Dialogul de carte

„cuvintele pot dărâma zidurile pe care uneori le ridică istoria”

nov. 17th, 2020 | By
„cuvintele pot dărâma zidurile pe care uneori le ridică istoria”

Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale. Este coautoare, alături de Adrian Cioroianu, a volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (2015), și ”Mihai I al României. Un rege cu onoare, loialitate și credință” (2016), ambele apărute la editura Curtea Veche Publishing, parte din colecția ”Regii și Reginele noastre”; editor al albumului ”Regina Maria. Flori de portocal”, Libris Editorial, Brașov, 2018; autor al volumului ”Accent pe istorie I”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2018; autor al volumului bilingv româno-francez pentru copii ”Henri Mathias Berthelot. Prietenul României”, Libris Editorial, Brașov, 2019; autor al volumului ”Accent pe istorie II”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2020; autor al volumului „Set. Acțiune! România construită”, editura Creator (grup Libris), Brașov, 2020. În perioada august 2016 – mai 2017 a realizat rubrica ”Accent pe istorie® ” la postul Radio France Internationale România, iar în prezent este autoare a rubricii ”Accent pe istorie®” în săptămânalul Dilema Veche și colaboratoare a revistei Historia. Coprezentator, coautor (comentariu și scenariu) serial documentar (10 episoade) ”România construită”, Casa de Producție TVR, realizator Alexandru Munteanu. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mihaela Simina.



„Lumea imaginară pentru mine este de multe ori mai importantă decât cea reală”

nov. 14th, 2020 | By
„Lumea imaginară pentru mine este de multe ori mai importantă decât cea reală”

Romanul ”Mustața lui Dali și alte culori” (Polirom, 2020)  este rezultatul întâlnirii creatoare dintre unul dintre cei mai reprezentativi artişti vizuali contemporani din România, Felix Aftene, și unul dintre cei mai reprezentativi scriitori contemporani, Lucian Dan Teodorovici. Ineditul proiectului constă în faptul că, în ciuda uzanțelor, ilustrațiile au apărut înaintea textului. De fapt, Felix Aftene a pictat 16 lucrări după care Lucian Dan Teodorovici a scris 16 texte. ”Din acest motiv este inedit proiectul, din punctul nostru de vedere: nu am mai mers pe ideea ca pictorul, artistul, să ilustreze o carte, ci am pornit în sens invers. Am stabilit de la bun început coordonatele proiectului astfel: pictorul a realizat o serie de lucrări, șaisprezece, iar eu am creat în scris o lume proprie, compusă din șaisprezece capitole, care să se-ntâlnească undeva în paginile cărții cu lumea imaginată de pictor. Aceasta a fost ideea și așa a funcționat colaborarea în cei aproape doi ani, pentru că atât timp a durat proiectul până la finalizarea lui printr-o carte. El va continua, sigur, dar suntem în momentul în care a apărut cartea, deci e primul rezultat concret.”, a mărturisit Lucian Dan Teodorovici, în interviul publicat de AgențiadeCarte.ro. Anamaria Spătaru a dialogat cu Felix Aftene despre laboratorul de creație al romanului ”Mustața lui Dali și alte culori”.



”Ca prozator îţi trebuie metodă, rigoare, răbdare, spirit de observaţie, concentrare”

nov. 10th, 2020 | By
”Ca prozator îţi trebuie metodă, rigoare, răbdare, spirit de observaţie, concentrare”

