Între 7 și 20 noiembrie 2026, Muzeul de Artă Brașov găzduiește Protocol pentru natură, o expoziție multimedia care aduce împreună arta contemporană, poezia, tehnologia și cercetarea biodiversității. Vernisajul are loc pe 7 noiembrie, de la ora 18:00, și va fi însoțit de un performance creat de coregrafa Anamaria Guguian, alături de dansatori din colectivul I dance U. Programul continuă cu tururi interactive pentru elevi și public, iar pe 20 noiembrie, de la ora 18:30, cu un concert-poezie susținut de trupa brașoveană Phonic Bomb și poeții implicați în proiect.
Ce legătură există între rețelele de fungi dintr-o pădure, felul în care păsările migratoare se orientează după câmpul magnetic al Pământului, organismele care își găsesc adăpost într-un copac aflat în descompunere și zgomotele unui oraș? La prima vedere, lucrurile acestea par să aparțină unor lumi diferite; privite mai atent, însă, toate vorbesc despre relații, schimburi și forme de interdependență care fac posibilă viața.
De aici pornește Protocol pentru natură, proiectul organizat de duo-ul multidisciplinar Ethics of Joy (Cristina Bodnărescu și George Urse) și curatoriat de Ioana Iuna Șerban. Cinci echipe formate din artiști new media și poeți au lucrat împreună cu specialista în biodiversitate, Alina Ioniță, într-un proces de cercetare și co-creație care aduce în același spațiu observația științifică și experimentul artistic.
În limbajul tehnologiei, un protocol este un set de reguli care permite unor sisteme diferite să comunice și să funcționeze împreună. Proiectul transferă această idee în lumea vie, unde nimic nu există cu adevărat de unul singur: natura nu este privită ca un decor pe care îl traversăm sau ca o resursă pe care o folosim, ci ca o rețea de organisme, materii și medii aflate într-o permanentă transformare, iar omul este parte din această rețea, indiferent dacă își amintește sau nu.
Cele cinci instalații multimedia propun tot atâtea moduri de a explora această perspectivă, pornind de la fenomene și procese naturale pe care, de cele mai multe ori, nu le observăm în viața de zi cu zi.
În „Țesătorul”, Andreea Săsăran și Alexandru Funieru pornesc de la miceliu, rețeaua de filamente prin care fungii explorează mediul, descompun materia organică și participă la schimburile din ecosistem. Observate la microscop, structurile miceliene devin sursa de inspirație pentru o instalație textilă de mari dimensiuni, un baldachin țesut din fire, care transpune la scară umană arhitectura acestor rețele invizibile. Vizitatorul este invitat să intre în interiorul ei și să experimenteze corporal o formă de organizare bazată pe conexiune, adaptare și transformare continuă. Ce se întâmplă cu identitatea unui lucru atunci când materia trece permanent dintr-o formă de viață în alta? Lucrarea propune miceliul ca model pentru a ne gândi la relațiile dintre organisme și mediul în care trăiesc.
„Cry-4”, realizată de David Lazăr și Ioana Iuna Șerban, pornește de la magnetorecepție, capacitatea unor specii de păsări de a percepe câmpul magnetic terestru și de a-l folosi pentru orientare în timpul migrației. În centrul cercetării se află proteina CRY4, considerată unul dintre principalii candidați pentru explicarea acestui fenomen. Artiștii construiesc o poveste speculativă despre un om care își recapătă vederea în urma unui transfer genetic aviar, dar descoperă că percepe lumea și prin intermediul unor câmpuri magnetice invizibile pentru simțurile umane obișnuite. Lucrarea ne invită să ne imaginăm cum ar arăta realitatea dacă am putea percepe ceea ce alte forme de viață folosesc deja pentru a se orienta. Și, mai ales, ce se întâmplă atunci când propriile noastre tehnologii și câmpuri electromagnetice ajung să interfereze cu aceste forme de orientare?
