AcasăPostcard

Postcard

Postcard

Lia Aram prezintă – The Minister Of Elegance, ediţia a doua – Celebrarea Zilei Femeii

Agenția de cArte - 0
În data de 28 februarie 2015, începând cu orele 23.00, în LOFT – Metropolis Center / West Wing Building A / Ground floor Bucharest Romania, va avea loc ediţia a doua “The Minister Of Elegance – Celebrarea Zilei Femeii”, eveniment a cărui atmosferă va fi întreţinută muzical de către Silviu Pasca / The Guy şi în cadrul căruia se va lansa videoclipul proiectului semnat Mircea Zanian, care reuneşte prezentarea stilului vestimentar cu atitudinea şi outfiturile promovate de brand. Brandul vestimentar exclusiv feminin Lia Aram continuă proiectul intitulat „The Minister Of Elegance”, menit să scoată în evidenţă, prin diverse mijloace de comunicare vizuală, farmecul nesfârşit al Eternului Feminin. Ziua Femeii, în perspectiva Lia Aram aduce în aceeaşi zonă delicateţea Femininului Nealterat şi prospeţimea anotimpului în care acestuia îi este prilejuită celebrarea. Trăsăturile principale ale Femeii dezirabile Lia Aram se mulează, cu ocazia acestui minunat moment de Reîntoarcere către Iniţialul Frumuseţii Feminine, pe dinamismul unui nou început adus de către primăvară la sosirea sa pentru fiecare femeie conştientă de farmecul personal şi de neuitarea esenţei diafane ce mereu îi va fi Amprentă.
Postcard

Galateca obţine trei premii, la London Fashion Week 2015

Agenția de cArte - 0
România a triumfat la decernarea premiilor The International Fashion Showcase 2015 în cadrul London Fashion Week. În premieră pentru ţara noastră, trei Special Mention au fost obţinute de proiectul galeriei de artă contemporană şi design Galateca, expoziţia “Untamed Skin – The Romanian Blouse”. Astfel, România a câştigat de trei ori, în secţiunea “Emerging designers” premiu acordat celor mai talentaţi designeri şi curatori din lume, a fost primit de Vika Tonu şi Alexandru Nimurad, “Best emerging designers” şi de Roxana Gibescu, curator Galateca, “Best curator “, al treilea premiu fiind în categoria “Showcase winner” pentru proiectul iniţiat şi realizat de galerie. În concurs s-au aflat 27 de expoziţii, 110 designeri reprezentând 27 de ţări de pe cele 4 continente participante. Marele premiu a revenit Juliei Mannisto din Columbia în secţiunea Best designers, Yegwa Ukpo din Nigeria, pentru Best Curator, Columbia câştigând şi în secţiunea Best Exhibition.
Postcard

Fundația Calea Victoriei vă invită la cursul ”Emil Cioran: cărțile, prietenii, iubirile”

Agenția de cArte - 0
Fundația Calea Victoriei vă invită începând de luni, 2 martie 2015, de la ora 19:00, la cursul Emil Cioran: cărțile, prietenii, iubirile, susținut de Alex Păun. Puțini oameni, în secolul trecut, au fost mai stranii, mai pasionanți, mai controversați decât cel pe care Franța l-a consacrat drept „É. M. Cioran”. Cursul de față își propune să așeze un spot de lumină pe figura încărunțită a lui Emil Cioran. Ce cărți a tors în ultimii cincisprezece ani de viață? Cum se deosebeau ele de jerbele dezlănțuite ale juneței și de operele fundamentale scrise la maturitate? Cu cine era prieten? Despre ce vorbea cu tine, dacă ieșeați împreună în oraș? A mai iubit vreo femeie după 1980? Avem mărturii despre toate astea? De-a lungul atelierului, vom povesti despre operele franțuzești ale lui Cioran, vom consulta monografii, dar și un corpus vast de mărturii orale, interviuri luate unor apropiați, anecdote și aluzii strânse din lucrări ale unor oameni care l-au cunoscut. Un sprijin constant vor fi jurnalele și corespondența edită ale lui Cioran.
Postcard

Adenium START, a III-a ediție, cu site dedicat campaniei

Agenția de cArte - 0
www.start.adenium.ro este gazda virtuală a proiectului Adenium START inițiat în 2013, prin care Adenium își propune să descopere, să publice și să valorifice debutanții în literatură. Adenium lansează site-ul concursului de debut, în vederea unei mai bune comunicări cu cei care vor să debuteze în literatură, precum și pentru o mai bună promovare a regulamentului, în țară și în străinătate. Rupe rândurile! este sloganul celei de-a treia ediții a concursului de debut Adenium START, iar cei interesați sunt invitați să trimită lucrările până pe data de 15 mai 2015 (data poștei).
Postcard

