Cronica de carte

Gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡

feb. 11th, 2019 | By
Gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡

În luna februarie, când toți se lasă conduși de ♡ și iz de marțipan, Editura Tracus Arte vă recomandă gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡. Intelecte generale: douăzeci și unu de gânditori pentru secolul douăzeci și unu, de McKenzie Wark, Filosofeli amare și drăgălașe. O carte ciudățică pentru copiii mari, de KK Jart, O propunere de corpo-etică feministă: masculinități și filosofia diferenței sexuale, de Ovidiu Anemțoaicei. În perioada 14-24 februarie, aceste titluri beneficiază de 50% discount dacă le comandați de pe site-ul editurii Tracus Arte!



Elena Murariu și expoziția eveniment – ”Brazii”

ian. 30th, 2019 | By
Elena Murariu și expoziția eveniment – ”Brazii”

Luni, 11 februarie 2019, de la ora 16.30, în spațiile Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu” din București (str. Zborului, nr. 7-9), va fi vernisată expoziția ”Brazii” a artistei Elena Murariu, cu un text curatorial semnat de scriitorul Dan Mircea Cipariu.  O expoziție eveniment, închinată martirilor și eroilor,  la apropierea celor 30 de ani de la jertfele tinerilor din decembrie 1989.  Vor vorbi despre autoare și opera sa doamna Mona Șerbănescu, directorul Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”, și părintele Gheorghe Holbea. Elevii liceului vor putea interacționa în și cu spațiul expozițional, prin intervenții vizuale legate de simbolistica Brazilor, iar artista vizuală Ioana Petresco va prezenta, în cadrul expoziției ce va fi deschisă până la data de 25 februarie 2019, un video-art rezonant cu tema Brazilor. Partenerii media ai evenimentului sunt Radio Trinitas, cotidianul Lumina și AgențiadeCarte.ro.



Mickey Mouse e mort?

ian. 8th, 2019 | By
Mickey Mouse e mort?

Prima personală în străinătate a artistului sârb Mica Stajčić, vernisată, la sfârșitul lui decembrie 2018, la Atelier 030202 din București (spațiu de artă contemporană imaginat și coordonat de Mihai Zgondoiu), mi-a amintit, în fluxul de re-citire și de re-semantizare vizuală pe care îl propune Mica Stajčić, de una dintre cărțile minunate de poezie publicată de Traian T. Coșovei – ”Mickey Mouse e mort”, carte apărută în 1994, la Editura Cartea Românească, cu o copertă semnată de inconfundabilul Dan Stanciu. ”Unora, plajele pustii excitate de valuri / le trezesc străvechi remușcări. / Unora, importul de bistrouri și pulpe bronzate / a început să le pută.” – scria Traian T. Coșovei în poemul  ”Mickey mouse e mort”. Și iată că, peste mode și timp, în comunicarea invizibilă și indirectă între imagini poetice care au creat și nasc șabloane de receptare și șabloane stilistice, Mica Stajčić vine, cu personajele din lumea Disney, să ne prezinte discursul său autentic și organic despre faptul că arta și imaginarul ei nu se predau cauzei consumerismului. Iar bătăliile cu bolile post-istoriei, a post-postmodernismului sunt date chiar cu armele de exprimare ale acestor boli, într-o stilistică când ludică, când gata să re-conceptualizeze ideea de instalație. O bătălie, îmi place să cred, câștigată și cu acuratețea de a re-locui spațiul-obiect cu anamneza și avatarurile obiectului artistic care își desemnează spațiul (și pe cel public, și pe cel al receptării). ”Expoziția unui artist sârb”  propusă de Mihai Zgondoiu e, astfel, un punct de sprijin cu care și prin care putem muta din loc șabloanele și visele noastre consumeriste.



4X4. Instalația de cArte, nominalizată la Gala Premiilor AFCN 2018

ian. 3rd, 2019 | By
4X4. Instalația de cArte, nominalizată la Gala Premiilor AFCN 2018

