Cronica de carte

11 tineri artiști, în prima expoziție de la Kunsthalle Bega

apr. 17th, 2019 | By
11 tineri artiști, în prima expoziție de la Kunsthalle Bega

Propagat inițial doar în spațiul germanofon, conceptul de Kunsthalle a devenit în ultimii anii foarte popular în întreaga Europă, oscilând între diverse forme de discurs și organizare administrativă. La sfârșitul săptămânii trecute s-a deschis prima Kunsthalle într-o capitală din România, dar nu în București, ci în capitala culturală europeană 2021, Timișoara. Proiect al Fundației Calina, inițiat de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rață, Kunsthalle Bega (str. Circumvalațiunii, nr. 10, Timișoara) își propune, pe lângă programul expozițional, să ofere un premiu pentru un curator român sub 40 de ani, mizând pentru început pe crearea și experimentarea unui spațiu de dialog destinat tinerei generații de curatori și artiști.
Subliniind rolul curatorului în sistemul artei și reprezentând o premieră pentru scena de artă contemporană autohtonă, Bega ArtPrize, primul premiu oferit în România pentru un tânăr curator, va fi oferit,   la prima sa ediție, de un juriu format din Lia Perjovschi, Mara Rațiu, Anca Rujoiu, Călin Dan și Liviana Dan. De asemenea, pentru „Seeing Time”, prima expoziție de la Kunsthalle Bega, care se desfășoară în perioada 12.04 – 12.07.2019, curatoarea Liviana Dan a ales 11 tineri absolvenți ai Facultății de Arte și Design din Timișoara, care au ieșit din școală cu o viziune destul de clară asupra discursului și practicii artistice proprii: Dona Arnakis, Cătălin Bătrânu, Lera Kelemen, Elena Langă, Bogdan Matei, Andreea Medar, Silvia Moldovan, Andrei Pituţ, Ana Maria Szőllősi, Ion Toderașcu și Bogdan Tomșa.



Fetele de vis și arta recentă din București

apr. 10th, 2019 | By
Fetele de vis și arta recentă din București

Deschis anul trecut, Muzeul de Artă Recentă situat în Bulevardul Primăverii, nr. 15 din București – a cărui activitate se desfăşoară sub coordonarea curatorului şi istoricului de artă Erwin Kessler – reprezintă în peisajul artistic bucureştean un demers singular din mai multe puncte de vedere. În primul rând, programul pe care îl propune, care aduce în atenţia publicului, într-o proporție destul de echilibrată, cunoscuţi artişti autohtoni şi internaţionali; apoi, faptul că este un muzeu privat şi, nu în ultimul rând, faptul că este amplasat într-o clădire nouă, special concepută şi amenajată pentru a încortela colecţia permanentă şi activităţile muzeale. „Fete de vis: Idealul feminin de la Nicolae Grigorescu la Ion Grigorescu / Fair Maidens: The Feminine Ideal from Nicolae Grigorescu to Ion Grigorescu“, cea mai recentă expoziţie temporară organizată de Muzeul de Artă Recentă este dedicată idealului feminin în arta românească, de la jumătatea secolului al XIX-lea până în prezent şi poate fi vizitată în perioada 27.03-15.09.2019.



Proiecte recente de artă digitală  în București

apr. 3rd, 2019 | By
Proiecte recente de artă digitală  în București

Chiar dacă arta digitală are o istorie relativ recentă, aceasta a căpătat încă de la primele sale manifestări recunoaștere în rândul practicilor artistice new media, reușind să ajungă într-un timp foarte scurt în atenția celor mai inovative spații expoziționale și a celor mai consacrați artiști contemporani precum Marina Abramović, Jeff Koons sau Olafur Eliasson care, identificând potențialul ofertant al acestui mediu de exprimare artistică, au început să experimenteze cu realitate virtuală, augmentată sau mixtă. Potenţialul radical în ceea ce privește experiența artei digitale constă în faptul că aceasta nu se rezumă doar la a privi  lucrarea de artă, ci deschide o gamă largă de noi posibilități interactive și participative: aplicații special dezvoltate pot oferi vizitatorului mai multe informații despre proiect sau despre autor, artistul poate fi prezent prin intermediul unei holograme, trăsăturile fizionomice ale vizitatorului pot fi captate și utilizate în lucrarea per se, etc.
Luna martie a acestui an a adus în atenția publicului bucureștean două expoziții de artă contemporană care explorează mediul digital: „The Resolution will be Supervised” a grupării Pastila Roz, deschisă în perioada 21 martie -16 aprilie 2019 la Atelier 030202, și cel mai recent proiect One Night Gallery, organizat pe 30 martie 2019 la Casa Monteoru, expoziția „Love” a ilustratoarei Ana Bănică (a nu se confunda cu artista vizuală Ana Bănică, ale cărei lucrări sunt expuse, până pe 7 aprilie 2019, într- „O retrospectivă din dragoste”, curatoriată de Ioana Ciocan la ARCUB).



