Pe 8 noiembrie 2012, USL îşi va lansa Programul de guvernare pentru perioada 2012-2016. Dezbateri privind Programul ARD au avut loc chiar zilele acestea, dar un document oficial încă nu a fost lansat. Din păcate, publicul celor două blocuri politice competitioare nu a aflat de niciun rând în care să fie vorba de cultura română, produsele culturale româneşti, strategii sociale pentru creatorii români, elitele româneşti. Semn că între stânga şi dreapta, cultura e tratată politic, legislativ şi guvernamental într-un registru electoral minor, de semnificaţia unui 0,03% din PIB. Circuitul banilor publici pentru creatori tinde spre zero. Dacă PD-L şi acum ARD au defilat cu intelectualii lui Băsescu, unii dintre aceşti intelectuali având vocaţie de manageri culturali, creatori de infrastructură mediatică, editorială şi logistică pentru cei ce sprijină dreapta eşichierului politic, USL a rămas incapabilă să construiască o reţea culturală modernă, de la sistem editorial, reţea de distribuţie a produselor culturale, până la promovarea unor valori incontestabile. O scriu cu regret: USL a pierdut multe puncte electorale în mediul cultural după mişcările pe care le-a făcut cu desfiinţarea TVR Cultural şi numirile la Institutul Cultural Român. Se vede treaba că preşedinţii USL se lasă pe mâna unor consilieri care îşi văd doar de propriile lor interese şi se mai vede treaba că tema culturală şi identitară e pentru preşedinţii USL doar bun prilej de ipoteze! Le pun la îndemâna domnilor Crin Antonescu, Victor Ponta şi Daniel Constantin un program pe care l-am intitulat „Cultură pentru România”, cu speranţa că în al doisprezecelea ceas soarta creatorilor români ar putea să fie subiect public şi electoral!Programul CULTURĂ pentru România!
Până acum, niciun partid nu a propus electoratului o viziune de politici publice pentru cultura naţională. O viziune care să facă din cultură nu numai un bun de tezaurizat pentru viitor, ci şi un tezaur pentru prezent!
Nu a fost prezentată publicului o viziune privind administrarea culturii naţionale. Adică a elementului esenţial privind securitatea naţională: asigurarea identitară a naţiunii române! Asta nu se poate face doar cu vorbe goale spuse la tribună, ci cu legi şi mecanisme care să apere şi să stimuleze creaţia. În acest moment, în România nu există o viziune privind administrarea culturii naţionale. Nici la nivel de organizare şi infrastructură, nici la nivel legislativ şi, cel mai grav, nici la nivelul unor politici publice privind finanţarea transparentă a produselor şi proiectelor culturale. Utilitatea legală a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional se reduce, din păcate, doar la certificatele de descărcare arheologică, multe dintre ele stârnind adevărate scandaluri mediatice. Într-o ţară în care din bugetul oficial al culturii nu s-a dat niciun leu în ultimii ani pentru achiziţia de cărţi destinate bibliotecilor publice judeţene, în care artiştii au primit sume infime pentru proiectele lor, utilitatea ministerului de resort e văzută doar ca resursă consumatoare pentru clientela de partid şi de stat!
În România sunt aproximativ 100.000 de oameni care îşi câştigă existenţa din industriile culturale (12.000 de creatori profesionişti de artă şi interpreţi profesionişti fac parte din ANUC, o asociaţie a şase uniuni de creatori reprezentative la nivel naţional: Uniunea Arhitecţilor din România -UAR, Uniunea Artiştilor Plastici din România – UAP, Uniunea Cineaştilor din România -UCIN, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – UCMR, Uniunea Scriitorilor din România – USR, Uniunea Teatrală din România – UNITER; în industria editorială şi de distribuţie a cărţii lucrează aproximativ 20.000 de oameni, reprezentând aproximativ 5000 edituri care au cerut, în 2010, ISBN Bibliotecii Naţionale a României; în industria spectacolului, filmului, divertismentului şi a produselor şi serviciilor bazate pe copyright lucrează aproximativ 70.000 de oameni). 100.000 de oameni cu familiile lor, adică aproximativ 400.000 de electori cărora, până în acest moment, niciun partid nu le-a oferit un set de resurse legislative, financiare şi fiscale, precum şi politici culturale publice prin care operele şi produsele culturale să fie valorizate social şi economic.
Pentru cei 400.000 de români ce îşi susţin existenţa din produse şi servicii culturale, propun un program politic coerent dedicat susţinerii culturii în România. Un program prin care proprietăţile artiştilor, drepturile lor de autor!, să fie apărate de autorităţile române în confruntarea dură pe care artiştii români o au cu proprietăţi culturale din Uniunea Europeană bine susţinute de sisteme profesioniste de promovare şi de distribuţie.
Programul CULTURĂ pentru România! va asigura un suport legislativ, financiar şi fiscal, social şi de infrastructură pentru operele şi produsele culturale. Vor beneficia de acest program, direct şi indirect, peste 2 milioane de români: artişti, editori, distribuitori şi creatori de produse culturale, producători şi manageri culturali, deţinători de drepturi de autor, bursierii statului român, profesorii şi cercetătorii.