Marți, 15 ianuarie 2019, de Ziua Culturii Naționale, începând cu ora 19:00, la Sala „Elvire Popesco” din București ( Bd. Dacia, nr. 77), va avea loc cea de a patra ediție a Galei Premiilor Administrației Fondului Cultural Național, în cadrul căreia vor fi decernate 10 premii pentru organizații neguvernamentale și manageri culturali, cărora li se vor adăuga un premiu special pentru proiecte dedicate Centenarului. Juriul acestei ediții este format din Matei Bejenaru, Cristi Borcan, Paul Dunca, Ioana Ilie, Sandra Jitianu, Lorand Maxim și Irina Petrescu. Asociația Euro CulturArt, editorul AgențiadeCarte.ro, a fost nominalizată cu programul 4X4. Instalația de cArte pentru PREMIUL PENTRU COMUNICARE ȘI MEDIERE CULTURALĂ, premiul acordat ”unui proiect care a vizat promovarea rolului culturii în modelarea societății”. AgențiadeCarte.ro vă prezintă nominalizările pentru Gala Premiilor AFCN 2018.
4 poeți – Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Simona Popescu și Andra Rotaru – și 4 artiști vizuali – Cosmin Paulescu (aka Cozo), Ilina Schileru, Gabi Stamate și Mihai Zgondoiu – au realizat împreună, în patru sesiuni de creație, un program de cercetare poetică și vizuală și de re-creație artistică, în urma căruia au creat 4 produse ale programului; cartea de cArte, cu textele și schițele poeților și artiștilor vizuali invitați despre proiecția fiecăruia asupra formei și conținutului propriei sale cărți ideale, renshi de cArte, în 4 tururi, cu 4 trageri la sorți privind ordinea de intrare și de scriere a 4 exerciții de improvizație literară; dosArt (cu cărți-afiș- obiect, conținând fragmente din textele scrise în programul ”4X4.Instalația de cArte”, schițe și fotografii); videocArt, un altfel de montaj și dicteu vizual.



Academicianul Eugen Simion, distins cu Medalia de Aur pentru Filologie ”Alfred Nobel” pe anul 2018

dec. 18th, 2018 | By
Academicianul Eugen Simion, distins cu Medalia de Aur pentru Filologie ”Alfred Nobel” pe anul 2018

Academicianul Eugen Simion, președintele Secției de literatură și filologie a Academiei Române, este câștigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru Filologie ”Alfred Nobel”, acordată de Societatea Internațională de Filologie. Ceremonia de decernare va avea loc la începutul anului 2019 la Palatul Parlamentului European de la Strasbourg și va fi urmată, conform regulamentului, de organizarea unei alte ceremonii în țara de origine a laureatului. De aproape un secol, Societatea Internațională de Filologie acordă, o dată la cinci ani, Medalia de Aur pentru Filologie Alfred Nobel, instituită ca echivalent al Premiului Nobel pentru Literatură, în semn de înaltă recunoaștere a valorii de excepție a lucrărilor în domeniul gramaticii sau criticii și istoriei literare. Ideea creării unui premiu special pentru critici sau cercetători în analiza gramaticii sau literaturii s-a născut odată cu acordarea, în 1927, a Premiului Nobel pentru Literatură filozofului francez Henri Bergson, care nu era nici poet, nici romancier. Astfel, s-a decis ca la fiecare cinci ani, Societatea Internațională de Filologie să acorde, după modelul Medaliei Fields pentru Matematică, o medalie de aur a filologiei în memoria lui Alfred Nobel. Societatea Internațională de Filologie selectează și propune cinci candidați, laureatul fiind decis în urma votului a peste 200 de universități din întreaga lume, membre ale acestei societăți. De-a lungul timpului, între laureații Medaliei de Aur pentru Filologie Alfred Nobel s-au numărat nume prestigioase precum: prințul Nikolai Trubețkoi (1936), lingvistul danez Louis Trolle Hjelmslev (1956), lingvistul Roman Jakobson (1981), semioticianul Yuri Lotman (1991), teoreticianul literar Umberto Eco (2001), sinologul Göran Malmqvist (2011). Începând cu anul 2016, Medalia de Aur se acordă în fiecare an, cel mai recent laureat fiind profesorul Noam  Chomsky.



Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017”

aug. 29th, 2018 | By
Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017”

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro au votat-o până luni, 27 august 2018, ora 23.00. Astfel, au fost declarați câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017” : Robert Șerban, Pavel Vereș – ”Ascuns în transparență”, Editura Polirom (secțiunea Poezie, 50%, 84 de voturi), Ioana Nicolaie – “Pelinul negru“, Editura Humanitas (secțiunea Proză, 50%, 79 voturi), Cosmin Ciotloş – ”Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă”, Editura Humanitas (secțiunea Critică, istorie și teorie literară . 40%, 34 Voturi), Elena Stancu, Cosmin Bumbuț – ”acasă, pe drum. 4 ani teleleu”, Editura Humanitas (secțiunea Eseistică, memorialistică și publicistică 43%, 38 Votes). La sfârșitul lunii noiembrie 2018, în cadrul Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), AgențiadeCarte.ro îi va premia pe câștigătorii celor mai bune cărți ale anului 2017.



