”Mir și borangic”, o expoziție de Camelia Ionescu-Popa

nov. 16th, 2019 | By | Category: Proiecte

Luni, 18 noiembrie 2019, ora 18.30, în spațiile Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu” din București (str. Zborului, nr. 7-9), va fi vernisată expoziția ”Mir și borangic” a artistei Camelia Ionescu-Popa, eveniment inclus în cadrul celei de-a VI-a ediții a Zilelor Educației, program anual al Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”. Despre expoziție și artistă, vor vorbi criticul de artă Ruxandra Garofeanu și scriitorul Dan Mircea Cipariu. ”Mir și borangic” a fost prezentată, între 13 iunie-13 iulie 2019, la Galeria Romană din București, cu un cuvânt de deschidere susținut de Ierom. Savatie Baştovoi, etnologul Laura Jiga-Iliescu și de criticul şi jurnalistul de artă Vladimir Bulat. În septembrie 2019, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos a găzduit un dublu eveniment cultural: vernisajul expoziţiei „Mir și borangic”, cu lucrări semnate de Camelia Ionescu Popa, şi un recital extraordinar de pian, susţinut de Cătălin Răducanu. Recent, expoziția ”Mir și borangic” a fost itinerată la Paris. ”Am pornit în această formulă complexă a sărbătoririi ZILEI ȘCOLII ANASTASIA POPESCU atunci când am vernisat o expoziție a dnei Silvia Radu și am construit evenimentele în jurul acesteia. Apoi ne-am dat seama că pentru copii sunt esențiale aceste întâlniri culturale cu artiști, cu oameni se știință, cu scriitori”, a spus Prof. Mona Șerbănescu, directorul Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

 

Mir și borangic

Fantasticul colorist Henry Matisse a vorbit pictural printre primii, în lumea apuseană, despre bluza românească (La Blouse Roumaine, 1940).

Fatalmente, pentru români începea înrobirea cu bacilul comunismului, care le-a corodat temeiurile, esența și diversitatea strămoșească. De fapt, românii s-au născut risipitori. Dar nu toți. Dumnezeu a avut grijă ca anumite repere să fie salvate! Portul popular este una din permanențele acestui popor.

Dar s-o luăm de departe.

Să ne concentrăm puțin pe un fragment de frescă de la vechea biserică a Curții de Argeș, care este de la 1535! Portretul domniței Rocsanda conservă niște splendide mânecuțe de ie gorjeană, pe care nu ai fi bănuit-o la o progenitură domnească, dar iată o evidență. Obrazele subțiri și bine spălate nu se sfiau să prea gustul pentru frumos al țăranilor, pe care-i aveau la picioare…Ulterior, bisericii Valahiei zidurile s-au umplut cu imagini de țărani, boieri și alte categorii sociale, îmbrăcate în straie tradiționale, fiecare cu specificul zonei, cu dominanta cromatică și cu preferințe decorative. E întreagă geografie acoperită de această bogăție.

În anul 1868 pictorul revoluționar Gh. Tattarescu pictează 2 portete de munteni, în straie țărănești tradiționale. Le pictează cu acribia și curiozitatea unui european, care descoperă Lumea Nouă; este absolut încântat, iar încântarea sa îl face aidoma unui fotograf, voiește să fie exact, să nu-i scape niciun detaliu, nicio iotă din ce avea în fața ochilor. Picturile acestea au valoare de document major, și chiar substituie și suplinesc lipsa unor mărturii fotografice din acea epocă.

Lucia Demetriade Bălăcescu, bucureșteancă fiind, în perioada interbelică descoperă pitorescul unei ținute din Săliște, satul cu mentalitate urbană, în care ciobanii au construit școli și biserici pentru urmașii lor, să fie în rând cu lumea; pictorița și ne lasă mărturie un superb portret de Sălișteancă (1944). Este la loc de cinste în Muzeul național de Artă al României.

