi, în anul 1969, şi a copilărit în localitatea Ţintea, judeţul Prahova. După absolvirea Liceului „Constantin Dobrogeanu-Gherea” (actualul Colegiu Naţional „Nichita Stănescu”) din Ploieşti, a urmat cursurile Facultăţii de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. A debutat, în anul 2015, cu volumul ”Fotograful Curţii Regale”, roman care a câştigat Concursul de Debut al Editurii Cartea Românească, ediţia 2014, şi a devenit în scurt timp bestseller. În 2016, la Editura Cartea Românească publică romanul ”Darul lui Serafim”. „Simona Antonescu are o vervă de povestaş hipnotic. Îl priveşti în ochi şi, obligatoriu, accepţi tot ce grăieşte”, scrie George Neagoe pe coperta a patra. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitoarea Simona Antonescu despre romanul ”Darul lui Serafim”.