Mici năzbâtii incitante

mart. 13th, 2018 | By
Mici năzbâtii incitante

Cu material la îndemâna oricui şi cu desăvârşit curaj al confesiunii jucăuş-provocatoare, Ada Carol exudă o poezie a sincerităţii caline, dar – mare noroc – inteligente. ”Declaraţie de dependenţă” (Ars Docendi, 2015) este un volum cochet, ilustrat antropomorfic spectral ori cu grafică de creion apăsat de Andana Călinescu şi Claudia Popescu. Copertele cu floarea soarelui efervescentă şi apoi răcorită în verde îi aparţin lui Ştefan Ciobanu. În prefaţă, anglista Monica Pillat evidenţiază umorul liric şi „autocontrolul emoţiei mărturisite” ce protejează vulnerabilitatea alter-egoului poetic. Cartea Adei Carol (Adriana Bulz) ar adăposti „un <> de Şeherazadă”, cu discurs „histrionic, jucăuş”.



Poeme de dragoste şi bravură

ian. 16th, 2018 | By
Poeme de dragoste şi bravură

Cu gesticulaţie bolintineană – ajustată la scară postindustrială – Romulus Bucur publică Poeme vechi&noi sub egida ”Artei războiului” la editura Tracus Arte. Selecţia e omogenă cu inserţia şi arată lumii un Romulus Bucur mai puţin diamantin, ironic, mecanizat şi absurd. Geometria cu care ne obişnuise este relaxată acum în texte fluide în care efectul special rezultă din combinarea formulelor antice cu derizoriul postmodern. Pseudo-grigorealexandrescianul ”Adio. La Axiopolis” înregistrează bufon “Katharsisul pe care îl simţi/ atunci când plăteşti o amendă”, amintiri copilăreşti cu cireşari şi Don Quijote, dar şi intertextualităţi cu blesteme omologate folcloric, ori fărâme din ”Tristele” ovidiene („<<Şi geţii râd ca proştii de graiul meu latin>>”). Cum se vede, dintru-început răsar în raza ochiului toate tehnicile, tacticile şi uneltele postmoderniste. Carevasăzică, e o bună ocazie să înţelegem cum se raportează acest arsenal deja clasicizat la etapa postumanistă şi conceptuală pe care începe să o traverseze şi poezia română.



Centrul e o fostă periferie

dec. 4th, 2017 | By
Centrul e o fostă periferie

Mi-am zis că ar fi păcat să scap ocazia de a aşterne câteva rânduri despre antologia de poezii a lui Adrian Alui Gheorghe, ”Ispita”, Editura Conta. Aici, scriitorul şi-a adunat cele mai bune versuri, în viziunea lui, din volumele ”Omul giruetă”, ”Paznicul ploii”, ”Îngerul căzut”, ”Gloria milei”, ”Fratele meu, străinul”, ”Cîntece pentru îngropat pe cei vii”, ”Intimitatea absenţei”, ”Poeme alb-negru”, ”Ceremonii insidioase” şi o anexă cu câteva poeme inedite. Antologia depune mărturie despre o viziune poetică unitară de-a lungul timpului.



Noua fizică poetică

oct. 2nd, 2017 | By
Noua fizică poetică

”Instalaţia” lui Alex Văsieş (Cartea Românească, 2016) este un conglomerat care reuşeşte două performanţe: să obţină ambiguitatea poeziei de calitate, dar şi să propună imagini şi efecte de o claritate necruţătoare. Până la un punct, este satisfăcut idealul de claritas, susţinut de J. Joyce, însă nu acesta este călăreţul principal aici. „Instalaţia” poate foarte bine funcţiona ca ”Acceleratorul” lui Băieşu de acum câteva decenii: „Instalaţia cu lumini albastre, o văd seara înainte/ să adorm, e mai puternică decât mine”. Ea funcţionează atât ca potenţator al memoriei (mai cu seamă adolescentine), dar şi ca aparat textual, bun de satisfăcut „plăcerile retorice”. Impresia de halo este creată fizic de desele referiri la lumină: „eu nu voi mai lumina din persoana mea”. Deci instalaţia e şi un „scut energetic” ce reflectă şi refractă în regim cuantic.