Agenția de cArte

Joi, 30 iulie 2026, la TINP, Str. Benjamin Franklin nr. 10, București (fostul restaurant CINA), se vernisează expoziția CE RĂMÂNE SĂ SE ÎNTÂMPLE. TERITORIU INSTABIL, curatoriată de Eugen Rădescu & Andrei Șendrea. Deschisă până joi, 1 octombrie 2026, într-un spațiu a cărui fostă funcțiune de restaurant devine materia activă a unui nou context artistic, proiectul propune lucrări și intervenții semnate de Albert Kaan, Alexandru Ranga, Andrei Argeșeanu, Claudiu Cobilanschi, Critical Factor, Dimitrie Luca Gora, Iulian Cristea, Maria Staicu, Mihai Zgondoiu și Mihnea Mihalache Fiastru. Expoziția propune o reflecție asupra memoriei, corpului și comunității ca straturi permeabile ale aceluiași teritoriu. Fostul restaurant se transformă într-un organism post-funcțional: un loc în care memoria nu este arhivată, ci performată. Aici nu există nostalgie curată, ci reziduuri – de relații, de corpuri, de nopți și de gesturi. Istoria locului nu este recuperată pentru a fi fixată, ci reactualizată și repusă în planul gândirii.

Ediția aniversară a Concursului Internațional George Enescu 2026 debutează oficial duminică, 23 august 2026, de la ora 19:00, la Ateneul Român. Sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru, Orchestra Națională Radio și cei trei câștigători ai ediției 2024 a Concursului Internațional George Enescu vor deschide oficial competiția, într-un concert-eveniment care marchează începutul celei de-a XX-a ediții. Desfășurată sub tema „În căutarea excelenței”, ediția din acest an propune, încă de la concertul inaugural, o întâlnire între patrimoniul muzical al lui George Enescu, creația contemporană și noua generație de artiști care își încep parcursul internaționa

Distins cu premiul Audie Award la categoria Mystery și nominalizat la Goodreads Choice Awards, la categoria Mystery & Thriller, Fără ultimul cuvânt, thrillerul semnat de multipremiata actriță și producătoare Reese Witherspoon și de autorul de succes Harlan Coben, a apărut recent în limba română, în colecția Fiction Connection a Editurii Trei. Deși este deja autoare publicată, cu volume pentru copii și nonficțiune, Fără ultimul cuvânt este primul roman scris de Reese Witherspoon și marchează debutul său în genul thriller. Ideea romanului i-a aparținut fondatoarei brandului media „Hello Sunshine” și a clubului de carte „Reese’s Book Club”, care și-a dorit să creeze și să aducă în prim-plan o eroină definită de competențele și ingeniozitatea sa, nu de înfățișare. Convinsă că această poveste ar prinde cel mai bine contur alături de unul dintre autorii săi preferați, actrița i-a propus un parteneriat editorial lui Harlan Coben, autorul a peste 35 de cărți vândute în peste 100 de milioane de exemplare la nivel global și scenarist Netflix. Witherspoon a declarat în mai multe interviuri că este de ani buni o cititoare fidelă a romanelor sale și că l-a considerat întotdeauna un maestru al genului thriller, motiv pentru care și-a dorit foarte mult să scrie împreună cu el primul său roman de ficțiune. „Ca cititoare, i-am admirat întotdeauna cărțile. M-am gândit că ar fi minunat să lucrez alături de cel mai mare autor contemporan de thrillere.”, povestește Reese Witherspoon, mărturisind că a avut emoții când i-a prezentat propunerea lui Harlan Coben.

În ziua de astăzi, societatea pare dependentă de tehnologie: algoritmii aleg informațiile pe care le vedem, recomandă cărțile pe care le citim, iar automatizarea reprezintă soluția problemelor din orice industrie. Paul Kingsnorth, scriitor și jurnalist premiat, surprinde cititorii cu o reflecție despre tehnologie, progres, inteligență artificială, religie și pierderea sensului, în cea mai nouă carte a sa, publicată la Corola.net, marcă a Editurii ap! (ACT și Politon), intitulată Împotriva mașinii: Despre dezumanizarea omenirii.

         După 3 concerte întâmpinate cu entuziasm de peste 500 de spectatori, Turneul național ANOTIMPURI/VIVALDI, o reimaginare a celebrelor lucrări de muzică barocă de către...

