spot_img

“În copilărie bucuriile sunt trăite la superlativ”

La Editura CDPL a apărut un nou volum de poezie semnat de Diana Iepure, intitulat “O sută cincizeci de mii la peluze”. “Este una dintre cele mai puternice cărţi scrise în perioada postsocialistă. E o carte care, la fel ca şi Tratat de Tanatofobie sau Şoboloniada (de Steliana Grama) va bulversa, cu siguranţă, clasamentele literaturii contemporane.” , a scris Dumitru Crudu. Andra Rotaru a dialogat cu Diana Iepure, în exclusivitate pntru AgențiadeCarte.ro

De curând, la Editura CDPL ţi-a apărut volumul “O sută cincizeci de mii la peluze”. Ai lucrat un timp îndelungat la acest volum de versuri. De la ce a pornit şi cum s-a structurat?

Da, a apărut în sfârşit! A pornit de la un volum pe care l-am ţinut “în sertar” câţiva ani. Iniţial, pentru că nu eram foarte sigură. Mă gândeam dacă merită să apară, dacă e suficient de bun, dacă e peste cartea mea de debut. Aşa am ezitat să public, când s-a putut, la Vinea, aşa am refuzat propunerea Editurii Muzeul Literaturii Române. Apoi, când am fost pregătită moral, când am simţit că e poezia cu care aş vrea să ies în lume, am început să bat pe la uşi. Dar nu îmi deschidea nimeni sau, dacă îmi deschidea cineva, nu treceam dincolo de prag. Astfel, de-a lungul acestor ani de aşteptare, cartea a mai pierdut file vechi, a acumulat altele noi şi a căpătat un contur puţin diferit de cel iniţial. Mi se pare firesc. Totuşi, nu pot spune că “am lucrat” la volum. Mai ales când e vorba de poezie, scriu dacă am o anumită stare, scriu pur şi simplu. Nu mă gândesc că va intra într-un volum, că trebuie etc. Când încep “să lucrez” stăruitor la o poezie, ea mă lasă şi rămân eu cu munca mea să ne distrăm împreună. E adevărat că în momentul când am fost întrebată de un cristian dacă pot să îi propun un volum pentru proaspăta editură Casa de Pariuri Literare, am intrat în fibrilaţii, din cauza dorinţei de a rupe gura târgului cu o carte-spectacol bine structurată. Acum, “O sută cincizeci de mii la peluze” se citeşte ca o poveste cu personaje care şi-au lăsat cumva amprenta în viaţa mea: oameni dragi, dar şi figuri pasagere, însă memorabile.

Prefaţa e semnată de Nora Iuga. Cum s-a produs această întâlnire şi care a fost primul cititor al acestui volum?

Primul cititor al cărţii a fost, fireşte, Florin, soţul meu. El e primul meu cititor nu doar când e vorba de poezie, ci şi de proză, eseu, articole. Cu Florin discut absolut tot, chiar dacă mai sar uneori scântei. El e enciclopedia mea, o enciclopedie cu suflet şi creier.

„Nora Iuga” e o poveste aparte. Fascinantă şi copleşitoare. Locuim în acelaşi cartier. Din 2004, traversăm acelaşi parc, ne facem cumpărăturile La amanţi, alimentara din preajma blocurilor noastre. Mai mult decât atât, avem în sufragerie un raft special rezervat cărţilor ei, avem istorii de familie legate de numele Norei. Cu toate acestea, deşi ne-am intersectat de nenumărate ori, n-am îndrăznit s-o abordăm. Mie îmi era frică să nu par o nebună, un fel de fan din ăla dus cu pluta, care îşi vânează idolii prin târgurile de carte şi nu îi lasă în pace. Întâmplarea face că ne-am cunoscut personal, iar apoi ne-am şi împrietenit, abia în 2010, la Colocviul Tinerilor Scriitori, la care fusesem invitată şi eu de un cristian. Norocul meu a fost ca Norei Iuga să îi placă ce şi cum scriu. Odată gheaţa fiind spartă, n-au mai fost o problemă întâlnirile şi discuţiile, mai ales că Nora e o fire deschisă şi generoasă, cum mai rar se găsesc azi, nu doar printre scriitori, ci în general printre oameni.

Unele locuri ale copilăriei descrise în “O sută cincizeci de mii la peluze”, precum “ostrovul cu jucării”, sunt înţesate de înţelesuri multiple: într-un fel era ostrovul pentru tineri, într-altul pentru copii. Libertatea şi bucuria gesturilor tinerilor, într-un anume spaţiu şi timp, se aseamănă cu bucuriile copiilor?

În copilărie bucuriile sunt trăite la superlativ. Tot aşa sunt trăite şi necazurile. Moartea  păpuşii dragi îţi poate provoca durere, precum moartea unui om. Libertatea şi bucuria gesturilor tinerilor se aseamănă, dar se și deosebesc de cele ale copiilor. În ultimul timp, îmi amintesc tot mai des de cartea lui Janusz Korczak “Regele Maciuś Întâi” (Януш Корчак, Режеле Матиуш Ынтый, Литература Артистикэ, 1981, pe care am ales-o cu mâna mea, după ce am tras un loz câştigător la magazinul de cărţi Luminiţa.) Ar trebui s-o caut prin pod, poate o găsesc. O carte tristă la lectura căreia am plâns mult. Uite şi tu, Andra, prin această întrebare, m-ai dus cu gândul la Maciuś, un rege copil, dezamăgit de eşecul de a construi o viaţă fericită în ţara sa, ce se dezice de titlul de rege şi pleacă pe un ostrov, unde trăieşte dureros trecerea de la copilărie la adolescenţă, încercând să găsească răspuns la întrebările ce-l frământă. Aşa a fost şi cu ostrovul cu jucării al copilăriei mele, o insulă pe care copiii se transformau în tineri mai puţin liberi, mai puţin lipsit de griji, pentru care ostrovul devenea, cu timpul, din ce în ce mai mic şi mai năpădit de buruieni.

Volumul se construieşte precum trupul, pe diferite paliere temporale şi cognitive. Ţi-a jucat memoria feste pe parcursul scrierii sale? Cum ai recuperat amintiri, atunci când acestea păreau estompate?

Nu, nu mi-a jucat nicio festă. La baza cărţii a stat memoria afectivă. Ea e oricum stăpâna mea. Am încă multe momente demne de pus pe hâtie, secvenţe pe care nu am cum să le uit, pentru că nu se vor estompa, chiar să vreau. Îmi place să mă uit în cartea aceasta ca într-o oglindă. Probabil că în curând voi înceta să mă uit în oglinzile reale, în care încep să nu mă mai recunosc.

Poemele au rădăcini adânci în Md, fără a fi impregnate de tente politice sau civicie şi, de asemenea, se sustrag în mare parte realităţilor curente.

Ba aş zice că nu se sustrag deloc, ci sunt marcate atât de realităţile curente, cât şi de toate realităţie prin care, ar fi zis criticul, a trecut eul meu liric. Ha-ha. Vorbind serios, dacă poemele au ieşit aşa cum le ştii, e din cauza şi totodată datorită lumii în care îmi mănânc mălaiul, cu evenimentele ei politice şi civice de care nu sunt străină.

De ce titlul “O sută cincizeci de mii la peluze”?

O sută cincizeci de mii de cititori pentru o carte de poezie. Cine nu şi-ar dori?

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508