Ion Toma Ionescu s-a născut în anul 1948 în Merişani, Argeş, dar nu în gară sub castani cum zice cântecul… iar de câţiva ani locuieşte în Bucureşti. A rămas însă şi va rămâne toată viaţa un provincial autentic, dar şi atipic de Piteşti(Nu e marcă înregistrată cum a fost, spre exemplu, colegul lui de generaţie Nicolae Dobrin!). I se întâmplă adesea în capitală, pus să aleagă traseul spre o destinaţie anume de către un taximetrist mai vorbăreţ, în necunoştinţă de cauză în faţa întrebării şi hărţii Bucureştiului, să ocolească răspunsul şi să-i dea libertate celuilalt să decidă. Cum la fel de încurcat a rămas, când i s-a pus o întrebare de către un preşedinte de filială a Uniunii Scriitorilor. S-a prezentat acolo o singură dată în viaţa lui, adusese sub braţ vreo zece cărţi de poezie şi proză şi în plus o poză şi era tare curios ce vor scrie oamenii ăia în carnet(legitimaţie, mă rog!). După ce a privit lung cărţile, preşedintele, nu-i dau numele nu e important, a întrebat: „Ionescule, ce eşti tu, poet sau prozator?… Hotărăşte-te până joi şi să vii cu dosarul înapoi!” În forul lui interior se credea poet, dar cu prozatorul ce să facă, să-l strângă de gât? Nu s-a hotărât!… În schimb, e membru fondator al Fundaţiei Liviu Rebreanu din Piteşti, membru al Asociaţiei Culturale Direcţia 9, al ECreator-ului de la Baia Mare, al Cenaclului de Urgenţă etc. A colaborat la revistele Calende, Argeş, Cafeneaua literară, Tribuna, Actualitatea literară, Cenaclul de la Păltiniş, Urmuz şi multe altele, iar ca redactor funcţionează la Revista Nouă. Cărţi publicate: Cartea de debut Pasărea ceţii. Tablouri dintr-o expoziţie (poezie), Editura Tip-Naste,1995, cu o prezentare Gheorghe Tomozei; Glonţ de argint (poezie), Editura Paralela 45, 2008; Dosarul “Albaştrii”. Fenomenul Piteşti 1971 (proză memorialistică şi document pe baza dosarului de urmărire), Editura Paralela 45, 2011. Prezentare Călin Vlasie; Bursa îngerilor (poezie), Editura Paralela 45, 2012 şi Editura Transilvania, în cadrul Proiectului Print. Cititor de proză, 2012. Prezentare Virginia Paraschiv; Gușterele (roman) Editura Paralela 45, 2013. Prezentare Marian Barbu; Norduri (poezie), Editura Paralela 45, 2014. Prezentare Petre Anghel; Guşterele (roman), Ediţia II-a revăzută şi adăugită. Editura Inspirescu, 2015. Prezentare Marian Barbu şi Domniţa Neaga; Jurnal din anul Apocalipsei(proză şi jurnal), Editura Inspirescu, 2015; Argintarium(antologie, poezie), Editura Art Creativ, 2016. Prezentare Alexandru Cistelecan; Din arginturile mele (poezie), Editura Art Creativ, 2016; Ceară şi miere (poezie), Editura Grinta, 2017; Tablete în alb şi negru (eseuri), Editura Grinta, 2017; Copacul cu icoană (proză scurtă), Editura eCreator 2018. Prezentare Romeo Ioan Rosiianu şi Florin Dochia; “Albaştrii” dosarul, Editura Detectiv literar 2018, Ediţia II-a adăugită; Al cincilea anotimp, Editura Detectiv literar 2019. Prezentare Eugen Pohonţu; Fotografii mişcate, poezie şi proză, Editura eCreator 2020. Prezentare Zorin Diaconescu, Nicolae Dina, Daniel Luca, Daniel Marian, Cristian Gabriel Moraru şi Ioan Romeo Roşiianu. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Ion Toma Ionescu.



”Dragostea se învață”

nov. 5th, 2020 | By
”Dragostea se învață”

”Când te-ai impus în limbi de circulație universală, nu mai stărui și într-una înțeleasă – mai ales în poezie – numai de vorbitorii ei nativi. Că nu acesta era cazul o dovedește faptul că, încheindu-se criza, Rodica Draghincescu, autoare de poezie inconfundabilă și în limba franceză, a revenit la română. A făcut-o scriind, nu mai puțin admirabil, volumul Fraht și adăugându-i acum acest nou volum. Pe mine m-a impresionat, cititorul va aprecia. Găsesc că poeta e mereu ea însăși. Că are o voce distinctă în ansamblul poeziei românești.”- Livius Ciocârlie- coperta a patra a volumului de poezie „Copilul Cu Piele De Iarnă”, apărut în 2020 la editura Tracus Arte. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Rodica Draghincescu.