Programul CULTURĂ pentru România!
SUPORT LEGISLATIV
În mandatul de patru ani, USL se angajează să realizeze sau să amendeze următoarele legi:
–O nouă Lege a Sponsorizării prin care să fie încurajate actul de mecenat şi sponsorizările pentru evenimente şi opere cultural-ştiinţifice, pentru produse culturale.
–Legea Produselor Culturale prin care să fie reglementate condiţiile de exercitare a activităţii contractuale de comercializare a produselor culturale. O lege care să facă diferenţa, fiscal şi financiar, între cuie, prezervative şi carte, spectacol şi lucrări de artă. Astfel încât, distribuţia şi vânzarea acestor opere culturale să nu mai ajungă la cheremul marilor reţele de hypermarket-uri care iau un procent de până la 60% din preţul de vânzare al unui produs cultural.
–Legea Mall-urilor Culturale. O lege care să pună pe picioare toată infrastructura necesară difuzării şi receptării unor produse culturale de calitate. Statul va realiza, printr-un parteneriat public-privat, un sistem de distribuţie a produsului cultural care să acopere geografic măcar capitalele de judeţ ale României.
–Lege privind acordarea tichetelor de carte pentru profesori şi bursieri.
–Modificarea Legii 186 din 19 mai 2003, Lege privind susţinerea şi promovarea culturii scrise şi a lecturii, prin care să fie înfiinţat Centrul Naţional al Culturii Scrise. Centrul Naţional al Culturii Scrise va avea ca principale scopuri şi obiective susţinerea creaţiei, producţiei şi distribuţiei cărţii şi publicaţiilor literar-ştiinţifice, promovarea operelor autohtone şi a autorilor acestora în ţară şi în străinătate, dezvoltarea lecturii la toate categoriile de public, cu precădere în rândul copiilor şi tineretului, organizarea evidenţei şi activităţilor de valorificare a patrimoniului editorial naţional. Centrul Naţional al Culturii Scrise va gestiona Fondul Naţional al Culturii Scrise, care provine din următoarele surse: sumele colectate drept remuneraţie compensatorie pentru copia privată; 2% din impozitul datorat către stat de firmele care sunt înscrise în Registrul Naţional al Culturii Scrise; taxele şi contribuţiile pentru înscrierea în Registrul Naţional al Culturii Scrise; 2% din profitul Companiei Naţionale Loteria Română; sumele provenite din colectarea timbrului literar; subvenţii de la bugetul de stat, stabilite de Parlamentul României.
SUPORT FISCAL
-TVA de 5 % pentru carte.
-Baza de impozitare de 16% pentru drepturile de autor.
SUPORT FINANCIAR
-100 Euro – tichete de carte – pentru aproximativ 250.000 de profesori din învăţământul preuniversiar şi universitar
-100 Euro – tichete de carte – pentru bursierii din învăţământul universitar şi preuniversitar
-100 de burse de creaţie anuale de câte 3000 Euro pentru proiecte literare, vizuale, muzicale, arhitecturale şi de design
-asigurarea financiară de la Bugetul de Stat pentru achiziţiile publice de carte, reviste literare şi de cultură, precum şi de opere vizuale
-asigurarea financiară de Bugetul de Stat pentru Fondul de Mobilitate pentru creatorii români prin care să fie decontate anual costurile de transport, diurnă şi cazare pentru 100 de oameni de cultură români invitaţi la festivaluri, seminarii şi evenimente culturale de talie internaţională şi internaţională
SUPORT DE INFRASTRUCTURĂ
În mandatul de patru ani, vom realiza în fiecare capitală de judeţ, printr-un parteneriat public-privat, câte un Mall Cultural în care să fie difuzate produsele culturale. În fapt, vom construi o reţea naţională de distribuţie şi promovare a produselor culturale, cu informaţii despre vânzarea produselor culturale în timp real.
Dan Mircea CIPARIU
Ma intreb cat de receptivi pot fi „oamenii politici ai zilei” la acest subiect; incerc sa nu ma lamentez si nici sa las scepticismul sa inchida abrupt fraza. Observ de ani de zile cum lista prioritatilor/a constructiei bugetelor/a nevoilor identificate, etc – se termina cu „…si Cultura”. Mai bag de seama cum acest al doisprezecelea ceas este de fapt a 25-a ora (!) si cum merg lucrurile si asa, cum se reinventeaza roti sparte si cum se estompeaza pana la incetosare totala tot ce parea construit sau construibil, la sfarsitul anilor ’90. Nu invatam din mers, acumulam prea multe ranchiuni si frustrari, s-a prasit veleitarismul si suntem sub domnia imposturii. La noi ideile novatoare si Reforma sunt ca scuipatul pe plita incinsa: sfaraie galagios si apoi coaguleaza ireversibil. Va doresc succes si inspiratie sa gasiti nu atat argumentele cat ACEL cuvant miraculos care sa convinga.