Cronica de carte

Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017”

Aug 29th, 2018 | By admin
Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017”

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro au votat-o până luni, 27 august 2018, ora 23.00. Astfel, au fost declarați câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017” : Robert Șerban, Pavel Vereș – ”Ascuns în transparență”, Editura Polirom (secțiunea Poezie, 50%, 84 de voturi), Ioana Nicolaie – “Pelinul negru“, Editura Humanitas (secțiunea Proză, 50%, 79 voturi), Cosmin Ciotloş – ”Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă”, Editura Humanitas (secțiunea Critică, istorie și teorie literară . 40%, 34 Voturi), Elena Stancu, Cosmin Bumbuț – ”acasă, pe drum. 4 ani teleleu”, Editura Humanitas (secțiunea Eseistică, memorialistică și publicistică 43%, 38 Votes). La sfârșitul lunii noiembrie 2018, în cadrul Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), AgențiadeCarte.ro îi va premia pe câștigătorii celor mai bune cărți ale anului 2017.



Mici năzbâtii incitante

Mar 13th, 2018 | By admin
Mici năzbâtii incitante

Cu material la îndemâna oricui şi cu desăvârşit curaj al confesiunii jucăuş-provocatoare, Ada Carol exudă o poezie a sincerităţii caline, dar – mare noroc – inteligente. ”Declaraţie de dependenţă” (Ars Docendi, 2015) este un volum cochet, ilustrat antropomorfic spectral ori cu grafică de creion apăsat de Andana Călinescu şi Claudia Popescu. Copertele cu floarea soarelui efervescentă şi apoi răcorită în verde îi aparţin lui Ştefan Ciobanu. În prefaţă, anglista Monica Pillat evidenţiază umorul liric şi „autocontrolul emoţiei mărturisite” ce protejează vulnerabilitatea alter-egoului poetic. Cartea Adei Carol (Adriana Bulz) ar adăposti „un <> de Şeherazadă”, cu discurs „histrionic, jucăuş”.



Poeme de dragoste şi bravură

Jan 16th, 2018 | By admin
Poeme de dragoste şi bravură

Cu gesticulaţie bolintineană – ajustată la scară postindustrială – Romulus Bucur publică Poeme vechi&noi sub egida ”Artei războiului” la editura Tracus Arte. Selecţia e omogenă cu inserţia şi arată lumii un Romulus Bucur mai puţin diamantin, ironic, mecanizat şi absurd. Geometria cu care ne obişnuise este relaxată acum în texte fluide în care efectul special rezultă din combinarea formulelor antice cu derizoriul postmodern. Pseudo-grigorealexandrescianul ”Adio. La Axiopolis” înregistrează bufon “Katharsisul pe care îl simţi/ atunci când plăteşti o amendă”, amintiri copilăreşti cu cireşari şi Don Quijote, dar şi intertextualităţi cu blesteme omologate folcloric, ori fărâme din ”Tristele” ovidiene („<<Şi geţii râd ca proştii de graiul meu latin>>”). Cum se vede, dintru-început răsar în raza ochiului toate tehnicile, tacticile şi uneltele postmoderniste. Carevasăzică, e o bună ocazie să înţelegem cum se raportează acest arsenal deja clasicizat la etapa postumanistă şi conceptuală pe care începe să o traverseze şi poezia română.



Centrul e o fostă periferie

Dec 4th, 2017 | By admin
Centrul e o fostă periferie

Mi-am zis că ar fi păcat să scap ocazia de a aşterne câteva rânduri despre antologia de poezii a lui Adrian Alui Gheorghe, ”Ispita”, Editura Conta. Aici, scriitorul şi-a adunat cele mai bune versuri, în viziunea lui, din volumele ”Omul giruetă”, ”Paznicul ploii”, ”Îngerul căzut”, ”Gloria milei”, ”Fratele meu, străinul”, ”Cîntece pentru îngropat pe cei vii”, ”Intimitatea absenţei”, ”Poeme alb-negru”, ”Ceremonii insidioase” şi o anexă cu câteva poeme inedite. Antologia depune mărturie despre o viziune poetică unitară de-a lungul timpului.



Noua fizică poetică

Oct 2nd, 2017 | By admin
Noua fizică poetică

”Instalaţia” lui Alex Văsieş (Cartea Românească, 2016) este un conglomerat care reuşeşte două performanţe: să obţină ambiguitatea poeziei de calitate, dar şi să propună imagini şi efecte de o claritate necruţătoare. Până la un punct, este satisfăcut idealul de claritas, susţinut de J. Joyce, însă nu acesta este călăreţul principal aici. „Instalaţia” poate foarte bine funcţiona ca ”Acceleratorul” lui Băieşu de acum câteva decenii: „Instalaţia cu lumini albastre, o văd seara înainte/ să adorm, e mai puternică decât mine”. Ea funcţionează atât ca potenţator al memoriei (mai cu seamă adolescentine), dar şi ca aparat textual, bun de satisfăcut „plăcerile retorice”. Impresia de halo este creată fizic de desele referiri la lumină: „eu nu voi mai lumina din persoana mea”. Deci instalaţia e şi un „scut energetic” ce reflectă şi refractă în regim cuantic.



