Miercuri, 18 noiembrie 2026, de la ora 18.30, Bogdan O. Popescu lansează ediția a II-a a volumului de povestiri „Viață de aruncat” (Editura Vellant, colecția „Traverse”), la Centrul de Inovație și e-Health al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București – universitatea la care scriitorul este profesor de neurologie. Centrul funcționează în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu, pe strada Pitar Moș nr. 20. Alături de autor vor vorbi despre carte Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu.
Volumul a apărut prima dată în 2011, la Editura Polirom, în colecția „Ego. Proză”, și a fost debutul său în proză. Mircea Cărtărescu a scris în prefață: „Cu «Viață de aruncat», Bogdan O. Popescu urcă pe o spiră superioară a evoluției sale. El apare aici mult maturizat. În prozele sale se vede ceea ce nu avea loc să se manifeste în poezie: gravitatea autorului, seriozitatea sa în fața vieții, simțul tragicului și al absurdului. […] «Șobolanii se lovesc de ziduri» e povestea salingeriană a unui grup de prieteni adolescenți, fiecare individualizat cu o căldură deosebită.”
„După 15 ani de la prima sa apariție, «Viață de aruncat», povestirile legate de stingerea fulgerătoare a epocii Nicolae Ceaușescu prin cinéma-vérité-urile unor adolescenți care visau să ajungă nume mari ale literaturii, curge ca un vin nobil printre venele și rețelele neuronale ale nostalgiei și ale singurătății de și cu mai multe vârste. O carte pe care o veți descoperi cu certe delicii de lectură!”, declară Dan Mircea Cipariu.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în București. A absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” și Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davila”, unde și-a susținut și primul doctorat, despre moartea neuronală, în 2000. Al doilea doctorat l-a obținut în 2004, la Institutul Karolinska din Stockholm, cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și, din 2007, laureat al premiului „Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în neuroștiințe.
A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al „Scînteii tineretului”, iar editorial în 1995, cu volumul de versuri „La revedere, prințesă” (Editura Vinea), distins cu Marele Premiu „Ion Vinea”. Un an mai târziu semna, alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț și Dan Pleșa, antologia „Marfă”. Au urmat alte volume de poezie, între care „Aerobiciclete” (Brumar, 2010), premiul ASB pentru poezie, „Cartea dragostei” (Humanitas, 2014) și „Cartea Războiului” (Vellant, 2022). A fost tradus în suedeză, în antologiile „Om jag inte får tala med någon nu” (2011) și „Skräpliv” (2013). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.