În „Saproxilia”, Ethics of Joy (Cristina Bodnărescu și George Urse) și poeta Teodora Coman schimbă perspectiva asupra unui copac aparent mort. Fragmente de lemn recuperate din păduri din Marginea și Brașov sunt recompuse într-o formă animală, sugerând corpul unui cerb suspendat în spațiul expozițional. La prima vedere, instalația pare o construcție vegetală fragmentată. Printr-un gest al mâinii, însă, vizitatorul activează proiecția video și descoperă lumea care se dezvoltă sub scoarță: fungi, bacterii, insecte, larve și alte organisme care participă la descompunerea lemnului. Poemul Teodorei Coman se integrează în acest univers vizual, iar cuvintele apar și dispar odată cu organismele proiectate. Lucrarea vorbește despre descompunere ca proces de transformare și continuitate, despre lemnul mort ca habitat și despre formele de viață pe care privirea noastră le trece adesea cu vederea.
„NU EXISTĂ UN AFARĂ — Ecologia comutabilă”, semnată de Dan-Adrian Ionescu și Bogdan Tiutiu, pune în discuție separarea pe care o facem, de obicei, între oraș și natură. Instalația aduce împreună o structură realizată din resturi urbane, un copac viu conectat la dispozitive interactive, o consolă prin care publicul poate comuta între peisajele sonore ale orașului și ale naturii și o proiecție video. Prin această experiență, artiștii explorează felul în care mediul urban ne schimbă percepția asupra lumii vii, prin reducerea contactului cu diversitatea formelor naturale, cu sunetele organismelor și cu universul microbian. Biofonia (sunetele produse de organisme), geofonia (sunetele apei, vântului și ale fenomenelor naturale) și antropofonia (sunetele produse de oameni și infrastructurile lor) devin categorii pe care publicul le poate descoperi prin ascultare. Ideea de la care pornește lucrarea este simplă: orașul nu se termină acolo unde începe natura, iar corpul nostru nu este separat de mediul pe care îl locuiește.
Cea de-a cincea lucrare, „The Response of Care”, semnată de Zoița Delia Călinescu și Andrei Dósa, explorează relațiile dintre organisme, materie și condițiile de mediu, pornind de la ideea că viața se construiește printr-o multitudine de interacțiuni. Regenerarea, adaptarea și transformarea sunt procese care depind de aceste relații, dar interdependența nu înseamnă întotdeauna armonie. Aceeași relație poate susține dezvoltarea unei forme de viață, o poate modifica sau îi poate impune limite. Lucrarea propune o reflecție asupra acestei ambivalențe și asupra felului în care putem înțelege viața dincolo de existența individuală a organismelor, prin toate legăturile care le constituie și le transformă.
O expoziție care se activează prin întâlnire
Pe 7 noiembrie, de la ora 18:00, vernisajul va transforma expoziția într-un spațiu de întâlnire între corp, mișcare, sunet și instalațiile multimedia. Coregrafa Anamaria Guguian și dansatorii Luc Florea, Iulia Pol și Alina Ioniță, din colectivul I dance U vor activa performativ lucrările, într-un performance creat special pentru proiect, pornind de la ideile de interdependență, reciprocitate și coexistență. Publicul va putea descoperi astfel expoziția nu doar prin privire, ci și prin mișcare și experiență corporală.
Între 13 și 19 noiembrie, aproximativ 130 de elevi din școlile partenere din Brașov vor participa la tururi interactive susținute de Cristina Bodnărescu. În weekendul 14 – 15 noiembrie este programat și un tur dedicat publicului larg. Vizitele propun o întâlnire directă cu lucrările, dar și cu întrebările și procesele de cercetare din spatele lor, într-un dialog despre artă, poezie, tehnologie și ecologie.
Pe 20 noiembrie, de la ora 18:30, proiectul se încheie cu un concert-poezie susținut de trupa brașoveană de art-rock Phonic Bomb și poeții invitați în proiect. Textele create în cadrul cercetării vor deveni lecturi performative acompaniate de muzică instrumentală, urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul.
