Programul artistic al Festivalului LA PAS 2026

9–11 octombrie 2026 | Institutul Francez din România la Timișoara, bd. C.D. Loga 46 | acces gratuit

A șasea ediție a Festivalului LA PAS: Festival de hrană și cultură sustenabilă, organizat de Asociația CRIES, aduce un program artistic construit în jurul temei viitorului hranei. Două instalații premiate în competițiile artistice ale festivalului, un scurtmetraj colaborativ, teatru, fotografie, expoziții, lansări de carte, un dialog despre arta participativă și ateliere de meșteșug fac parte din aceeași conversație despre cum producem, alegem și împărțim hrana într-o lume în care clima, memoria și inegalitățile schimbă răspunsurile. 

Vineri, 9 octombrie: „SECETĂ” și teatrul elevilor

Cât de departe este o lume în care nu mai rodește nimic? De la ora 18.00, publicul este invitat la vernisajul instalației „SECETĂ”, realizată de artistul Vlad-Laurean Costea, proiectul câștigător al celei de-a doua ediții a apelului artistic „Ce se schimbă când se schimbă clima?”, lansat de CRIES în 2026. Prezentarea are loc în prezența artistului și a lui Eduard Jakabházi, președintele juriului care a selectat lucrarea câștigătoare.

Realizată în principal din carton, instalația construiește un peisaj din care apa, vegetația și culoarea dispar treptat, transformând un fenomen tot mai apropiat într-o experiență spațială și senzorială. „Instalația nu oferă răspunsuri și nu formulează concluzii definitive. Ea creează un spațiu de contemplare în care întrebarea rămâne suspendată: în ce măsură acest viitor este încă evitabil și cât din el a început deja să se manifeste în prezent?”, explică autorul. Lucrarea a fost inclusă în deschiderea festivalului tocmai pentru că leagă schimbările climatice de tema centrală a ediției: ce se întâmplă cu ceea ce cultivăm și mâncăm atunci când apa devine tot mai puțină, solurile sunt afectate, iar ritmurile anotimpurilor se schimbă.

Artist vizual și sculptor, Vlad-Laurean Costea a studiat la Facultatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, iar practica sa se concentrează asupra sculpturii contemporane și a instalației. Lucrează preponderent cu structuri metalice sudate, carton, materiale recuperate și lumină, interesat de ritual, transformare și de raportul dintre individ și spațiul pe care îl locuiește. În 2025 a fost unul dintre artiștii care au reprezentat România în cadrul Pavilionului României de la London Design Biennale. Instalația poate fi vizitată pe întreaga durată a festivalului.

Tot de la ora 18.00, elevii Școlii Gimnaziale nr. 6 din Timișoara prezintă spectacolul „Floarea responsabilității”, realizat cu păpuși create din materiale textile recuperate, sub coordonarea profesoarelor Monica Ban și Margareta Moroz. 

Seara continuă cu un moment de jazz susținut de Bogdan Stoenica la tobe, Lukas Kohl la pian și Lukas Budescu la bas.

Sâmbătă, 10 octombrie: „GESTUL”, designul și cartea

De la ora 17.00 este prezentat „GESTUL”, proiect câștigător al rezidenței artistice gastronomice „Gusturi în schimbare” produsă de asociația CRIES, proiect realizat de Rareș Crăiuț și echipa sa multidisciplinară formată din Inès Rabadán, Pierre Voland, Xavier Gorgol și Rébecca Theodora, cu experiență în cinema experimental, documentar și animație participativă.”. Prezentarea are loc în prezența artistului, cu care publicul poate discuta despre procesul de cercetare și despre întrebările din care s-a născut lucrarea.

