spot_img
AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Resurecție”, o expoziție-instalație marca Raportoru, de Paște, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Tot mai rafinată și mai conceptuală, practica artistică a lui Eugen Raportoru, care pendulează cu versatilitate între pictură și instalație, surprinde de această dată prin minimalism și monocromie, fără a lăsa, însă, nici cel mai mic detaliu în afara unei veritabile structuri metaforice. Vernisajul are loc într-o zi de vineri, perioada de desfășurare a personalei este cuprinsă între Paștele Catolic și cel Ortodox, iar selecția expozițională propune numai trei lucrări de pictură de mari dimensiuni, fiecare reprezentând o cruce. Dacă faimoasele sale instalații anterioare «Camera copilăriei» (MNAC), «De căruță» (ICR Londra) sau «Răpirea din Serai» (Bienala de la Veneția) abundă în clișee și elemente componente, în «Resurecție» Eugen Raportoru vine cu o simplitate debordantă, sobră și copleșitoare pentru a transmite un mesaj artistic ca o binecuvântare pascală. Bineînțeles, posibilitățile de receptare pot fi mult mai numeroase, dacă ne gândim, bunăoară, la propria cruce (cu sensul de destin) pe care și-o poartă fiecare, chiar și Eugen Raportoru. O expoziție-instalație în care cromatica semnătură, cu griurile care l-au consacrat deja pe artist, alături de componente subtile, folosind inclusiv ingrediente olfactive purificatoare, ne dau măsura unei complexe personalități artistice recunoscute internațional. Resurecția este, astfel, și o formulă stilistică de sondare vizuală a tainei Crucii, și o terapie artistică eliberatoare de toate griurile zilei.” (Ana Daniela Sultana)
Cronica de cArte

„Când ne dezvățăm să devenim” – solo show Liliana Basarab, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„A deveni” și „a dezvăța” sunt verbe care încearcă să substituie, în epoca postumanism-ului, tensionante puneri în pagină ale identității de gen, într-un titlu revendicat din „cartea de referință a feminismului modern” – „Al doilea sex” de Simone de Beauvoir, apărută în 1949 la Gallimard. Acest punct de plecare ne oferă prilejul unei inedite incursiuni în universul creator al Lilianei Basarab și nu oricând, ci în „luna femeii”, când pastele de ceramică modelate și colorate în fel și chip devin mărțișoare ori cadouri de 1-8 martie, invocând forța de a activa arhetipuri și simboluri. În recenta ei serie de lucrări, Liliana Basarab exersează arta devenirii și dezvățării în ipostaze și ipoteze feminine, de la himere sau creaturi mitologice, caracteristice practicii sale artistice, la autoportret, în care părul ca un văl (din lucrarea care face, de altfel, afișul expoziției) extinde și mai mult cheia de interpretare, putând fi asimilat cu simbolistica femeii din lumea islamică. Cu subtilitate și abilitate stilistică, Liliana Basarab expandează astfel conotații și imagini mentale despre (auto)portretul femeii artist și despre eliberare/dezvățare, amintind, totodată, și de devenirea unei ramuri a artei aplicate care prinde din ce în ce mai mult teren în arta contemporană – ceramica – a cărei emancipare către artele majore coincide cu evoluția feminismului. (Ana Daniela Sultana)
Cronica de cArte

„ETNOIMERSIV” – expoziție personală Arina Bican, de Ziua Culturii Naționale, la CREART