Povestea continuă și în afara muzeului. În luna decembrie, instalația interactivă „Ecosfera”, realizată de Ethics of Joy, va ajunge pentru câteva zile la Școala Gimnazială Budila, din județul Brașov. Explorând cele patru sisteme ale planetei – hidrosfera, biosfera, litosfera și atmosfera, instalația transformă participanții în parte activă a lucrării: imaginile și peisajele sonore se modifică în funcție de mișcările lor. Alături de performera Oana Kansoun, echipa a dezvoltat exerciții educaționale prin care elevii pot descoperi, prin experiență directă, concepte precum echilibrul, schimbul și interdependența dintre organisme și mediu.
Până la urmă, Protocol pentru natură nu propune doar o expoziție despre biodiversitate, ci o ocazie de a privi altfel relațiile din care facem parte. De la rețelele miceliene ascunse în sol până la câmpurile magnetice care ghidează păsările, de la organismele care transformă lemnul mort până la sunetele pe care orașul le acoperă, lucrările ne invită să fim mai atenți la ceea ce există dincolo de limitele percepției noastre. Poate că primul pas către o altă relație cu natura este tocmai acesta: să înțelegem că nu există un loc exterior ei în care să ne putem retrage și că fiecare dintre noi participă, într-un fel sau altul, la ceea ce se întâmplă în această rețea vie.
Program și informații pentru vizitatori
Protocol pentru natură
- Expoziție: 7 – 20 noiembrie 2026
- Vernisaj și performance I dance U: 7 noiembrie, de la ora 18:00
- Tururi interactive pentru elevi: 13 – 19 noiembrie
- Tur public: 14 – 15 noiembrie
- Concert-poezie Phonic Bomb: 20 noiembrie, de la ora 18:30
- Itinerarea instalației „Ecosfera” la Școala Gimnazială Budila: decembrie 2026
Loc: Muzeul de Artă Brașov (B-dul Eroilor nr. 21)
Acces:
- Intrarea la vernisaj și la evenimentul de închidere este gratuită.
- Expoziția poate fi vizitată în baza biletului de acces la Muzeul de Artă Brașov.
- Programul muzeului: marți – duminică, 09:00 – 17:00 (ultima intrare la 16:30), cu excepția sărbătorilor legale.
Organizator: Ethics of Joy
Curatoare: Ioana Iuna Șerban
Artiști și colaboratori: Andreea Săsăran, Alexandru Funieru, David Lazăr, Ioana Iuna Șerban, Ethics of Joy (Cristina Bodnărescu și George Urse), Teodora Coman, Zoița Delia Călinescu, Andrei Dósa, Dan-Adrian Ionescu, Bogdan Tiutiu, Alina Ioniță.
Protocol pentru natură este un proiect organizat de Ethics of Joy, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în parteneriat cu Muzeul de Artă Brașov, Asociația Culturală Noiz, Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis-Teutsch”, Școala Gimnazială nr. 27 Brașov, Şcoala Gimnazială Nr. 14 Braşov, Școala Gimnazială Budila.
Parteneri media: Agenția de cArte, Bookhub, Cărturești, Curatorial, CVLTARTES, Daniel Urdă, Happ.ro, Iscoada, iuhuu Brașov, La pas prin Brașov, Litera 9, Matca Literară, News BV, Observator Cultural, Propagarta, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Răsfoiala, Revista Arta, Subversiv, Zile și Nopți.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Ethics of Joy este un duo multidisciplinar, format din artiștii Cristina Bodnărescu și George Urse, care explorează prin artă digitală, sunet și instalații interactive cum ne putem reconecta cu non-umanul.
Website: https://www.ethicsofjoy.com/
Facebook: https://www.facebook.com/EthicsofJoy
Instagram: https://www.instagram.com/ethicsofjoy
[…] Link sursă […]