Teatrul Dramaturgilor Români anunță premiera oficială cu JOCUL IELELOR după Camil Petrescu, în regia lui Liviu Lucaci – vineri, 15 noiembrie 2024, ora 19:00, în sala „Ion Băieșu.”
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale, în cadrul unui eveniment la care au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, profesioniști din domeniul culturii, precum și personalități din lumea academică.
Unul dintre programele esențiale pentru Kunsthalle Bega, încă de la înființare, a fost dedicat împrietenirii și apropierii copiilor de diferite vârste cu artiștii și lumea artei contemporane. Astfel a luat naștere, în 2021, Școala Kunsthalle Bega, un spațiu de proiecte creative și educaționale, ajunsă la a treia ediție. Prin propunerea unei zone creative, derulând o serie de activități artistice și educativ-culturale cu scopul facilitării accesului la artă, dar și al stimulării creativității, focusul a fost îndreptat către copiii din zonele periferice sau din comunele învecinate: Școala Gimnazială Liebling, școlile din comunele Șandra si Biled, Satchinez dar și din oraș, Liceul Teoretic Béla Bartók.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău susține inițiativa Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, în colaborare cu Fundația de caritate „Viorica Nagacevschi” care vor organiza, pe data de 15 noiembrie 2024, o serie de evenimente de comemorare a scriitoare Nina Cassian la cei 100 de ani de la naștere.
Muzeul Hărților vă invită pe 22 noiembrie 2024, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției „Orașul nevăzut” al artistei Cristina Bobe, proiect curatoriat de Ioana Zamfir, muzeograf.
Visul fiecărui copil este atât de important, fie că își imaginează că va deveni medic, artist, sportiv de performanţă, astronaut sau antreprenor. Însă transformarea acestor visuri în realitate necesită multă susţinere, încurajare și instrumente potrivite pentru a descoperi potențialul fiecărui copil. Este esențial să creăm un mediu în care copiii nu doar că visează măreț, dar sunt și încurajați să-și îndeplinească aceste visuri. Motivația copiilor de a-și atinge aspirațiile înseamnă să le insuflăm încrederea, reziliența și determinarea, atât de necesare pentru a depăși obstacolele și a-și transforma viziunea în realitate.
Ediția a 13-a a longevivului turneu național ”Vioara lui Enescu” aduce, în premieră absolută, toate cele patru viori care i-au aparținut compozitorului George Enescu împreună, în mai multe recitaluri în oraşe din România. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
„Evoluția tehnologică recentă și în special AI-ul își găsesc aplicabilitatea inclusiv printre pictori, existând, la momentul de față, diferite aplicații care plasează lucrările lor într-un cadru domestic minimalist sau exotic, după preferințe, prin așa-numitele «room mockups». Tendința de a oferi un spațiu expozițional virtual nu e chiar nouă dacă ne gândim la târgurile de artă online din pandemie cu acele «online (private) viewing rooms», la expozițiile în realitate virtuală sau la alte platforme imersive de prezentare a operelor de artă în mediul online. Dacă mai luăm în calcul și mania declanșată de către NFT-uri la începuturile lor, putem vedea parcursul unei lucrări de la atelierul artistului la colecționar (fie el public sau privat), via, eventual, expoziții, bienale sau târguri internaționale de profil, cel puțin la fel de fascinant precum tema lucrării în sine. Contextul în care apare o pictură din momentul în care părăsește atelierul artistului este, astfel, subiectul pe care expoziția de față își propune să-l exploreze prin selecția de lucrări semnate de Francisc Chiuariu, o prezență constantă în expoziții, bienale și târguri internaționale de artă și, totodată, martor al acestei recente schimbări de paradigmă din arta contemporană. Lucrările sale, expuse anterior în evenimente de referință, sunt prezentate acum într-o galerie instituțională care funcționează de obicei ca un clasic white cube, dar care, de această dată, folosește o modalitate de expunere împrumutată din estetica spațiilor virtuale de tip room mockup sau viewing room.” Ana Daniela Sultana
Ciufut și chichiricios, autor a cel puțin două capodopere – Manualul întîmplărilor și Sara – , fostul meu coleg de la România literară, unde avea treabă cu partea tehnică a revistei pînă în 1989 și unde după revoluție n-a primit post de redactor fiindcă „n-avea studii superioare”, cum i-a comunicat cu false regrete Gabriel Dimisianu, pe atunci numărul 2 al revistei, nu și-a scris memoriile ca să se laude singur, ca majoritatea memorialiștilor. Le-a așternut pe hîrtie chiar din dorința cinstită de a povesti cum era să fii scriitor în comunism. Și, zice el, ca răspuns la întrebarea unui tînăr confrate cum o ducea autorul român pe vremea aceea, căruia i-a zis pe loc că îi mergea bine. Atît că pînă să ajungă cineva scriitor cu carnet de membru al breslei trebuia mai întîi să găsească un editor să-l debuteze, ceea ce nu era tocmai lesne.
„Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni” este o carte care pe de o parte vă va aduce zâmbetul pe buze când veți vedea cum au mințit unii oameni importanți doar pentru a da mai bine în ochii altora, de exemplu, sau cum autori celebri se țineau de șotii prin presa vremii. Dar veți vedea și cum alte minciuni, răspândite la scară largă, au făcut ca unele grupuri etnice sau minorități să fie oropsite secole întregi sau unele personalități istorice să fie reținute nu pentru ceea ce au făcut bun, ci pentru niște incidente ale vieții private, pentru care au fost făcute, pe nedrept, responsabile. Iar alte minciuni au provocat chiar întorsături dramatice ale istoriei. Poate că nu întâmplător Natasha Tidd alege lumea politică pentru a ne introduce în această istorie a minciunii subiectivă și ea, bineînțeles. „Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni”, de Natasha Tidd, a apărut la Editura Niculescu. Anamaria Spătaru a stat de vorbă cu Renata Roșu, redactorul cărții.