Între 31 iulie și 2 august, Grădina Botanică din București găzduiește cea de-a X-a ediție a Festivalului Strada Armenească, trei zile în care patrimoniul și cultura Armeniei se întâlnesc cu muzica, arta contemporană, gastronomia și dialogul intercultural. Cu acces gratuit, festivalul propune și anul acesta un program care traversează granițe și generații, transformând unul dintre cele mai frumoase spații verzi ale Capitalei într-un loc al întâlnirii dintre comunități. Pe lângă programul muzical, care îi aduce pe scena festivalului pe Subcarpați, Bosquito, byron ft. Muse Quartet, Mădălina Pavăl Orchestra, Paulina, Anna Kostanyan & Davit Melkonyan Quartet, Haykyanner & Vardavar Ensembles, Lin Pelin ft. Frate Gheorghe, Katil, precum și DJ seturile susținute de Ligia Keșișian feat. Ero Aslanyan & Lucas Molina și Gorgeouz Beats, organizatorii completează programul cu patru expoziții, două talk-uri, un târg dedicat creatorilor contemporani, un afterparty și un giveaway care poate purta vizitatorii până la Erevan. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) anunță deschiderea celei de-a XXIV-a ediții a Academiei și Festivalului ICon Arts Transilvania, unul dintre cele mai longevive festivaluri internaționale dedicate muzicii clasice, jazz și celor mai efervescente creații din domeniul artelor contemporane. După succesul primei ediții ICon Arts Ireland, desfășurată în luna mai la prestigioasa Kylemore Abbey din Irlanda, platforma internațională ICon Arts revine în România cu o ediție aniversară, sub tema „Arta de a asculta timpul”. În perioada 25 iulie – 10 august 2026, peste 160 de artiști, profesori și cursanți din România și din numeroase alte țări vor transforma Transilvania într-un laborator internațional al creației și dialogului artistic. Timp de 17 zile, 17 localități din județele Sibiu, Brașov și Mureș (Sibiu, Mediaș, Biertan, Agnita, Alma Vii, Richiș, Copșa Mare, Moșna, Roșia, Dumbrăveni, Avrig, Brașov, Râșnov, Daneș, Criș, Codlea și Rusești) vor găzdui peste 30 de concerte, rezidențe artistice, masterclass-uri și evenimente dedicate patrimoniului cultural și gastronomic local. Concertele Festivalului se desfășoară în perioada 26 iulie – 9 august 2026, în locații diverse, de la biserici fortificate, castele și palate, până la acoperișul Filarmonicii de Stat Sibiu, pensiuni sau spații în aer liber.

Există un fel aparte de a rata o reformă a finanțării proiectelor culturale: să anunți principii pe care le încalci chiar la prima mișcare. Ministerul Culturii tocmai a reușit contraperformanța de a promova, cu surle și trâmbițe, o schemă de finanțare care, în doar nouă zile, a transformat clamatul sprijin pentru cultura independentă dintr-o promisiune de echitate și competiție reală într-o cursă contra cronometru. Reamintesc pe scurt cronologia, fiindcă detaliile contează. La 6 iulie 2026, ora 12:00, se deschide apelul de proiecte din Schema de ajutor de minimis pentru sectorul cultural independent, cu un buget de sesiune de 6.205.841 de lei. Termenul de depunere anunțat: 5 septembrie. Sau – precizează discret Ghidul – „până la epuizarea bugetului alocat, după caz”. Pe 14 iulie, apelul este închis. Motivul: cele 17 proiecte depuse însumau cereri de 6.345.820,93 lei, adică puțin peste plafon. Nouă zile dintr-o fereastră anunțată de două luni. Restul aplicanților au rămas în fața unei uși deja zăvorâte. Aici se află prima problemă, una de principiu constituțional. Egalitatea cetățenilor în fața autorităților publice, garantată de articolul 16 din Constituție, presupune, în materie de acces la fondurile publice, posibilitatea reală de a concura în condiții egale. O sesiune cu termen afișat pe 5 septembrie creează în mod legitim așteptarea că ai timp să-ți construiești dosarul până atunci – iar un dosar cultural serios nu se scrie într-o după-amiază. Regula „primul venit, primul servit”, suprapusă peste un termen public de două luni, nu îi selectează pe cei mai buni, ci pe cei mai rapizi sau pe cei care au știut să fie pregătiți din timp. Ministerul Culturii premiază, astfel, viteza de încărcare pe platformă, disponibilitatea de a sta cu mâna pe mouse în prima zi, poate chiar accesul la o informație anticipată despre cât de repede se va umple plafonul. Nimic din toate acestea nu are legătură cu valoarea unui proiect cultural!

Se lansează a doua ediție a apelului artistic „Ce se schimbă când se schimbă clima?", produsă de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, în cadrul căreia va fi selectată o lucrare artistică pe tema impactului crizei climatice asupra vieții de zi cu zi. Proiectul face parte din programul cultural LA PAS / Slowing Down și este finanțat prin Programul prioritar multianual „Repere în cultură" al Municipiului Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

În perioada 21–25 iulie 2026, orașul Kostolac (Serbia) a găzduit cea de-a XI-a ediție a Simpozionului Internațional de Creație Kostolac, un eveniment artistic care a reunit creatori din Europa, Africa și Orientul Mijlociu, transformând orașul într-un veritabil spațiu al dialogului intercultural prin artă. Organizat de Asociația KEVRO, sub coordonarea Violetei și a lui Ljubomir Kevro, simpozionul și-a consolidat reputația ca una dintre cele mai importante întâlniri artistice din regiune, oferind participanților un cadru propice schimbului de experiență, experimentului artistic și colaborării internaționale.