Agenția de cArte -
„Reprezentările florale sunt un loc comun în tradiția populară din perspectivă etnografică sau folclorică, oriunde în lume, nu doar în Europa, în Balcani sau în România. Și totuși, există elemente fitomorfe definitorii ale identității culturale românești, sunt detalii distincte care fac diferența nu doar între spațiul românesc și celelalte teritorii învecinate, ci și între regiuni autohtone, între sate, între familii. Mai mult, este cunoscut faptul că fiecare ie este unică și spune ceva foarte specific despre posesoare, despre cea care brodat-o (dacă este măritată, dacă are copii, câți, etc.). De la nivel macro la nivel micro și înapoi, Arina Bican ne oferă o incursiune/imersiune în fascinanta simbolistică a ornamenticii. Cum atenția pentru detaliul vestimentar constituie o recurență în pictura Arinei Bican, o noutate ar fi cozile împletite. Pentru artistă acestea evocă simboluri asociate cu feminitatea și reprezintă manifestări ale respectului pentru tradițiile străvechi. Totodată, sunt o modalitate de a onora moștenirea culturală și istorică pe care o recitește și o revizitează. Împletiturile Arinei Bican, realizate și în ceramică, fac apel la mit și imagini interioare, iar descoperirea imaginilor interioare aduce cu sine întotdeauna o călătorie spre inconștientul colectiv despre care vorbea Jung. O călătorie, bunăoară, între virtual, poetica feminității și poetica reprezentărilor vegetale.” Ana Daniela Sultana.
Cronica de cArte

Paul Hitter (re)citește „Septuaginta”, la MNLR

Agenția de cArte -
Joi, 4 ianuarie 2024, începând cu ora 18:00, la Muzeul Național al Literaturii Române din București (Calea Griviței 64-66, Sala „Alexandru Oprea”), are loc vernisajul expoziției „Septuaginta” a artistului vizual Paul Hitter. Având-o curatoare pe Ana Daniela Sultana, personala „Septuaginta” poate fi vizitată la MNLR până în data de 20 ianuarie 2024. Tot luna aceasta, în perioada 16 – 30 ianuarie 2024, Paul Hitter expune la Galeria de Artă Ruse din Bulgaria o altă serie de pictură inedită cu titlul „Suflet bulgar” care prezintă personaje aparținând culturii și istoriei Bulgariei. Demersul face parte dintr-un periplu mai amplu pe care artistul și-l propune pentru următorii anii și care constă în organizarea, anual, a unei expoziții într-o țară din Balcani, urmărind astfel consolidarea Expresionismului Balcanic, concept și curent pe care Paul Hitter l-a lansat acum mai bine de un deceniu. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.
Cronica de cArte

„Glasurile Vântului”, o expoziție-instalație de Crenguța Mitrofan, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Pendulând de trei decenii între România și Austria, Crenguța Mitrofan a reușit să integreze armonios personalității sale cele două spații ale geografiei sale interioare, fiecare cu specificul său. Totuși, de curând, a avut revelația faptului că doar acasă asculți cu adevărat «glasurile vântului». Ulterior, a auzit această idee dezbătută într-o emisiune radiofonică despre Novalis, unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai romantismului german, și a realizat cât de universală este această imagine poetică subtilă și complexă care, deși implică o anume dinamică și mecanică a mișcării, este, de fapt, o expresie a timpului oprit în loc, un imbold de a trăi momentul prezent. Expoziția de față face trimitere, prin modalitatea de expunere a lucrărilor realizate de Crenguța Mitrofan, la felul în care poate fi perceput sunetul vântului, care - la fel ca alte sunete aparent banale precum croncănitul pescărușilor sau al ciorilor, plesnetul valurilor sau foșnetul frunzelor - aduce deseori un sentiment melancolic, nostalgic, trist-frumos, prolific exprimat în poezie, în filosofie și nu numai.” (Ana Daniela Sultana)
Cronica de cArte

„Premoniția unei catastrofe” de Nadia Pronina, la Arbor.art.room

Agenția de cArte -
Precum artiștii și scriitorii europeni care acum mai bine de un secol, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, au prevestit în lucrările lor marea conflagrație, tot astfel, Nadia Pronina, în expoziția de față ne oferă „premoniția unei catastrofe”. Un cutremurător solo show al unei artiste cu o biografie fascinantă (născută la Kiev, crescută la Chișinău și stabilită în prezent în Franța, unde s-a refugiat după primele săptămâni de război din Ucraina, pe care le-a petrecut în Kievul asediat), „Premoniția unei catastrofe” prezintă o serie de lucrări de pictură și animație video, pe care Nadia Pronina le-a realizat chiar înainte de invazia rusă fiind, totodată, și singurele pe care le-a luat cu ea când a părăsit meleagurile natale. Un detaliu subtil din pictura artistei care poate susține ipoteza a ceea ce Jung numește în „Cartea roșie” o „precogniție a unui eveniment colectiv” poate fi felul în care sunt dispuse personajele din lucrările sale expuse la București; acestea se regăsesc în mod exclusiv în grupuri, sunt ansambluri umane aflate în diferite ipostaze, în interacțiune, în cădere, culorile predominante fiind roșul și negrul. Mai concludentă, însă, decât această impresionantă serie de pictură în ipoteza precogniției este animația video care, cu ritmurile și versurile sale imprimate de cei de la Radiohead (Ful Stop), ne dau măsura unei imense tragedii colective și personale. - Ana Daniela Sultana, curator
Cronica de cArte