 

Suntem în 2019, iar instituția bisericii noastre ortodoxe a declarat acest an: al satului românesc. Artista Camelia Popa s-a concentrat de ceva timp pe studiul iei românești, și-a propus să-i exploreze etosul stilistic și cromatic.  Și-a dat seama că nu este suficient să o pictezi o singură dată, precum au făcut înaintașii ei, de aici și de aiurea, ci s-a concentrat pentru mai multă vreme în jurul acestui ofertant subiect. Ne dăruiește acum un întreg ciclu. Exact precum un artist contemporan, care coase și descoase subiectul. Vorbim despre un program, despre un concept și un valoros laborator pictural.

Mai mult, chiar i s-a comandat anul trecut o icoană cu o Maica Domnului cu Pruncul Iisus, îmbrăcată într-o cămeșoaie țărănească. A ajuns într-o biserica de la Alba-Iulia. Astfel s-a sfințit borangicul. Magnific.

Iar Mirul este aroma Raiului. Este chintesența plantelor care provin de acolo, și care nu au plecat de acolo niciodată. Tot astfel poate fi numită și icoana – mirozna Prototipului, savoarea care-I face simțită și vizual prezența Mântuitorului. Pentru că ne mântuim și prin gust, și prin miros, mai ales, prin aroma Paradisului Pierdut.

Mir și borangic este o expoziție de pictură și iconografie.  Artista, cu studii la Galați, București și întreagă Europă, mai ales în Italia, unde a și pictat în sfinte locașuri, alături de soțul său, zugravul de biserici Ioan Popa, ne propune o perspectivă proprie și asumată duhovnicește asupra artei, o retrospectivă, o etapă a maturizării. Iar locul acela, pentru această întâlnire cu publicul, nu este nici el unul aleatoriu. Dimpotrivă. Vorbim despre un vechi și nobil apartament, în chiar inima capitalei României, care găzduiește de mai bine de 5 ani Galeria Romană, un loc care face să rămână vie flacăra tradiționalismului,  a bunului-gust, a artiștilor pentru care valorile frământate de țăranii noștri, erau mai presus decât chiar propria lor operă.

Camelia Popa vine și ea în rândurile celor pentru care moștenirea încă palpabilă, lăsată nealterată de cei de demult, este un seducător izvor pentru generațiile simțitoare, gânditoare și creative.

Mir și borangic – va fi veriga și dovada acestei stări de lucruri,  cu asupra de măsură!

Să ne bucurăm.

 

Camelia Ionescu-Popa s-a născut la 16 ianuarie 1979, la Galați. A absolvit Universitatea Națională de Artă din București, secția de Artă Murală, promoția 2002. Expoziții personale de pictură: iunie 2019, București – Galeria Romana, “Mir si Borangic’’; august 2014,  București, galeria “La Vulturi”; sept.- oct.. 2014,  Otopeni, Centrul Vultural “Ion Manu”; febr. 2015,  București, galeria “Rost & more”; martie 2016  “Sinonime”- Mogoșoaia, Palatele brâncovenești, galeria “Foișor”; pictură și bijuterie, mai 2016,  “Firesc” – București, galeria “Rost & more. Expoziții personale de icoane în Lisabona, Oeiras, Portugalia, Velletri-Lazio, Paris, Catania, Roma, Mandanici- Sicilia, București. Lucrări de Artă Monumentală Religioasă (în comun cu Ioan Popa); 2008-2010, Biserica ’’Sfânta Treime’’ a mănăstirii Afteia(Cioara), judeţul Alba, frescă; 2006-2007, Biserica  spitalului de copii Grigore Alexandrescu, București; 2005, Altarul bisericii parohiale  ‘’SS.Redemptore’’, Manfredonia, Italia, acryl; 2005-2006, Altarul bisericii parohiale ‘’SS.Crociffiso’’, Barlletta-Bari, Italia, acryl; 2005, Catedrala Sf. Napa, Limassol – 1897, CIPRU, frescă; 2004, Biserica parohială, scena timpan exterior, Aiud, jud.Alba, mosaic; 2004, Baptisterul bisericii parohiale „Spirito Santo”, Manfredonia- Bari, Italia. fresca bizantină; 2003, Altarul paraclisului bisericii ortodoxe Sf. Napa, Limassol, CIPRU. Acryl; 2003,  Capela santuariului ” San Michele sul Gargano”, Monte S. Angelo- Foggia, sec. V- VI, fresca stil bizantin; 2002, Baptisterul bisericii parohiale „Santa Maria del Carmine”, Manfredonia, Italia. fresca stil bizantin si acrylic pe pânză; 2002, Baptisterul bisericii parohiale „Santa Maria dell’Immacolata”, Monte S.Angelo, Italia, frescă stil bizantin; 2002, Baptisterul bisericii parohiale „San Giuseppe „, Manfredonia, Italia, frescă stil bizantin; 2001, Iconostasul bisericii parohiale Costești (Gorj), tempera pe lemn; 2001, Iconostasul Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania și Europa Centrală, Nurnberg, Germania, tempera pe lemn (lucrare comună)