(In)Certitudinea de a fi într-o relație

Jul 2nd, 2017 | By admin
(In)Certitudinea de a fi într-o relație

Când vorbim despre o carte despre relațiile de cuplu ar trebui să pornim înarmați cu ideea că normalitatea și, mai cu seamă, proiecția despre normalitate, frumos, bine sunt tot atâtea proiecții individuale care ne pot duce pe vârful propriului nostru munte de individualitate. Astfel, dincolo de stilistica efervescentă și cu inflexiuni retorice și chiar poetice de a pune în pagini cazuistica unor relații ce își au drept scop suprem iubirea care dăruie, care se dăruie, suntem atenți dacă ni se propune, prin noua carte al lui Gáspár György – ”Revoluția iubirii. O altfel de poveste despre atașament și relații”, un sistem de sondare în feluritele și multiplicatele proiecții individuale despre atașament și relații. Ce rămâne după ce dezbrăcăm de bibliografie, citate și efect stilistic această carte? (In)Certitudinea felulului în care dorim să relaționăm cu Celălalt, cu Alesul, felul în care ne desprindem de și din matrița ”după chipul și asemănarea noastră”, lăsând un loc de comunicare cu felul în care ne putem debarasa de șabloane și de imaginea prefabricată a lui Celălalt.



Vrăjitorii bănăţene

Jun 13th, 2017 | By admin
Vrăjitorii bănăţene

Nu mai ṭin minte cum scria pe vremuri Andra Mateucă. În prefaṭa la ”Duminica e o poză cu tine” (Editura Diacritic, 2015), Eugen Bunaru aminteṣte că ea se număra printre tinerii furioṣi douămiiṣti de la cenaclul timiṣorean „Pavel Dan”. Nimic din aṣa ceva în cel de-al doilea volum al ei. Acum, aṣa cum observă ṣi prefaṭatorul, sunt mânuite mai curând armele seducṭiei ṣi nici dintre acelea cele mai periculoase. Mai degrabă descopăr aici o poezie ritualică ṣi magică peste care se aṣterne o feminitate când jucăuṣă, când tandră.



Fără prieteni intelectuali, nu-ţi rămân decât inteligenţii

May 9th, 2017 | By admin
Fără prieteni intelectuali, nu-ţi rămân decât inteligenţii

Claudiu Soare este traducător şi poet, dar străluceşte ca prozator. ”Nimeni sau Fumătorul de pipă” (Cartea Românească, 2010), bunăoară, este o aventură intelectuală şi ocultă pariziană care nu ştiu prin ce miracol izbândeşte antanta între intelectualismul decadent şi suspansul poleit cu umor.



Amintiri imaginare despre rezistenţe la sistem

Jan 20th, 2017 | By admin
Amintiri imaginare despre rezistenţe la sistem

O romancieră cu respiraţie largă şi răbdare inifinită este Doina Jela. ”Villa Margareta” (Polirom, 2015) etalează fineţuri psihologice şi sofisticării narative, caracteristica romanului mainstream fiind ambiţia evidentă. Scrierea se asamblează din diverse manuscrise, epistole şi documente de arhivă; rezultă o carte de peste 500 de pagini care ţinteşte, pe cât posibil, metaliteratura şi estomparea prin analiză a suspansului. Incipitul atenţionează cu privire la această manie/soartă a acumulării şi translatării: „De când mă ştiu, car bagaje. Trag de valize, geamantane burduşite, cutii de carton, cufere, saci cu cărţi…”. Frazele se descolăcesc proustian şi îşi aranjează mereu ţinuta pentru a evita orice crâmpoţeală. Alt aspect definitoriu este cosmopolitismul indirect, adică obţinerea din reflectări ale unor corespondenţe în engleză şi franceză; indirect şi pentru că funcţia de localizare se fixează mereu pe un sat dunărean şi şcoala generală de acolo.



Războaie personale

Dec 13th, 2016 | By admin
Războaie personale

Discursul de predicatoare ortodoxă al Ioanei Bogdan a fost întotdeauna scurt-circuitat de plonjările nesăţioase în consumism, dar şi condimentat de o auto-ironie cu trei seturi de zimţi. Structura aceasta contrastivă şi hibridă a fost rafinată în volumele „Anumite femei” (2006) şi „Poeme înainte şi după Claudiu” (2009), iar cristalizarea ei a avut loc în „Frate Zaheu”, Editura Prier, 2014. Vizualul şi contextualizarea au avut mereu un loc important în poezia Ioanei Bogdan, acum decorul fiind unul jumătate dunărean, jumătate virtual: „Sicriele plutesc pe Dunăre, ca nişte crenvurşti fierţi,/ înfăşurate în veste antiglonţ”. Dar mai importante sunt obsesiile, refrenurile, identităţile temelor şi motivelor. Noroc că acestea sunt dinamice, uneori simili-masculine, şi nu se diluează în arabescuri bizantine: „Data viitoare o să-mi păzesc bărbatul cu puşca de vânătoare sub pat/ şi la prima femeie care o să apară în viaţa noastră, o să-i spun:/ -Împuşc-o!” (Poemul acesta sârbesc). Graniţa sârbească din vecinătate generează viziuni de un morbid baudelairian.