Editorii cer eliminarea imediată a taxei pe cultură

Agenția de cArte - 0
Noua taxă pe cultură va afecta ireversibil industria cărții din România iar cel mai mare risc constă în distrugerea specificului cultural național. Editorii fac de peste 15 ani eforturi financiare proprii uriașe de a susține cultura națională, în absența unor strategii guvernamentale de salvare a domeniului. În acest context, noua taxă pe cultură va avea urmări grave pe toate planurile, mai ales în ce privește educația și instrucția noilor generații - conform statisticilor oficiale, din ce în ce mai îndepărtate de fenomenul lecturii și implicit de pregătirea profesională. În consecință, numărul de cărți - și așa foarte mic - se va reduce drastic, iar autorii tineri și debutanții vor avea mai puține șanse să ajungă la public. Acestea sunt concluziile Adunării Generale a Asociației Editorilor din România (AG AER) pe tema noii legi a Timbrului Cultural, aflată în prezent în dezbaterea Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților. Reprezentanții celor mai importante edituri din România, reuniți în AG AER pe 20 februarie 2015, au evaluat critic proiectul de lege 583/2014, a „timbrului cultural” care presupune că Uniunea Scriitorilor din România (USR) va primi câte un leu pentru fiecare exemplar de carte beletristică, atât românească dar și traduceri din alte literaturi sau cărți pentru copii, indiferent dacă volumul respectiv se va vinde sau nu și chiar dacă, de cele mai multe ori, aceste cărți nu sunt scrise de membrii USR. În plus, proiectul nu prevede pentru colectorul timbrului literar nicio destinație obligatorie pentru sumele încasate, cheltuirea lor fiind lăsată la discreția conducerii Uniunii Scriitorilor. Prezentăm în continuare câteva dintre concluziile asumate de către membrii AG AER.
Postcard

František Zachoval preia conducerea Centrului Ceh

Agenția de cArte - 0
Centrul Ceh București anunță încheierea mandatului lui René Kubášek după 4 ani în care a activat ca director. În această perioadă, instituția a organizat peste 400 de evenimente în București și în țară care s-au bucurat de success în rândurile publicului. Dintre evenimentele organizate de către Centrul Ceh sub conducerea lui René Kubášek se remarcă Second chance – replantarea simbolică a brazilor de Crăciun în Parcul Izvor, Dvořák Remastered – muzică clasică mixată de muzicieni români, Soundczech - festivalul anual de muzică cehă contemporană, Czech Film Hunting – festival de film cu proiecții în locații inedite. Centrul Ceh a organizat expozițiile Invazie 68 Praga de fotograful legendar Josef Koudelka, Czechoslovak Film Poster, expoziția afișelor cehoslovace de film, recenta expoziție a suprarealiștilor cehi și slovaci Alt Aer și multe altele. Centrul Ceh este inițiator și co-organizator al festivalului de film documentar One World Romania. František Zachoval va prelua conducerea Centrului Ceh București la începutul lunii martie. Noul director este absolvent al Universității de Artă din Praga, în cadrul căreia a trecut, din 2006, la teoria artei, curatoriat, management și jurnalism. Prin urmare, „centrul dramaturgiei va fi arta vizuală și contextualizarea domeniilor conexe, ca literatura, teatrul, filmul, muzica, designul și arhitectura. Intenția mea este și de a continua proiectele de succes, care au deja un public fidel”.
Postcard

Descoperă alfabetul florilor ilustrat cu măiestrie pe timbrele românești

Agenția de cArte - 0
”Alfabetul florilor”, cea mai recentă emisiune de mărci poștale, reprezintă o abordare filatelică originală, alăturând două tematici diferite într-un concept grafic și artistic special. Cele 6 timbre ale proiectului reunesc tematica filatelică tradițională „floră” și noțiunea de „letrină”, acea literă majusculă, de obicei ornată, folosită la început de capitol în ediții bibliofile. Fiecare timbru înfățișează o astfel de letrină împletită cu o floare, numele florii începând cu litera figurată în letrină și astfel întreaga emisiune alcătuind cuvântul „TIMBRE”.
Postcard

Uniunea Scriitorilor din România despre noua lege a timbrului literar

Agenția de cArte - 1
În spaţiul public au apărut reacţii vehemente împotriva noii Legi a timbrului cultural, mai ales din partea editorilor. A fost lansată o serie de afirmaţii incorecte. Pentru a aşeza lucrurile în adevărul lor, facem următoarele precizări: 1. Legea timbrului cultural este în vigoare încă din anul 1994 (ca legea nr. 35 din 6.06.1994). 2. Argumentul editorilor, că prin noua Lege are loc o scumpire a produsului cultural, este fals. Scumpirea despre care se face incorect vorbire, dacă a avut loc, a avut loc în anul 1994, odată cu apariția Legii nr. 35. 3. Taxa de timbru cultural sub formă de timbru literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, a fost aplicată în toată această perioadă. În ceea ce priveşte timbrul literar, editorii au încasat taxa de timbru, o taxă plătită de cumpărătorii de carte şi inclusă în preţul de vânzare al cărţii, dar, cu unele excepţii, cum ar fi Editura Humanitas, n-au virat sumele cuvenite beneficiarilor, adică n-au respectat Legea aflată în vigoare. Dacă toţi editorii ar fi respectat Legea timbrului cultural din 1994, nu ar mai fi fost nevoie de o nouă Lege. Modificarea actuală a Legii timbrului cultural prevede, în special, introducerea unui timbru literar fizic, care să fie aplicat efectiv pe cartea introdusă în circuitul comercial. Această prevedere a Legii înlătură orice posibilitate de evaziune fiscală şi aduce limpezirea situaţiei în privinţa tirajelor reale ale cărţilor editate.
Postcard