 

 

ZILELE ȘCOLII ANASTASIA POPESCU

Ediția a VI-a (2019) a Zilelor Educației la Liceul Pedagogic Ortodox Anastasia Popescu din București. E corect, în masura în care am crescut de la o zi, așa cum sărbătoream acum 24 de ani, la data de 21 Noiembrie, de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, la o săptămână, apoi, la întreaga lună noiembrie. Am pornit în această formulă complexă a sărbătoririi ZILEI ȘCOLII ANASTASIA POPESCU atunci când am vernisat o expoziție a dnei Silvia Radu și am construit evenimentele în jurul acesteia. Apoi ne-am dat seama că pentru copii sunt esențiale aceste întâlniri culturale cu artiști, cu oameni se știință, cu scriitori. Anul acesta, am deschis ZILELE EDUCAȚIEI cu prezentarea unei viitoare cărți dintr-o colecție pentru copii deja cunoscută și cu întâlnirea scriitoarei și jurnalistei Andreea Iatagan. A urmat o activitate STEM în parcul și, apoi, în Biserica Facultății de Agronomie, Zile ale ușilor deschise pentru părinții de la Grădinițele Arc-en- Ciel și Clasele Pregătitoare, spectacolul CANDELE NESTINSE al scriitoarei Ivona Boitan, intâlnirea cu fiica dnei prof. Laetitia Leonte, al cărei nume îl poartă prima noastră clasă de LICEU PEDAGOGIC, și o lansare de carte, precum și inaugurarea Atelierului de Cusături Tradiționale -ACT. O minunată surpriză a fost întâlnirea cu grupul de interpreți și intrumentele lor, în cadrul BRASS ART PROJECT. Nu mai puțin emoționantă a fost Audiția clasei de muzică – pian, chitară și vioară. În miezul Zilelor Educației se află Atelierele de Povești, în care, timp de două zile, părinți și educatori se întâlnesc cu specialiști în arta povestirii, ca Adriana Ene și Ioana Revnic, cu designeri, arhitecți și profesori de JOC ȘI JOACĂ pentru copii. Pregătim, de asemenea, vernisajul expoziției MIR ȘI BORANGIC, a expoziției de fotografii realizate de eleva Liceului nostru, talentata Ruxandra Drăgulănescu, o conferință a pr. CIPRIAN GRĂDINARU din Belgia, o alta, a ilustrului fizician CRISTIAN PRESURĂ, alte două lansări de carte: COPILĂRIA – de Veronica Iani si PATRIMONIUL UNESCO DIN ROMÂNIA, de Adriana Scripcariu. Sunt zile vibrante pentru noi care sigur vor avea ecou în formarea copiilor, în descoperirea pasiunilor și formarea competențelor, în armonia și frumusețea duhovniceasca în care să se regăsească de-a lungul vieții.

 

Profesor Mona Șerbănescu,

directorul Liceul Pedagogic Ortodox Anastasia Popescu din București

 

 

Număr de vizualizări :825


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro