De curând, romanul “Vizita arhiepiscopului” de Adam Bodor, Editura Polirom, a primit semnalul tipografic. Acesta este romanul care a stat la baza filmului “Dolina”, în regia lui Zoltan Kamondi, după un scenariu semnat de autor, o coproducţie România-Ungaria, prezentată la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary şi câştigătoare a mai multor premii europene.
Traducere din limba maghiară a romanului a fost asigurată de Marius Tabacu, iar prefaţa cărţii e semnată de Iulia Popovici. Adam Bodor, în vârstă de 74 de ani, este cunoscut cititorilor din România datorită romanului “Zona Sinistră”, apărut în urmă cu câţiva ani la Editura Koinonia, unde era prezentată experienţa carcerală a acestuia, în celulele de la Cluj-Napoca şi Gherla, unde i-a cunoscut pe unii dintre foştii membri ai Gărzii de Fier româneşti.
Personajul principal al lui Adam Bodor din “Vizita arhiepiscopului”, Gabriel Ventuză, ajunge în Dolina pentru a recupera rămăşiţele pământeşti ale tatălui său. Găseşte aici un univers aparte, în care codul de comunicare este un fel de limbă de lemn dominată de metafore, ce nu lasă realitatea să fie ceea ce pare: dominând Dolina cu aceeaşi forţă bântuitoare pe care o au şi pădurile dimprejur, colonia de tuberculoşi botezată Izolda nu e nici pe departe un spital pentru bolnavi adevăraţi, ci o anticameră a morţii pentru libertatea de opinie.
„La Adam Bodor, avem de-a face cu peisajul copleşitor al unui ministat poliţienesc, cu ierarhii de autoritate perfect interiorizate, în care se supravieţuieşte, fără să se trăiască. Şi din care poţi evada atâta vreme cât încă nu te-ai molipsit nu atât de boli de plămâni, cât de confortul lucrurilor ştiute, de acalmia rutinei şi a nonopoziţiei. Iar pentru cititorul acestor meleaguri, contemporan cu moştenirea Gherlei, a reeducărilor, a coloniilor de muncă, a totalitarismului, “Vizita arhiepiscopului” e o lectură cu un dureros aer de familiaritate.”, scria Iulia Popovici în prefaţa acestui roman.
Adam Bodor (născut în 1936) a trăit în România până în 1982. Între 1952 şi 1954 a fost deţinut într-o închisoare politică, condamnat pentru participarea sa la IKESZ (Organizaţia Ilegală Anticomunistă, pe care o fondase). Despre experienţa carcerală de la Gherla, Bodor vorbeşte explicit într-o carte apărută recent, “A borton szaga” (Saga închisorii, 2001). Cărţile care l-au făcut cunoscut peste tot în lume, “Zona Sinistră” (1992) şi “Vizita arhiepiscopului” (1999), sunt, amândouă, romane ale unor lumi închise, neliniştitoare, cu reguli proprii în care individul nu e decât o rotiţă a marelui mecanism social. Bodor este de asemenea un cunoscut scenarist, a lucrat cu regizori maghiari celebri, ale căror filme au avut mare succes la festivalurile de film din Ungaria şi Europa.
