Cronica de cArte

Grund la galeria Five Plus din Viena

aug. 6th, 2019 | By
Grund la galeria Five Plus din Viena

Luna trecută a avut loc la galeria Five Plus din Viena vernisajul expoziției de grup „Distant Closeness, Intimate Expanse” curatoriată de Miel Delahaij, care a adus împreună lucrări de pictură semnate de Adrian Dică, Răzvan Năstase, Laura Niculescu, Augustin Răzvan Radu și Daniel Roșca. Cei cinci artiști alcătuiesc GRUND – o comunitate artistică deschisă, mai de grabă decât un grup artistic cu misiune și statement – iar aceasta este prima lor expoziție în formulă completă. Fiecare are desigur și un parcurs artistic individual, iar o parte din ei a mai expus în acest spațiu expozițional concentrat pe arta românească, situat pe Argentinierstrasse, nr. 39, chiar lângă Institutul Cultural Român de la Viena. Însoțită de un catalog bilingv, expoziția explorează noțiunea de spațiu, reunind abordări diferite ale tematicii, în ceea ce privește stilul și cromatica.



Galeria Dada din București, o neașteptată resursă pentru studiul avangardei

aug. 1st, 2019 | By
Galeria Dada din București, o neașteptată resursă pentru studiul avangardei

În 2016 a fost celebrat, prin numeroase manifestări artistice retrospective, atât în țară, cât și în afara țării, Centenarul Dada – o sută de ani de la fondarea, la Zürich, a celei mai importante și mai îndrăgite mișcări ale avangardei moderne. Locuiam atunci la Viena și îmi aduc aminte de expoziția „DADA BRANCUSI. O (re)citire de Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu“ de la ICR Viena, unul dintre evenimentele menite a marca Centenarul Dada și totodată, 140 de ani de la nașterea lui Brâncuși. La București, cea de-a treia ediție Art Safari se desfășura tot în spiritul sărbătorii Dada, cu expoziția centrală aducând împreună 350 de opere de patrimoniu reprezentative avangardei românești, din mai toate muzeele importante din țară. Centenarul Dada a intensificat, cu siguranță, apariția unor publicații și expoziții temporare dedicate avangardei istorice, dar pentru unii specialiști și instituții de artă, subiectul rămâne o preocupare constantă. Astfel, putem regăsi spiritul Dada și lucrări iconice ale artiștilor reprezentativi mișcării expuse nu doar în muzeele naționale, făcând parte din colecția permanentă, ci și în alte instituții muzeale sau chiar în galerii de artă.



Context curatorial: Giacometti revisited

iul. 28th, 2019 | By
Context curatorial: Giacometti revisited

Bienala de Artă de la Veneția, cea mai longevivă și mai veche bienală internațională de artă rămâne, în ciuda criticilor apărute tot mai des în ultima vreme, un reper pentru artiști, curatori, jurnaliști culturali și colecționari de artă de pretutindeni. Pregătindu-mi vizita de anul acesta la importantul eveniment, recapitulam în minte lucrările expuse ediția anterioară la Giardini și primul pavilion național care mi-a venit în minte a fost cel elvețian, a cărui piesă de rezistență a fost filmul semi-ficțional de 30 de minute „Flora” (2017), realizat într-o manieră documentară de duo-ul artistic alcătuit din Teresa Hubbard și Alexander Birchler. Într-un mod foarte subtil, „Flora” și-a propus să investigheze refuzul constant al lui Alberto Giacometti de a reprezenta Elveția la Bienala de la Veneția, reușind, însă, altceva, și anume să coaguleze un discurs narativ biografic nou, dezvăluind o poveste uitată sau trecută cu vederea de către biografi sau istorici de artă, cea a artistei Flora Mayo.