Sculpturi inedite ale artistului Virgilius Moldovan, la galeria 12-14 contemporary din Viena

mart. 28th, 2019 | By
Sculpturi inedite ale artistului Virgilius Moldovan, la galeria 12-14 contemporary din Viena

Situată pe Schleifmühlgasse nr. 12-14 în Viena, galeria 12-14 contemporary este unul dintre acele spații de artă contemporană care a reușit să-și valorifice în mod ideal suprafața de expunere de proporții reduse, constituind din aceasta mai de grabă un avantaj și amintind de alte proiecte grandioase desfășurate în spații mici, dacă ne gândim la prima locație a galeriei londoneze White Cube (Duke Street, St James’s), fondată de Jay Jopling, sau la galeria newyorkeză The Wrong Gallery, fondată de Massimiliano Gioni alături de Maurizio Cattelan și Ali Subotnick (care avea doar 1 m²). Concepută inițial ca un artist-run space acum 10 ani, galeria 12-14 contemporary este în prezent membră a Asociației Galeriilor de Artă din Austria și un reper al scenei de artă vieneză, lucrând cu artiști și curatori internaționali care aduc în prim-plan un discurs actual și bine articulat. Printre artiștii colaboratori ai acestui spațiu expozițional se numără Alexandar Peev și Virgilius Moldovan, ale căror lucrările recente se regăsesc în perioada 7-31 martie 2019 în expoziția „Kinder des Zorns” (Fiii mâniei) curatoriată de Tiberius Stanciu.



Maşinăria de influenţă. Cazul Centrelor Soros pentru Artă Contemporană

mart. 19th, 2019 | By
Maşinăria de influenţă. Cazul Centrelor Soros pentru Artă Contemporană

În contextul protestelor care au avut loc în ultimii ani în București, numele miliardarului și filantropului american George Soros apare la fel de controversat ca în urmă cu aproape 30 de ani când acesta investea considerabil în crearea, în noua regiune proaspăt ieșită din comunism, a unei infrastructuri de sorginte neoliberală pentru practica și instituțiile democratice din Europa Centrală și de Est. Prin înființarea, în anii 90, a Centrului Soros pentru Artă Contemporană (CSAC), devenit mai apoi Centrul International de Artă Contemporană (CIAC), a apărut o alternativă la unica formă de finanțare și susținere a artei româneşti (Uniunea Artiștilor Plastici) și totodată a luat naștere un spațiu necesar de expunere și dezbatere, a cărui moștenire a rămas în mentalul colectiv, punându-și definitiv amprenta asupra felului în care percepem lumea artei.
Recent vernisata expoziție „The Influencing Machine” curatoriată de Aaron Moulton la galeria Nicodim din București prezintă scenariul acestui episod din istoria artei și al influenței pe care rețeaua Centrelor Soros a avut-o în crearea noii paradigme a artei contemporane.



Biciul istoriei și pattern-urile politice

mart. 12th, 2019 | By
Biciul istoriei și pattern-urile politice

În prima decadă a acestui secol, printr-o serie de proiecte artistice europene marcante precum „East Art Map” (Ljubljana, 2001), „The Post-Communist Condition” (Karlsruhe, 2003), „Breakthrough: Perspectives on Art from the Ten New Member States” (Haga, 2004), „Check-In Europe: Reflecting Identities in Contemporary Art” (München, 2006), sau „The promises of the past: a discontinuous history of art in former Eastern Europe” (Paris, 2010), a fost prezentată, cu precădere, arta din fosta Europă de Est, accentul fiind pus pe condițiile de producție din regiune, care difereau în multe privințe față de cele din Europa de Vest. Contextul socio-politic actual (comemorăm anul acesta 30 de ani de la căderea Comunismului în România şi a Cortinei de Fier în Europa) îndeamnă la o reexaminare a condiţiei post-comuniste şi a dihotomiei Est-Vest în discursul cultural-artistic european.



