Agenția de cArte

Arta nu este doar culoare sau forma – este urma unei trairi care devine vizibila. Expozitia INKORPORE, organizata de Imaginar Kolectiv la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei „Spiru Haret” (str. Fabricii nr. 46G, Bucuresti), propune publicului o incursiune in spatiul interior al creatorului, acolo unde emotiile capata corp, iar gandurile se transforma in imagine. Intr-un loc in care se studiaza mintea si emotia, arta devine un laborator al trairilor, un spatiu in care privitorul este invitat sa devina co-autor al sensului. Opt artisti – Diana Birsan, Codruta Brisan, Carmen Bucur, Evghenia Grytsku, Dan Ruja, Sorana Scortea, Alina Sfabu si Marius Adrian – exploreaza legatura dintre interior si exterior, dintre vulnerabilitate si expresie, dintre impulsul personal si forma vizibila. INKORPORE invita publicul intr-un spatiu in care emotia si esteticul se impletesc intr-o experienta comuna iar expozitia va putea fi vizitata de pe 25 noiembrie 2025 pana pe 25 februarie 2026.

Gala Tinere Talente, ediția 2025, un spectacol interdisciplinar oferit de bursierii Fundației Regale Margareta a României, a avut loc în seara de 24 noiembrie la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București (TNB), în prezența Alteței Sale Regale Principesa Sofia. A 17-a generație de tineri talentați, 15 muzicieni și 15 artiști vizuali, a oferit publicului un recital de muzică clasică și o amplă expoziție de artă vizuală cu lucrări realizate în anul de bursă. Gala Tinere Talente a fost prezentată de Bogdan Chenciu, moderator-realizator de emisiuni tv și a fost înregistrată de TVR Cultural, urmând a fi difuzată ulterior. 

Mânia, remușcarea, compasiunea, invidia sau recunoștința sunt emoții universale, experimentate de oamenii de pe tot globul. Definesc natura umană și ne unesc într-o mare familie, dincolo de diferențele impuse de granițe, limbi și civilizații. Emoțiile alcătuiesc o lume pasionantă și complicată, de multe ori dificil de înțeles în profunzimea ei, chiar și de cei care le trăiesc. Este meritul filosoafei italiene Ilaria Gaspari de a-și conduce cititorii prin universul atât de interesant al emoțiilor și de a oferi instrumentele pentru a le înțelege limbajul, în cea mai recentă carte a sa, Viața secretă a emoțiilor, publicată de Editura TREI. 

Filarmonica Brașov invită brașovenii pe 4 decembrie la Sala Patria la un eveniment special, un concert caritabil ce va marca Ziua Națională a României și, în același timp, va da startul sezonului festiv al bucuriei, al speranței și al luminii, al tuturor celor care cred în spiritul solidarității și al binelui comun.  “Oameni pentru oameni” nu va fi doar un concert, ci va fi o promisiune a comunității brașovene de a susține în continuare activitatea desfășurată de Fundația HOSPICE Casa Speranței la nivel local. Fondurile obținute din vânzarea biletelor vor fi direcționate către HOSPICE pentru construirea unui nou Centru de Excelență în Îngrijire Paliativă la Brașov, unde vor fi oferite servicii integrate de îngrijire pentru adulți diagnosticați cu afecțiuni oncologice și pentru copii cu boli incurabile sau limitatoare de viață. Fundația Kronospan, partener principal al evenimentului, va dubla suma colectată, amplificând astfel impactul gestului caritabil.

La 20 ani după primul volum dedicat acestui subiect, “Nud. Proiecție de Trup și Stare” (2) se întoarce într-un nou album de fotografie-metaforă, purtând semnătura lui Răzvan Voiculescu. Evenimentul de lansare va avea loc miercuri, 26 noiembrie, de la ora 19:00, la sala Gloria (str. Bucovina nr. 6, București) Gazda evenimentului: Virgil Ianțu În cadrul evenimentului vor fi proiectate scurtmetrajele documentar-lirice realizate în 2005 și 2024, scurtmetraje realizate de Șerban Georgescu, respectiv Viorel Dobre. Producător: Răzvan Voiculescu La finalul lansării urmează un scurt recital de muzică fado susținut de Raluca Radu.

Teatrul Național din Timișoara anunță organizarea unei noi ediții a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, programată în perioada 2 decembrie și 19 - 21 decembrie 2025.  FEST-FDR 2025 propune o ediție de buzunar, organizatorul său, Teatrul Național, alături de selecționerul FEST-FDR, teatrologul Oana Borș, păstrează caracterul conceptual al festivalului. Așadar, titlul ediției 2025 a FEST-FDR este DRAMATURGIA FEMININĂ ÎN SPECTACOLUL DE TEATRU. GENERAȚII.