„Barbillion” – expoziție personală BUZU, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Mereu atentă la ce se petrece în cotidian, atât pe plan local, cât și internațional, Ana Andronic (BUZU) abordează frecvent subiecte la zi, care invadează mass-media. În această personală cu titlul «Barbillion», BUZU chestionează recentul fenomen omonim generat de încasările record înregistrate de filmul «Barbie» regizat de Greta Gerwig, încasări care au depășit 1 miliard de dolari într-un timp foarte scurt de la lansarea sa, marcând o premieră istorică. Însă, intenția lui BUZU în această expoziție nu este de a alimenta și mai mult hype-ul mediatic ci mai de grabă de a atrage atenția asupra efectelor mai puțin pozitive ale influenței păpușii Barbie în viețile fetelor și în societate în general, cum ar fi amprenta de carbon ridicată a unei astfel de jucării sau standardele de frumusețe exagerate pe care aceasta le insuflă. Din punct de vedere tehnic, instalația «Barbillion» este un nou experiment sculptural al lui BUZU, care ne prezintă, în ceea ce privește modalitatea de expresie, o direcție diferită față de grafica sa vibrantă însoțită deseori de text, cu care ne-a obișnuit în solo show-urile și proiectele sale anterioare.” – Ana Daniela Sultana
Cronica de cArte

Călătorii vizuale și subiective în ”Caravanserai”

Agenția de cArte -
În cubul bauhaus al galeriei AKM din Piața Taksim, un francez-libanez din Lyon, însoțit de prietena sa, o italiancă specializată în istoria artei, o întreabă pe Ana Daniela Sultana, curatorul expoziției „Caravanserai”, despre suprapunerile de tușe din cele patru lucrări ale lui Francisc Chiuariu. Aflu, astfel, că Francisc Chiuariu are în pregătire de câțiva ani un proiect experiment, intitulat ”Vortex”, cu piețele unor mari orașe văzute din satelit. Tot despre un proiect experimental-conceptual este vorba în ”Coloana” lui Mihai Zgondoiu, o recitire a imaginii iconice arhicunoscută a lui Brâncuși, lucrare ce a făcut parte din proiectul ”DaDa. Brâncuși”. Subtilitatea viziunii curatoriale a propus, de altfel, în partea dreaptă a simezei galeriei AKM o altfel de coloană orizontală din lucrările semnate de Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu și Augustin Răzvan Radu. În cea mai importantă galerie publică din Turcia, miercuri, 6 septembrie 2023, în cadrul Săptămânii Culturale Românești de la Istanbul, un public numeros a participat la vernisajul expoziției „Caravanserai”, curatoriată de Ana Daniela Sultana, cu lucrări semnate de Ana Ștefania Andronic (Buzu), Arina Bican, Francisc Chiuariu, Otto Constantin, Augustin Răzvan Radu, Ilina Schileru, Maria Pop Timaru și Mihai Zgondoiu. Au vorbit, cu acest prilej, despre operele celor 8 artiști și despre viitoare colaborări între artiștii vizuali din Turcia și România președintele ICR, Liviu Jicman, și managerul Atatürk Kültür Merkezi (AKM), Remzi Buharali.
Cronica de cArte

8 artiști vizuali contemporani la Istanbul, în ”Caravanserai”