„GESTUL” este un scurtmetraj colaborativ cu finaluri alternative, construit la întâlnirea dintre cercetarea artistică, memoria alimentară și reflecția asupra schimbărilor climatice. Punctul de plecare este o observație tulburătoare: imaginile vieții alimentare din România anilor 1980, cozile, bucătăriile domestice, mesele de familie, mâinile care conservă și formele de adaptare la penurie, pot semăna cu imaginile unui posibil viitor marcat de criza climatică și de lipsa resurselor. În timpul rezidenței desfășurate la Timișoara, artistul și echipa sa au documentat gesturi alimentare și mecanisme de adaptare, implicând oameni din comunitate în discuții și în realizarea proiectului. „Ce mănânc, cum este produs, cu cine împart, ce fac cu resturile, fiecare gest este o condiție inițială într-un sistem neliniar pe care îl numim climă”, explică Rareș Crăiuț.

Rareș-Augustin Crăiuț este artist-cercetător, performer, ciocolatier și patiser calificat, stabilit la Bruxelles, unde dezvoltă proiecte de cercetare artistică sub umbrela Performing Food. Cercetarea sa doctorală este dedicată gesturilor alimentare, reconstituirii practicilor culinare din perioada României socialiste și memoriei corporale. 

Între 17.00 și 18.30, publicul poate participa la un eveniment colateral al Festivalului LA PAS, un tur ghidat în expoziția „Design Signals: Cinci hectare”, care conectează agricultura din vestul țării cu designul contemporan. Turul se desfășoară la FABER, Splaiul Peneș Curcanul nr. 4–5.

Ziua se încheie, între 18.00 și 20.00, cu lansarea volumului „Mama se pregătește să moară” de Vasile Ernu, în dialog cu Lavinia TEC.

Duminică, 11 octombrie: fotografie din Banat, artă participativă și tema hranei ca memorie

Între 11.00 și 12.00, echipa proiectului „O călătorie culturală în pământurile Banatului” prezintă expoziția de fotografie și intră în dialog cu publicul. Proiectul reunește Asociația My Banat, Atelier Terrapia și Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara.

Între 15.00 și 17.00, educatoarea Mihaela Tilincă facilitează întâlnirea „Arta care ne implică”, un dialog despre practici artistice, comunități și schimbare socială, adresat deopotrivă artiștilor, organizatorilor culturali și publicului interesat de arta participativă.

Programul se închide între 17.00 și 19.00 cu prezentarea cărții „Hora înfometaților”, în care autoarea Lilia Calancea intră în dialog cu Vasile Ernu pe tema hranei ca memorie, despre foamete, comunitate și rezistență.

Pe toată durata festivalului

Instalația „A Passport for My Food”, semnată de artista Alina Tofan, pornește de la un paradox: hrana călătorește prin lume mai ușor decât oamenii. Un fruct, un condiment, cafeaua, cacaua sau ceaiul sunt cultivate într-un loc, procesate poate în altul și traversează țări și continente înainte de a ajunge în farfurie. Prin miros, gust, sunet, hărți, arhive și un „pașaport alimentar”, instalația transformă această întrebare într-o experiență participativă și senzorială, urmărind legăturile dintre hrană, mobilitate, schimburi culturale, economie și schimbările climatice. Artista va fi prezentă pe parcursul festivalului pentru a continua explorarea împreună cu publicul.

Alina Tofan este artistă, actriță și doctorand în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte din București. Practica sa traversează performance-ul, artele vizuale, cercetarea artistică, educația culturală și instalațiile imersive. Este co-fondatoare a Plastic Art Performance Collective și se numără printre artiștii care au contribuit la introducerea ecoperformance-ului în România. „A Passport for My Food” a primit premiul special al competiției artistice „Gusturi în schimbare”, organizată de CRIES, și a fost realizată cu sprijinul PRONAT.

Expoziția „Farfuria mea, planeta mea. Alimentație pentru o lume durabilă” / „Mon assiette, ma planète. Alimentations pour un monde durable”, realizată de IRD – Institut de Recherche pour le Développement, Franța, reunește contribuțiile a aproape treizeci de cercetători și propune o analiză a alimentației din perspectivă ecologică, socială, economică, culturală, politică și de sănătate. Expoziția arată limitele modelului actual, diversitatea sistemelor alimentare și interdependența sectoarelor implicate, insistând asupra importanței deciziilor colective și a politicilor publice. Temele parcurse privesc ceea ce mâncăm și diferențele culturale privind comestibilul, consecințele alimentației asupra oamenilor și planetei, influențele care ne modelează alegerile alimentare, conceptul „One Health”, care leagă sănătatea oamenilor de cea a animalelor și a ecosistemelor, precum și limitele planetare, alimentele viitorului și diversitatea culturilor și a sistemelor agricole ca parte a soluției. Expoziția ajunge la Timișoara cu sprijinul Institutului Francez din România la Timișoara, partener strategic al ediției 2026, și poate fi vizitată în toate cele trei zile.