”Suntem o generație care a crescut și s-a format cu poveștile de la radio”  

oct. 31st, 2020 | By
”Suntem o generație care a crescut și s-a format cu poveștile de la radio”   

Cu toții ne amintim cu plăcere de serile în care ascultam teatru radiofonic sau adormeam cu ”Noapte bună, copii!”. Ne-au rămas în memorie vocile marilor oameni de cultură sau ne e dor sa reauzim interpreți de seamă. Sunt doar câteva dintre paginile sonore pe care mulți dintre noi își doresc să le asculte din nou într-un moment al vieții. Amintiri, nostalgii sau chiar nevoia de documentare ne trimit spre arhivele Radio România, care devin disponibile publicului printr-un intermediar: Editura Casa Radio. 1 Noiembrie este ziua de naștere a Radiodifuziunii Române, dar și a unuia dintre ”copiii” ei cei mai valoroși și apreciați. Editura Casa Radio este unică pe piața editorială din România, având ca principală misiune valorificare exclusivă a Arhivelor Radioului public. Despre istoria acesteia, despre primele sau cele mai recente apariții, printre ele albumele semnate de Luiza Zan –”Night and day”, Alexandru Tomescu – ”Concerto” sau cele două volume din seria „Din basmele lumii“, despre misiunea și publicul său, aflăm mai multe din dialogul pe care Anamaria Spătaru l-a purtat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Gilda Rădulescu, șef serviciu Editura Casa Radio din cadrul Radio România.



”sunt un exemplu că online-ul e viabil”

oct. 28th, 2020 | By
”sunt un exemplu că online-ul e viabil”

Marian Ilea, născut în 1959 la Ieud (Maramureș), prozator, dramaturg, ziarist, regizor de televiziune, trăiește la Baia-Sprie, localitate multietnică de veche tradiție minerească, model pentru ciclul său „Medio-Monte” (vechiul nume roman al orașului). După ce a frecventat, de la sfârșitul anilor ʼ80, cenaclurile bucureștene „Universitas” (Mircea Martin) și „Junimea” (Ovid Crohmălniceanu), începe să publice proze în reviste, primul său volum (1990) e salutat cu Premiul pentru proză la Târgul Național de Carte de la Cluj. Ziarist la cotidianul Glasul Maramureşului din Baia-Mare, cofondator-director al revistelor de cultură Archeus și Informația zilei, va regiza și documentare și docuficțiuni pentru antena independentă de televiziune AXA TV/Maramureș TV din Baia-Mare. Prima sa piesă de teatru a obținut Premiul 1997 pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru este. A mai primit: Marele Premiu pentru proză ASPRO (1999), Premiul pentru proză ASB (2000), Premiul pentru proză Liviu Rebreanu (2005) al Academiei Române (pentru cărți din ciclul „Medio-Monte”) etc. Volume publicate (selectiv): Desiştea, proză, Cartea Românească, 1990. Desiştea II, proză, Cartea Românească, 1996. Ariel, piesă de teatru, Cartea Românească, 1997. Povestiri din Medio-Monte, proză, Cartea Românească, 2000. Vacek, microroman, Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Medio-Monte, antologie de proză, Dacia, 2003. Povestiri cu noimă, Dacia, 2006. Înțeleptul, proză, Tracus Arte, 2013. Petrecerea, teatru, Tracus Arte, 2013. Capra germană și gramofonul, proză, Tracus Arte, 2014. Amintiri din casa scării, roman, Limes, 2014. Arca lui Giorgio, teatru, Tracus Arte, 2015. Berăria Luther, proză, Eikon, 2015. Herina, antologie de proză, Polirom/Cartea Românească, 2016. Nopțile din Mittelstadt, proză, Cartea Românească, 2018. Zeppelinul Piticului, proză, Paralela 45, 2018. În 2020, la editura Tracus Arte, i-a apărut volumul Acei Minunați Ani. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Marian Ilea.



”Suntem o ţară care îşi devorează propriul viitor intelectual”

iul. 31st, 2020 | By
”Suntem o ţară care îşi devorează propriul viitor intelectual”

