”Renshi de Arad” a surprins pe toți cei implicați, deopotrivă pe organizatori, HUB cultural mARTA, pe coordonatori, scriitorii Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Ioan Matiuț, dar și pe participanții elevi sau profesori de la cele două Colegii Naționale, care au acceptat provocarea, cel de Arte ”Sabin Drăgoi” și Preparandia ”Dimitrie Țichindeal”. Aradul nu a mai găzduit niciodată o astfel de manifestare, iar instituția culturală nu știa ce impact va avea, coordonatorii nu se așteptau la o participare atât de numeroasă, iar elevii și profesorii nu se așteptau să fie surprinși.
Pe scurt, joi, 26 octombrie 2023, cei trei scriitori, invitați în proiectul de educație permanentă al HUB cultural mARTA, s-au întâlnit cu elevii de la Colegiul Național de Arte ”Sabin Drăgoi”, însoțiți de profesorii lor. În prima oră, Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Ioan Matiuț i-au purtat prin tainele scrierii de texte literare, dezvăluindu-le și greșelile pe care le pot face scriitorii. Elevii au fost de la clasele de actorie ale Colegiului Național. În partea a doua au intrat în turnirul literar Renshi 12 elevi, din cei circa 80 prezenți. Au fost 14 participanți, fiindcă au intrat în joc și Dan Mircea Cipariu și Ioan Matiuț. Antrenorul adolescenților a fost scriitorul Florin Iaru. Elevii au convenit asupra unui timp de 1 minut pentru scrierea versurilor, deși regulile Renshi oferă posibilitatea altor timpi, de 2 sau 3 minute, pentru fiecare participant. Poemul rezultat, citit cu voce tare de Dan Mircea Cipariu, a stârnit aplauzele profesorilor ridicați în picioare.
Pianistul Cătălin Răducanu a încheiat în seara de 24 octombrie 2023, la Ateneu, în fața unei săli pline cu spectatori entuziaşti, Turneul Național "Un artist, un pian şi un țambal", început la Sinaia în luna august. O primă parte clasică, la pian, cu lucrări de Chopin, Liszt şi Albéniz, urmată de o a doua parte, tot la pian, dar din zona jazz-ului, cu improvizații pe teme de Gershwin sau Chick Corea, culminând cu o a treia la...țambal, cu lucrări de Toni Iordache, Eric Satie şi chiar cu o lucrare proprie, scrisă special pentru țambal. AgențiadecArte.ro a fost partener media al evenimentului.
Sâmbătă, 28 octombrie 2023, ora 17.00, la Librăria Cărturești Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea romanului ”Scurt tratat despre animalele care lucrează de acasă” de Alex Olteanu, câştigătorul ”Concursului de Debut al Editurii Polirom – 2023”. Lansarea va prilejui un dialog al autorului cu Florin Iaru și Remus Boldea. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.
Despre carte
Andrei, antieroul romanului, este blocat într-un job rutinier pe care îl face de acasă. Locuieşte singur şi are puţini oameni în viaţa lui, iar aceştia de cele mai multe ori îşi fac simţită prezenţa doar online, într-un cadru formal. Departe de a fi mizantrop sau resemnat, el caută compania şi afecţiunea celorlalţi, dar soluţiile pe care le găseşte nu sunt dintre cele mai inspirate şi îl conduc la situaţii atipice, uneori conflictuale, alteori înduioşătoare, dar de cele mai multe ori comice.
Marți, 31 octombrie 2023, începând cu ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bulevardul Regina Elisabeta nr. 38), va avea loc lansarea romanului ”Linia Kármán” de Andreea Răsuceanu, apărut în colecția „Fiction Ltd” a editurii Polirom. Alături de autoare, vor vorbi: Carmen Mușat, Daniela Zeca, Florina Pârjol. Va modera: Nadine Vlădescu.