Teatrelli invită publicul la premiera spectacolului „cerul (hartă către casă)”, un text de Doru Vatavului în regia lui Irisz Kovacs, care continuă demersul artistic dedicat explorării fragilității vieții cotidiene, a sensului personal și a poeziei ascunse în gesturile mici, aproape imperceptibile. Proiectul, născut dintr-un laborator prezentat publicului în 2023, ajunge acum în forma sa finală, matură și rafinată, fără a pierde prospețimea și sensibilitatea de la care a pornit. Spectacolul este inspirat de picturile lui Șerban Savu, ale căror universuri vizuale devin, pe scenă, o meditație asupra muncii, a rostului și a căutării unui drum într-o lume în continuă transformare.

Publicul e așteptat sâmbătă, 29 noiembrie 2025, ora 11.00, la Palatul Braunstein Iași-Sala Cupola, la lansarea volumului de poezie „Ziua în care am învățat să plâng”, autor Sebastian Remus Crăciun, cu o notă introductivă semnată de Sorin Poclitaru, apărut la Editura PRINTHAUS, Iași, 2025. Volumul va fi prezentat de Liviu Apetroaie și Emilian Marcu, membri ai Uniunii Scriitorilor din România. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Poetul și eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă pregătește un nou volum de poezie, „Valiza de lemn”, în curs de apariție la Editura Eikon. „Citind cel mai recent volum de poezii a lui Alexandru Ovidiu Vintilă am avut senzația că asist la un alt fel de facere a lumii, datorită modului în care construiește un întreg univers, plecând de la un detaliu, o imagine, un sunet în jurul căruia își desfășoară faldurile de catifea ale poemelor. De altfel, cred că alunecarea neliniștită a catifelei și jocurile ei în ape definesc cel mai bine senzorialitatea acestui volum. Cu note de livresc bine dozate, cu amestecul dintre cotidian și oniric și cu imagini pregnante care nu se pot uita ușor, Valiza de lemn este în primul rând o carte a prietenilor, scrisă cu delicatețe sub semnul generozității poeziei.”, a scris Anca Mizumschi pe coperta a IV-a a cărții. „Poetul stă în bibliotecă și străbate toate lumile, văzute sau nu, posibile sau doar presimțite. Nu are complexul irealității, care foșnește între coperțile cărților, cum nu se lasă decisiv sedus de realul care, transmutat simbolic, dă buzna prin fereastra deschisă. Volumul Valiza de lemn, semnat de Alexandru Ovidiu Vintilă, mă duce cu gândul la mișcarea americană Deep Image Poetry, la acea poezie a imaginii profunde, în care imaginea (vizuală, senzorială, intuitivă) devine centrul exprimării poetice. Nu explicaţia raţională, ci imaginea evocatoare este cea care transmite emoţia. Într-o lume a demitizărilor agresive, care par să izoleze ființa umană tot mai fragilizată, poetul vine cu mitologia personală, ca o soluție pentru cititorul care se simte captiv între orizonturi. Poezia lui Alexandru Ovidiu Vintilă, din Valiza de lemn, este o demonstrație făcută cu mult talent despre cum verbul poetic se opune artificializării lumii și istoriei, refuzului iubirii și înstrăinării ființei în care mai pâlpâie ceva din scânteia divină.” - Adrian ALUI GHEORGHE

The Roots of Humanity ridică o întrebare esențială: cum putem păstra tradițiile culturale într-o lume aflată într-o schimbare accelerată? Expoziția marchează primul capitol dintr-o serie internațională semnată de fotograful italian Antonio Pisani, începută în Alpii italieni. Realizate exclusiv în alb-negru, fotografiile surprind fragmente de viață rurală în care ritmul anotimpurilor, munca manuală și legătura profundă cu pământul continuă să contureze existența de zi cu zi.  În imagini apar câmpuri de fân scăldate în lumina dură a după-amiezii, bărbați lucrând cu furcile alături de utilaje modeste, un copil care mână vacile pe o potecă pietroasă de sat. Gesturi aparent simple, dar care devin acte de continuitate: fiecare roată de brânză, fiecare brazdă trasată, fiecare clipă petrecută alături de animale transmite mai departe memoria colectivă.  Astăzi, automatizarea și inteligența artificială ne rescriu relația cu munca, hrana și memoria. Dacă algoritmii reproduc, aceste comunități păstrează continuitatea. Dacă tehnologia urmărește doar eficiența, aceste imagini readuc în prim plan sufletul. Într-un viitor apropiat, rafturile magazinelor ar putea fi pline de produse impecabile, create integral de mașini — dar golite de poveste, sens și profunzime culturală. Pericolul real este să uităm cum să facem diferența. O pâine sau o brânză făcute manual înseamnă mai mult decât hrană: sunt moșteniri de înțelepciune, transmise din generație în generație.