România -prima din Europa în lupta… împotriva culturii

Agenția de cArte - 0
Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenţi economici ce activează în diverse domenii culturale ca producători de carte, muzică, concerte şi spectacole, atrag atenţia asupra unui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativă 583/2014. Prin acest proiect se urmăreşte instituirea unei adevărate „taxe pe cultură” în folosul unor asociaţii de creatori, ce va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de către plătitorul final, desigur cu impact negativ şi asupra dezvoltării economice şi culturale a activităţilor din industria de carte, muzică, divertisment. Proiectul de Lege 583/2014 a avut un traseu parlamentar scurt, fiind adoptat tacit de Senat şi ajungând aproape de votul final la Camera Deputaţilor, moment în care a intrat întâmplător în atenţia reprezentanţilor industriilor creative. Astfel, săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru cultură au avut loc dezbateri pe marginea acestui proiect, în cadrul cărora reprezentanţii UPFR, APOSR şi FER s-au prezentat (fără a fi invitaţi oficial) şi au participat activ, depunând memorii tehnice şi reuşind să introducă pe agenda Comisiei de Cultură consultări cu părţile afectate. Aceste consultări vor avea loc pe 16 februarie 2015 şi au drept bază de discuţie un Punct de vedere comun al reprezentanţilor domeniului literar, muzical, folcloric şi de divertisment faţă de iniţiativa legislativă: Timbrul Cultural, în actuala formă şi sub actuala destinaţie, ca şi în cazul noului Proiect de lege şi amendamentele propuse, prezintă multiple deficienţe conceptuale şi structurale. Unul dintre membrii Comisiei pentru cultură care a înţeles efectele ample ale aplicării acestei taxe de timbru asupra culturii din România, a fost deputatul Mihai Sturzu, care susţine eliminarea timbrului cultural, deoarece reprezintă o suprataxa pe care fiecare dintre cetăţenii României o resimte şi care va îngrădi accesul publicului la produsele de cultură.
Postcard

Timbrul cultural, punctul de vedere Adenium

Agenția de cArte - 0
Prin proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural, care ar urma să înlocuiască Legea 35 din 1994, cultura conținută între coperțile cărților ar trebui să poarte un soi de „stigmat” atribuit, îndeobște, viciului. Astfel, frumoasa amăgire a „singurului viciu permis” ar fi înscrisă, în spațiul românesc, într-o serie de vicii timbrate, precum sunt cel al fumatului și cel al alcoolului. Nu că între acestea nu ar exista o legătură istorică, relevată la noi de antropologul Andrei Oișteanu, în extraordinarul său volum Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură (2011). Dar nu aceasta este chestiunea, ci aceea că, în primul rând, „taxa pe viciu”, așa cum a fost ea timbrată nu doar în România, ci în întregul spațiu european, are ca obiectiv declarat restrângerea numărului de consumatori de tutun și de alcool, date fiind efectele pe care acestea le au asupra sănătății. Să aplici același „prințip” și în cazul unei taxe, aceea a timbrului literar, care vizează cărțile și care este oricum unică în Europa, demonstrează incapacitatea de a percepe, nu și de a săvârși, un abuz simbolic de neimaginat. Înfăptuibil însă, iată, în „ondulatul” nostru spațiu mioritic, unde 84 de parlamentari de variate apartenențe partidiste (PSD, PNL, PDL, PP-DD și UDMR) au inițiat acest proiect legislativ care a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014, iar, după prezentarea în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, pe 15 decembrie anul trecut, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină și imunități pe 3 februarie 2015. În al doilea rând, ceea ce cu adevărat îngrijorează este creșterea cuantumului acestei taxe, după cum deja au lăsat să înțeleagă reprezentanții a două dintre editurile românești de prestigiu. Astfel, în cazul volumelor de beletristică, este vorba despre o majorare de la procentul de 2% din prețul de vânzare la varianta forfetară de 1 leu, ceea ce, în funcție de prețurile cărților, va determina apariția unei cenzuri economice dezvoltate pe două dimensiuni, o dată dinspre editor (care va estima oportunitatea publicării nu doar prin raportare la valoarea conținutului, ci și la suprataxarea propusă de acest proiect legislativ), a doua oară dinspre public, care și-așa percepe prețurile anumitor cărți ca fiind inaccesibile.
1...1.0601.0611.062...1.274Pagina 1.061 din 1.274

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508