„O intelectuală aflată într-o stare posttraumatică și o adolescentă desțărată pornesc într-o excursie spre rădăcini. Călătoria e, deopotrivă, o ciocnire între generații, o incursiune în istoria familiei și a C.-ului, o experiență de (auto)cunoaștere și regăsire, o aventură în căutarea sensului existenței. Tema fierbinte a emigrației românilor de azi în Occident se oglindește în transmutarea unor italieni pe pământ românesc, la mijlocul veacului al XIX-lea. Poți trece «Linia Kármán» fără explozie sau năruire? Numai marea literatură reușește să surprindă nuanțele infinitezimale și imprevizibilul tuturor transgresiunilor umane. Linia Kármán e un roman tulburător despre multiplele forme de locuire, dislocare, acomodare, nu doar în/din spații geografice și biotopuri diverse, ci și în ceea ce privește propriul sine, identitatea și alteritatea, prezentul și trecutul, realitatea exterioară și cea psihologică, viața și moartea, adevărul și ficțiunea. Andreea Răsuceanu este o prozatoare extraordinară, o creatoare originală de lumi actuale și apuse, zdruncinate de drame individuale și colective, conturate cu precizie realistă și învăluite într-o copleșitoare poezie a crepuscularului.” (Gabriela Gheorghișor)
Filosofii și teorii ale educației, abordări critice ale sistemului educațional, pedagogii contemporane, abordări critice ale educației formale, non-formale și informale, precum și perspective speculative asupra viitorului educației. Acestea sunt subiectele Conferinței Post-educația, un eveniment găzduit de sala StudioArt a Casei Artelor (str. Augustin Pacha nr.8), sâmbătă, 28 octombrie, de la ora 10.00.
„Într-o lume marcată de schimbări rapide și profunde, educația se află în mijlocul unui proces semnificativ de transformare. Conceptul de post-educație, care își trage originile din prefixul „post-“, a luat naștere inspirat de concepte precum postdigital, post-internet, postumanism și post-adevăr, care au marcat ultimele două decenii. Post-educația sugerează că educația formală a suferit o transformare similară, pierzându-și în parte relevanța și inovația în societatea noastră post-tehnologică.”– spune Nita Stoica, președinta Asociației „Doar Mâine”,
Conferința „Post-educația” este organizată de Asociația „Doar Mâine” Arad, este parte a Programului Cultural Național „Timișoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”, finanțată de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte și cofinațată de Complexul Muzeal Arad.
Noi traduceri din opera unor autori îndrăgiți, alături de traduceri în premieră din opera unor autori încă necunoscuți publicului cititor autohton și reeditări ale unor cărți-cult completează toamna aceasta lista titlurilor publicate în colecția Anansi. World Fiction a Editurii Pandora M. Primul nume de autor israelian – Hila Blum, una din cele mai în vogă scriitoare spaniole de astăzi – Eva García Sáenz de Urturi, traduceri în premieră din operele lui Burhan Sönmez și Joan Didion, precum și noi ediții ale unor cărți-cult semnate Franz Kafka sau William S. Burroughs, sau titluri aflate pe lista bestsellerurilor internaționale semnate de Elena Ferrante – acestea sunt primele titluri pe care cititorii români care iubesc traducerile din literatura universală le pot găsi în librăriile fizice și online din întreaga țară.
Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti invită publicul bucureștean la „Nocturna bibliotecilor" - o noapte plină de activități menite să transforme vizita la bibliotecă într-o experiență culturală inedită.
Evenimentul se va desfășura vineri, 27 octombrie 2023, la Sediul Central - Mihail Sadoveanu și în șase dintre filialele BMB: Filiala Lucian Blaga, Filiala Dimitrie Cantemir, Filiala Liviu Rebreanu, Filiala Nichita Stănescu, Filiala Emil Gârleanu și Filiala Dimitrie Bolintineanu.
Muzeul Abandonului este primul muzeu exclusiv digital și participativ din România, inaugurat pe 25 octombrie 2021. Atunci echipa MA a început munca de colectare memorială pe marginea celei mai ample traume sociale a României - ABANDONUL. În același timp am susținut dimensiunea participativă a muzeului, construind proiecte nu doar prin cercetare, arhivare și explorare curatorială, ci mai ales prin donațiile de mărturii și poveștile celor pentru care abandonul înseamnă o istorie personală.