Festin vizual la MAC

iul. 20th, 2019 | By
Festin vizual la MAC

Spațialitatea Muzeului de Artă din Constanța (MAC) – cu pian la parter, plante decorative și sculpturi semnate de Frederic Storck, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea sau Cornel Medrea – constituie cadrul unui discurs muzeal coerent, cu un specific bine definit. Instituție old school cu un impresionant patrimoniu de artă națională, muzeul dispune de o expoziție permanentă de artă modernă concentrată pe arta de inspirație dobrogeană, i.e. pe „locul şi rolul Dobrogei, al peisajului de inspirație marină în contextul creației naționale”, precum și de un program de expoziții temporare. Săptămâna trecută, cu ocazia unei vilegiaturi pe litoralul românesc, am vizitat la Muzeul de Artă din Constanța  expoziția temporară „Pierre Auguste Renoir. Expoziție de litografii”, curatoriată de Thomas Emerling.



Popularizarea colecțiilor de artă din spațiul francofon

iul. 12th, 2019 | By
Popularizarea colecțiilor de artă din spațiul francofon

Citeam la începutul lunii o știre pe artnet conform căreia faimosul curator și co-fondator al spațiului Palais de Tokyo din Paris, Nicolas Bourriaud, a inițiat în Franța, la Montpellier – cu intenția declarată de a demara o acțiune de decentralizare a scenei de artă franceze concentrată în prezent în mare parte la Paris – MoCo Hôtel des Collections, un meta-muzeu, care își propune să aducă în atenția publicului mai multe colecții. Tot în spațiul francofon, dar în Belgia, curatorul și directorul Muzeului de Artă Modernă din Paris, Bernard Blistène, a înregistrat un adevărat succes la Bruxelles cu satelitul Centrului Pompidou, KANAL Brut, unde a expus atât lucrări din colecția Muzeului Național de Artă Modernă de la Centre Pompidou din Paris, cât și lucrări noi comisionate de KANAL – Centre Pompidou în vederea formării unei colecții proprii. O nouă tendință pare a se contura în ceea ce privește popularizarea colecțiilor, cu efecte remarcabile în gentrificare (sau în promovarea brandului de țară?), iar două expoziții din colecții de artă de sorginte franceză sunt de vizitat și în București, în cadrul Sezonului România-Franța 2019, până pe 20 iulie.  



KANAL, noul Centre Pompidou de la Bruxelles

iul. 3rd, 2019 | By
KANAL, noul Centre Pompidou de la Bruxelles

Săptămâna trecută am vizitat (mulțumesc Mihai Zgondoiu pentru recomandare!) cea mai mare instituție culturală din Bruxelles dedicată manifestărilor artistice moderne și contemporane, KANAL – Centre Pompidou. Numit inițial Kanal Brut, proiectul a fost inaugurat anul trecut în fostele garaje Citröen și timp de 14 luni a oferit publicului larg – pe lângă un amplu program de performance-uri, workshop-uri, concerte și DJ set-uri – acces la lucrări recente de artă vizuală, design și arhitectură, datând de câțiva ani sau de câteva decenii. Momentul vizitei nici nu putea fi mai inspirat; acesta a coincis cu un jalon important în evoluția muzeului, și anume cu Festivalul Kanal. Evenimentul a avut loc în perioada 21-30 iunie 2019, înainte ca stabilimentul să intre într-o perioadă de renovări masive timp de câțiva ani, reprezentând astfel o ocazie unică de a arunca o privire asupra felului în care spațiul original arăta și era compartimentat.