Privind retrospectiv, cu toții putem alege din lista profesorilor cu care ne-am intersectat pe aceia care au reușit să schimbe în bine o mică „rotiță” din parcursul nostru sau chiar să producă „deviații bune”, care ne-au reorientat parcursul. Uneori, este vorba despre potriviri care se petrec dincolo de planuri, iar modelele riscă să nu afle, poate, niciodată despre rolul cu care i-am investit. Alteori, însă, este vorba despre dascăli care își propun să schimbe ceva în destinul celor pe care îi formează. Pentru studenții pasionați de traducerea textului literar ai Universității din București, Lidia Vianu este unul dintre acești dascăli. Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Contemporary Literature Press (editura online a Universității din București pentru studiul limbii engleze prin literatură), Master-class-ul de Traducere Literară „Lidia Vianu Student’s Translate” sunt mici „instituții” în spatele cărora se ascund imaginația, timpul și energia profesoarei Lidia Vianu, mici „laboratoare” unde viitorii traducători literari au șansa de a afla mai multe, din timp, despre o meserie fascinantă, dar cu un destin atât de complicat pe piața de carte autohtonă. Despre Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan a încercat să afle mai multe Oana Boca Stănescu într-un scurt dialog cu profesoara Lidia Vianu. Un subiect țintit, „la zi”, dar care, din păcate, lasă deoparte pe traducătorul, criticul literar și scriitorul Lidia Vianu. Dar, despre acestea, într-un dialog viitor.



”m-au trezit la realitate când credeam că poezia începe și se termină cu mine”

iul. 8th, 2020 | By
”m-au trezit la realitate când credeam că poezia începe și se termină cu mine”

Vlad Muşat s-a născut la 29 septembrie 1988, în Băicoi, Prahova, iar în prezent locuiește în Ploiești. A publicat poezie în revistele: Familia, Meridianul Cultural Românesc, Sintagme Literare, Literadura, Qpoem (revistă online), Discobolul, Banchetul, Scriptor, O mie de semne (revistă online), New York Time Magazin. De asemenea, a publicat proză în revista online O mie de semne. Este câștigător al Festivalului Național de Poezie „Costache Conachi”, ediția a XXVII-a (Tecuci, 2019). A debutat anul acesta cu volumul de poezie “ La inaugurarea cimitirului de elefanți” (Editura Junimea). Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu poetul Vlad Mușat.



„Știi, cumva, printr-un proces exploziv, nimicitor, ce e adevărat și ce nu”

mai 6th, 2020 | By
„Știi, cumva, printr-un proces exploziv, nimicitor, ce e adevărat și ce nu”

Monica Stoica (n. 1990) a terminat Litere, secția Literatură universală și comparată, la București, iar acum este studentă la UNATC, secția Regie. A lucrat mai mulți ani ca jurnalistă, străduindu-se să resusciteze jurnalismul cultural și a debutat cu volumul de poezie „Fetele visează electric” (Editura Charmides, 2019). Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu poeta Monica Stoica.



„Scrisul e un liman, un spațiu de libertate”

apr. 24th, 2020 | By
„Scrisul e un liman, un spațiu de libertate”

Ioana Bâldea Constantinescu a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, specializarea engleză –spaniolă, şi are un masterat în studii cultural americane la aceeaşi facultate. A lucrat 19 ani ca journalist de radio. A realizat interviuri cu David Lodge, Jonathan Safran Foer, Nicole Krauss, Sarah Dunant, Alain de Botton, David Mitchell, Andrew Solomon, Evgheni Vodolazkin, Richard Flanagan, Ludmila Ulițkaia, Guzel Yakhina, Jón Kalman Stefánsson, Elizabeth Gilbert, Isabel Allende, Mathias Énard și mulți alții. A colaborat cu Esquire și Harper’s Bazaar, iar din 2019 scrie, pentru Forbes Life, editorialul Off air. A tradus din limba engleză Povestea lui Peter Iepurașul, de Beatrix Potter (Editura Art, 2013), Malala și creionul magic (Arthur, 2019), Carton, de Doug TenNapel (Arthur, 2019) și din franceză volumul 12 creatoare care au schimbat istoria, de Bertrand Meyer-Stabley (Editura Baroque Books and Arts, 2014). În martie 2015 a publicat, la Editura Humanitas, volumul de proză Dincolo de portocali, nominalizat, în 2016, la Premiile revistei Observator Cultural. În 2017 a apărut, la aceeași editură, romanul Nautilus, urmat, în 2019, de Poveste pentru Maria, la Editura Nemira. A publicat, de asemenea, proză scurtă și eseu în antologiile Selfie (Editura Arthur, 2018) și Dragă Virginia (Black Button Books, 2019). Tudor Voicu a dialogat cu Ioana Bâldea Constantinescu.