Dacă prima campanie participativă a muzeului, din 2021, s-a concentrat pe întunericul acestei traume, noua campanie se concentrează pe lumină. ”Lumina din întuneric” este și punctul de pornire în construcția unei noi expoziții imersive marca MA. Acest proiect de cercetare face parte din inițiativa mai amplă a Muzeului Abandonului de mapare a culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului copiilor în România.
Joi, 26 octombrie 2023, debutează prima ediția a atelierelor de scriere creativă ”Renshi de Arad”, organizat de Hubul Cultural mArta (manager: Ovidiu Balint) în cadrul programului WORKSHOP mARTA. Scriitorii Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Ioan Matiuț vor realiza, în perioada 26 – 27 octombrie 2023, mai multe tururi renshi cu elevi de la Colegiul Național „Dimitrie Țichindeal” și Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” din Arad.
Poezia renshi este un stil de poezie colaborativă originară din Japonia, care implică mai mulți poeți care scriu în mod alternant sau în cooperare pentru a crea o operă poetică colectivă. Termenul „renshi” se traduce aproximativ ca ”rădăcină”, ”cântec legat” sau ”cântec interconectat” și sugerează ideea de legătură sau conexiune între versurile scrise de diferiți autori. Fiecare autor trebuie să preia o imagine poetică din textul scris înainte de un participant la această improvizație poetică.
Caracteristicile poeziei renshi includ: cooperarea: poeții lucrează împreună pentru a crea o poezie care se dezvoltă într-o narativă sau temă comună; structura alternantă: poeții scriu versuri în mod alternant sau în ordine prestabilită, astfel încât fiecare poet să adauge la ceea ce a fost scris anterior; conexiunea tematică: versurile trebuie să se conecteze într-un fel sau altul, astfel încât să existe o coerență tematică sau narativă în întreaga poezie.
Doina Roman, născută în Ploiești, a absolvit Business Administration la Open University Business School, Regatul Unit. A lucrat pentru Agenția de Presă REUTERS și în prezent se ocupă de afaceri. Conduce revista literară ”Utopiqa”, este membru al Uniunii Scriitorilor din România și a debutat în 2014 cu romanul ”Pragul”, publicat la Editura Tracus Arte, tradus mai târziu și în Noua Zeelandă. Au urmat: ”Maestrul si jumătate lebadă”, volum de poezie, ”Pragul 2 – Umbra martor”, ”Pragul 3 – Ultimul trimis Oserp”, romanul ”Prea mulți zei pentru un deșert” și romanul ”Fata cea mică a timpului”. Premii obținute: - 2015: RomCon, – Premiul pentru cea mai bună carte la debut în volum. - 2017: Dortmund, Germania, SESF – Premiul CHRYSALIDE. - 2017: Premiile Vladimir Colin, ediția a VII-a, București – Premiul pentru cea mai bună carte la categoria New weird, Dark fantasy, Gothic, Horror; - 2018: RomCon, – Premiul pentru cel mai bun roman al anului 2017.- 2022: Premiul I la concursul internațional pentru proză scurtă, revista ”Jurnal Israelian”, Tel Aviv. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Doina Roman.
”Aşa cum spune toată lumea, prima dragoste nu se uită niciodată. Nici eu n-am uitat-o, asta înseamnă că poezia m-a însoţit mereu, m-a îmbrăţişat când mi-a fost greu şi m-a sărutat de noapte bună. Aşa că, într-o zi, a trebuit să o arăt lumii, mai ales că Leopardul s-a născut şi a crescut o dată cu mine, în mine. Pot să spun că este avatarul meu preferat. Mă simt perfect în pielea acestui animal. Da, îmi place să cred că sunt o bestie blândă care se plimbă pe Calea Victoriei şi vede lumea cu ochi de felină total stăpână pe forţă şi pe destinul ei de fiară exotica.” (Doian Roman)