Privat vs. Corporate în colecția de artă contemporană

iun. 6th, 2019 | By
Privat vs. Corporate în colecția de artă contemporană

Sezonul România-Franța 2019 a debutat în luna aprilie a anului acesta la București cu câteva proiecte expoziționale must see, două dintre ele prezentând lucrări de artă contemporană din colecții corporate: „Renault și arta, o istorie vie” și „Specii de spații – Lucrări din colecția de artă contemporană Société Générale”. Cel din urmă proiect, curatoriat de Mihnea Mircan, este găzduit pe întreg parcursul sezonului în două săli ale Muzeului Naţional de Artă al României și se caracterizează printr-o diversitate a stilurilor și practicilor artistice, cuprinzând lucrări a 24 de artiști internaționali, ale căror modalități de exprimare artistică variază de la pictură și sculptură la fotografie și intervenție în spațiul expozițional. Concomitent, la Rezidenţa BRD Scena 9 se desfășoară proiectul conex „Spaţiu (Continuare și sfârșit)” al artiștilor Iulia Nistor și Achraf Touloub, care completează discursul curatorial prin intervenții site-specific.



Mirosul și somnul de veci

iun. 2nd, 2019 | By
Mirosul și somnul de veci

Programul expozițional de artă contemporană al Centrului Cultural ”Palatele Brâncovenești” de la Mogoșoaia se arată a fi  destul de ofertant și dinamic, concurând cu cel al instituțiilor muzeale situate mai aproape de centrul capitalei, care sunt și mult mai accesibile publicului. La Mogoșoaia expun atât artiști consacrați, cât și artiști mai tineri, într-un ritm susținut, iar săptămâna aceasta, până pe 5 iunie 2019, în două dintre fostele dependințe ale palatului – la Foișor și la Ghețărie – poate fi vizitată expoziția „The Big Sleep” (Somnul de veci) a Biancăi Mann, curatoriată de Ana Negoiță. Proiect al galeriei Mobius din București, personala recurge la un repertoriu restrâns de elemente, însă cu efecte remarcabile la nivel vizual, olfactiv și auditiv.
Bianca Mann aparține generației tinere de artiști din București, așa-numitei categorii ”Super Contemporary”, iar practica sa artistică îmbină structuri sculpturale cu instalație de sunet și, în acest caz, în mod eficient cu mirosul de fân, reușind să obțină o reprezentare metaforică a morții și a somnului.



Broderie statement #batistă

mai 26th, 2019 | By
Broderie statement #batistă

Lizibil, în măsura în care grafia brodată poate fi, scrisul, din seria expusă de Raluca Ilaria Demetrescu de curând la Atelier 030202, te face să te apropii, fizic și emoțional, de un timeline vizual familiar, de un timp subiectiv al desemnelor biografice. Reunite în personala (atât cu sensul de expoziție individuală, cât și cu sensul de expunere intimă) cu titlul „E 15”, lucrările artistei au putut fi vizitate în perioada 9 – 22 mai 2019 și, întrucât am ratat vernisajul, despre care am înţeles că a fost un succes, am fost să le văd chiar în ultima zi de desfăşurare a expoziţiei. Fără a se înscrie prioritar într-un demers de recuperare a tradițiilor, batista este folosită în practica recentă a Ralucăi Demetrescu ca suport pentru un mesaj personal, cu aspecte care țin de biografia sa reală.



Feuerstelle sau retrospectiva unui artist universal

mai 16th, 2019 | By
Feuerstelle sau retrospectiva unui artist universal

Foarte cunoscut încă de la începutul carierei sale în anii ’60, Christian Ludwig Attersee este un prodigios artist vienez cu peste 500 de expoziții la activ și o personalitate creativă complexă cu veleități multiple: de la grafică, pictură și design, la muzică, literatură, regie și scenografie, fiind de asemenea și un pasionat campion la yachting (de aici și pseudonimul „Attersee”, denumirea omonimă a unui lac din Austria). Întrebat într-un interviu televizat dacă există vreun domeniu artistic pe care să nu-l fi abordat, Attersee răspunde cu umor: baletul. De fapt, și în acest domeniu și-a adus contribuția, realizând scenografia pentru două spectacole de balet: ”Petrushka” de Igor Stravinsky la Opera de Stat din Viena (2005) și ”Wolfgang Amadé” de Renato Zanella la Madlenianum în Belgrad (2006).