EU-RO-PA, tema concursului InstantAdolescența 2019

mart. 1st, 2019 | By
EU-RO-PA, tema concursului InstantAdolescența 2019

Organizatorii Euro Fest-Teen anunță înscrierile pentru Concursul Naţional „Cele mai frumoase fotografii ale adolescenţilor – InstantAdolescența” (cele mai bune fotografii digitale realizate de adolescenţi cu telefonul mobil, care exprimă originalitate, creativitate şi hobby-uri adolescentine; tema acestei ediții: EU-RO-PA). Concursul este lansat online pe 1 martie 2019, va avea ca termen limită de înscriere 1 aprilie 2019, iar jurizarea va avea loc în perioada 2  -10 aprilie 2019. Vernisajul InstantAdolescența va avea loc joi, 9 mai 2019, ora 17:00, la Muzeul Municipiului Bucureşti (sediul central, Palatul Suţu, Bd. I.C. Bratianu nr.2). Fotografiile vor fi selectate şi premiate de un juriu prezidat de artistul vizual Mihai Zgondoiu, alături de  fotograful Andrei Runcanu și scriitorul Dan Mircea Cipariu. De asemenea, fotografiile premiate vor fi publicate în Antologia Rezidența LiterArt.



Gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡

feb. 11th, 2019 | By
Gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡

În luna februarie, când toți se lasă conduși de ♡ și iz de marțipan, Editura Tracus Arte vă recomandă gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡. Intelecte generale: douăzeci și unu de gânditori pentru secolul douăzeci și unu, de McKenzie Wark, Filosofeli amare și drăgălașe. O carte ciudățică pentru copiii mari, de KK Jart, O propunere de corpo-etică feministă: masculinități și filosofia diferenței sexuale, de Ovidiu Anemțoaicei. În perioada 14-24 februarie, aceste titluri beneficiază de 50% discount dacă le comandați de pe site-ul editurii Tracus Arte!



Elena Murariu și expoziția eveniment – ”Brazii”

ian. 30th, 2019 | By
Elena Murariu și expoziția eveniment – ”Brazii”

Luni, 11 februarie 2019, de la ora 16.30, în spațiile Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu” din București (str. Zborului, nr. 7-9), va fi vernisată expoziția ”Brazii” a artistei Elena Murariu, cu un text curatorial semnat de scriitorul Dan Mircea Cipariu.  O expoziție eveniment, închinată martirilor și eroilor,  la apropierea celor 30 de ani de la jertfele tinerilor din decembrie 1989.  Vor vorbi despre autoare și opera sa doamna Mona Șerbănescu, directorul Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”, și părintele Gheorghe Holbea. Elevii liceului vor putea interacționa în și cu spațiul expozițional, prin intervenții vizuale legate de simbolistica Brazilor, iar artista vizuală Ioana Petresco va prezenta, în cadrul expoziției ce va fi deschisă până la data de 25 februarie 2019, un video-art rezonant cu tema Brazilor. Partenerii media ai evenimentului sunt Radio Trinitas, cotidianul Lumina și AgențiadeCarte.ro.



Mickey Mouse e mort?

ian. 8th, 2019 | By
Mickey Mouse e mort?

Prima personală în străinătate a artistului sârb Mica Stajčić, vernisată, la sfârșitul lui decembrie 2018, la Atelier 030202 din București (spațiu de artă contemporană imaginat și coordonat de Mihai Zgondoiu), mi-a amintit, în fluxul de re-citire și de re-semantizare vizuală pe care îl propune Mica Stajčić, de una dintre cărțile minunate de poezie publicată de Traian T. Coșovei – ”Mickey Mouse e mort”, carte apărută în 1994, la Editura Cartea Românească, cu o copertă semnată de inconfundabilul Dan Stanciu. ”Unora, plajele pustii excitate de valuri / le trezesc străvechi remușcări. / Unora, importul de bistrouri și pulpe bronzate / a început să le pută.” – scria Traian T. Coșovei în poemul  ”Mickey mouse e mort”. Și iată că, peste mode și timp, în comunicarea invizibilă și indirectă între imagini poetice care au creat și nasc șabloane de receptare și șabloane stilistice, Mica Stajčić vine, cu personajele din lumea Disney, să ne prezinte discursul său autentic și organic despre faptul că arta și imaginarul ei nu se predau cauzei consumerismului. Iar bătăliile cu bolile post-istoriei, a post-postmodernismului sunt date chiar cu armele de exprimare ale acestor boli, într-o stilistică când ludică, când gata să re-conceptualizeze ideea de instalație. O bătălie, îmi place să cred, câștigată și cu acuratețea de a re-locui spațiul-obiect cu anamneza și avatarurile obiectului artistic care își desemnează spațiul (și pe cel public, și pe cel al receptării). ”Expoziția unui artist sârb”  propusă de Mihai Zgondoiu e, astfel, un punct de sprijin cu care și prin care putem muta din loc șabloanele și visele noastre consumeriste.