Agenția de cArte -
Miercuri, 6 septembrie 2023, ora 20:00, în cadrul Săptămânii Culturale Românești de la Istanbul, la galeria AKM din Piața Taksim, are loc vernisajul expoziției „Caravanserai”, curatoriată de Ana Daniela Sultana, cu lucrări semnate de Ana Ștefania Andronic (Buzu), Arina Bican, Francisc Chiuariu, Otto Constantin, Augustin Răzvan Radu, Ilina Schileru, Maria Pop Timaru și Mihai Zgondoiu. Organizată de către ICR Istanbul și Ministerul de Externe, expoziția este inclusă în Anul Cultural ”Dimitrie Cantemir”, fiind deschisă publicului până duminică, 10 septembrie 2023. De asemenea, este unul dintre evenimentele care celebrează 145 de ani de relații diplomatice româno-turce. ”De la locuri comune în Balcani, precum milieurile și motivele florale, la fantasme post-moderne despre lumea Levantului, (re)vizităm Porțile Orientului, unde totul se află sub voalul destinului implacabil, sub pecetea tainei ori sub ademenirea întâlnirilor predestinate. Astfel, opt artiști contemporani români, într-o caravană eclectică de tematici la zi și tehnici mixte ori instalaționiste, (re)construiesc un altfel de caravanserai, cel al unor actualizări tehnologice și al unui discurs plastic extrem de rafinat. Supertehnologizarea – caracteristica aglutinantă a vremurilor noastre – o regăsim în ochelarii de VR ai personajelor din lucrările Arinei Bican, dar și în lucrarea lui Otto Constantin cu ChatGPT. Istorii vizuale personale ori imagologice ne oferă Ilina Schileru prin desenul amintind de bunica și copilăria sa, respectiv Mihai Zgondoiu prin print-ul digital inspirat de „Coloana Infinitului” a lui Brâncuși. Alte lumi posibile se deschid prin grafica Anei Andronic (BUZU) ale cărei personaje surprind prin ipostază și înfățișare; de altfel, personajul poate fi chiar vizitatorul care se reflectă în oglindă. Încotro, unde are loc popasul? Indiciile se găsesc în cityscape-urile semnate de Francisc Chiuariu, în cele patru lucrări din cea mai recentă serie de pictură a sa numită „Vortex” care explorează, într-un registru pe diferite niveluri de abstract, familiare geografii urbane. Și, cum un caravanserai este de fapt o construcție unde se poate mânca și înnopta, conceptul expozițional este completat de piesele culinare din ceramică glazurată realizate de Maria Pop Timaru și de detaliile arhitecturale din pictura lui Augustin Răzvan Radu.” – a scris Ana Daniela Sultana.
Cronica de cArte

Expoziție-instalație scenografică de Octavian Neculai, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
Instalația scenografică "Două într-una. O poveste..." din spațiul white cube al Galeriei CREART este un experiment plastic inedit pentru autorul său, Octavian Neculai. Lucrarea are ca punct de plecare "Noaptea de Sânziene" a lui Mircea Eliade atât prin motto-ul sub inspirația căruia aceasta a prins contur, anume pasajul în care este evocată puterea regelui Midas de a transforma în aur tot ce atinge, cât și prin ipostaza personajului care se află în fața unei alegeri. Dacă existența multiversurilor paralele - conform fizicii cuantice - se verifică, practic fiecare decizie pe care o luăm generează un nou univers; dar ce se întâmplă oare atunci când din două variante le alegem pe amândouă? "Două într-una" este povestea posibilă nu doar a două mirese, ci, având în vedere biografia lui Octavian Neculai, poate fi și o poveste despre felul în care un creator urmează simultan două direcții artistice diferite: arhitectura și scenografia. Aflată astfel la interferența dintre practici artistice și chei de citire, construcția  vizuală ne oferă prilejul unei incursiuni în imaginarul artistului, dar și un imbold prin intermediul căruia fiecare să își asume drumul alchimic al transformării de sine. (Ana Daniela Sultana)
123...22Pagina 1 din 22

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Prima agenție de știri și comentarii on-line dedicată industiei editoriale din România, evenimentelor de carte și scriitorilor români. Agenţia de Carte îşi doreşte să creeze o puternică şi activă comunitate de autori de cărţi care să îşi promoveze evenimentele lor editoriale.

© 2023 Agentia de cArte - All Rights Reserved / made with by Web Design Agency & MWP