spot_img

”Despre Iluminismul neoelen. Curente de idei şi canale de comunicare cu gândirea occidentală”, de Anna Tabaki

La Editura Omonia a apărut volumul ”Despre Iluminismul neoelen. Curente de idei şi canale de comunicare cu gândirea occidentală”, de Anna Tabaki. Traducere din limba neogreacă: Elena Lazăr. Cuvânt-înainte: Pashalis M. Kitromilides. Cu un cuvânt al autoarei la ediţia românească. Prima apariţie în 2015 a Editurii Omonia oferă specialiştilor  români  o carte de referinţă despre Iluminismul neoelen, a cărui principală vatră de desfăşurare au fost Ţările Române.

A treia contribuţie fundamentrală, după sintezele oferite de K. Th. Dimaras şi Pashalis M. Kitromilides (cartea Iluminismul neoelen. Ideile politice şi sociale a profesorului Kitromilides  a fost tradusă în română în 2005 de Olga Cicanci), lucrarea Annei Tabaki are legătură directă cu spaţiul României de azi. Numeroase sunt referinţele la operele literare  elaborate de cărturarii greci care s-au afirmat pe pământ românesc, la contactele şi interferenţele dintre cele două culturi. Autoarea subliniază nu o dată  conectarea acestui spaţiu la Luminile europene, preluarea şi asimilarea în mod creator a idealurilor iluministe.

Un capitol care aduce elemente noi,  surprinzătoare şi preţioase, este consacrat traducerii văzută ca un canal de comunicare şi interculturalitate. Cititorul va găsi amănunte interesante despre traducerile manuscrise ale Iluminismului, despre circulaţia lor (în prima jumătate a secolului 18 exista, de pildă, un interes deosebit pentru Cervantes – dincolo de ediţiile existente în faimoasa în întreaga Europă  bibliotecă a Mavrocordaţilor de la Văcăreşti, capodopera autorului spaniol  a fost tradusă în greacă iar  cele trei manuscrise cu versiuni diferite provin toate din Ţările Române, având probabil cititori atât greci cât şi români vorbitori de greacă). Concepţiile şi teoriile despre traducere specifice secolului, practica de traducere în epoca Luminilor sunt alte teme atent analizate, de interes atât pentru traducători şi traductologi, cât şi pentru istoricii ideilor. Strategia şi programul de traducere elaborate de Rigas Velestinlis (1757-1798) – cărturarul şi revoluţionarul grec care a trăit 20 de ani la Bucureşti – sunt revelatoare pentru efervescenţa  vieţii spirituale a acestui spaţiu  în deceniul decisiv al sfârşitului de secol 18.

O amplă secţiune a cărţii este dedicată unei figuri emblematice a Iluminismului neoelen -Adamantios Korais (1748-1833), savantul grec de la Paris (între corespondenţii săi se aflau şi cărturari români, precum Ion Heliade-Rădulescu), cel mai important filolog al Greciei moderne, iniţiator al  seriei „Biblioteca Greacă”, cu ediţii din clasicii greci care i-au  adus renume european. Prin teoria sa despre „transvazarea” ideilor iluministe dinspre Occident spre Orient ca şi prin opera şi activitatea sa în capitala Luminilor franceze Korais  rămâne cel mai  de seamă exponent  al curentului căruia îi este dedicată lucrarea cercetătoarei ateniene.

Toate acestea sunt numai câteva dintre argumentele care  fac din lucrare  un titlu de acut interes pentru cercetătorii români ai secolului 18. De adăugat  impresionantul corpus de note, bibliografia la zi, în care se regăsesc nume ale specialiştilor români, de la Nicolae Iorga, Demosthene Russo şi fraţii Camariano la neoelenişti ai ultimelor decenii, ale căror lucrări au fost atent consultate de autoare.

În prefaţă, Pashalis M. Kitromilides notează: „Una dintre reprezentantele de prim-plan ale pluralismului în studiul Iluminismului în literatura greacă modernă este Anna Tabaki. Cercetătoare neobosită, a lărgit câmpul orientării, a lucrat stăruitor pentru a îmbogăţi optica comparatistă prin evaluarea manifestărilor literare iluministe, s-a aflat în primele rânduri în promovarea istoriei teatrului neoelen şi a studiului fenomenului de traducere.

Toţi cei implicaţi în cercetarea Iluminismului şi în studiile neoelene salutăm în persoana Annei Tabaki dăruirea totală faţă de exigenţele cercetării, educaţiei şi creaţiei spirituale.”

Născută în Pireu, Anna Tabaki a urmat Şcoala greco-franceză « Jeanne d’Arc ». După absolvirea Facultăţii de Filosofie (secţia filologie greacă şi franceză) a Universităţii din Atena, a continuat, ca bursieră a statului francez, studii postuniversitare în Franţa, specializându-se în filologie comparată greacă şi franceză. Bursieră a Fundaţiei „Alexandros S. Onasis”, a fost eleva lui K. Th. Dimaras la Institutul Neoelen de la Sorbona. Doctorat la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris cu o teză despre teatrul neoelen. Cercetător (1980-2000) la Centrul de Studii Neoelene al Fundaţiei Naţionale de Cercetări, participând la numeroase programe de cercetare şi de colaborare interstatală, multe desfăşurate în ţările Europei de Sud-Est, inclusiv în România. Din 1997 până în 2012 a condus programul de cercetare „Traduceri neoelene”. În paralel  predă (1995-2000) istoria teatrului la Universitatea din Patras.  Profesor asociat (din 1999), apoi profesor (din 2004) la Departamentul de Studii Teatrale al Universităţii din Atena,  unde predă istoria teatrului neoelen, dramaturgie europeană şi traducere de opere dramatice.

Preocupată de teme de filologie comparată, cu accent pe istoria ideilor, pe studiul fenomenului de traducere şi în special pe dramaturgie comparată şi istoria teatrului neoelen (secolele 18-19). A publicat, singură sau în colaborare, 19 cărţi (monografii sau lucrări colective) şi peste 150 de studii şi eseuri în prestigioase reviste internaţionale (Études Balkaniques, Revue des Études Sud-Est Européennes, Synthésis, Neohelicon, Studies on Voltaire and the 18th century, Journal of Modern Greek Studies ş.a.). Multe dintre studiile ei au adus preţioase contribuţii la cercetarea relaţiilor culturale româno-elene şi a elenismului înflorit pe teritoriul României de azi.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508