Un stand dedicat cărții aparține Editurii Seneca, prima editură verde din România, care folosește hârtie reciclată și un layout verde, calculând dimensiunile cărților și paginarea astfel încât să reducă pierderile de material, transformă surplusul de hârtie în semne de carte, cărți poștale sau carnețele și folosește în producție cerneluri și adezivi nepoluanți, pe bază de apă. Selecția pregătită pentru această ediție cuprinde titluri despre mediu, climă, relația omului cu natura, alegeri alimentare și responsabilitate. Alături, Institutul Francez din România la Timișoara scoate cărțile în grădină și pregătește surprize pentru cei mici, în colțul de lectură „Citește LA PAS!”. Printre titlurile selectate se află și „Marea aventură a micii albine Mitsu” de Mircea Dragu, cartea care stă la baza atelierului de educație civică prin literatură susținut de autor duminică, între 15.00 și 16.30. Tot Seneca semnează Eco Playground, un spațiu interactiv dezvoltat de centrul său de educație ecologică, EcoLogos, specializat în ateliere de mediu pentru copii. 

Instalația participativă „Pupitru”, dezvoltată de Asociația REPER21, invită publicul să aleagă una dintre cele douăzeci și patru de cărți poștale ilustrate de Cristina Labo și să scrie unei persoane dragi; mesajele vor fi expediate după festival.

Atmosfera sonoră este asigurată de scena „Ritmuri LA PAS”, cu artiști și DJ locali: Zaharescu, Preja, Rosetti, Malagamba și Nego.

Zona de meșteșug completează programul artistic cu ateliere susținute de artizani: bijuterii cu Radu Muj (Orfevru), broșe din materiale naturale cu Laura Nicula (Magazen), pielărie cu Ciprian Mert (Mert Crafts), țesătură cu Anita Márkus-Biró (A-SIGN), lut ecologic din zaț de cafea, făină și hârtie cu cooperativa Ecoóp Fabric, cusut de păpuși și personaje din resturi textile cu Cătălina Socolescu, alături de atelierul de serigrafie «Dă-i un nou sens!», în care tricourile vechi primesc altă viață, susținut în parteneriat cu Fundația Județeană pentru Tineret Timiș și atelierul de reparație a hainelor „Upu”, susținut de Corina Mocanu (RIN Atelier) și Cristina Costache (Mending Monday / NeVeR Let Go).

Despre festival

Festivalul LA PAS se desfășoară în cadrul proiectului LA PAS / Slowing Down, implementat de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, parte din Programul prioritar cu caracter multianual „Repere în cultură”, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte. Ediția 2026 se desfășoară sub egida Pactului Climatic European și contribuie la pregătirea Banatului ca viitoare Regiune Gastronomică Europeană. Accesul publicului este gratuit datorită cofinanțatorilor și partenerilor.

Parteneri strategici: Institutul Francez din România la Timișoara, Consiliul Județean Timiș, Visit Timiș – Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș

Parteneri instituționali:  Universitatea de Vest Timișoara, Societatea de Transport Public Timișoara – STPT

Parteneri de conținut: ASAT – Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești, ALAS – Asociația Lanțului Alimentar Scurt, Eco Ruralis, Asociația Mai bine, Asociația REPER21, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș, Rewilding România

Parteneri de comunicare: Visit Timișoara, Modernism.ro, Radio România Cultural, România Tradițiilor Creative, Oaza

Programul complet: https://la-pas.cries.ro/program-festivalul-la-pas-2026/

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508