Joi, 11 iunie 2026, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului Stații auto cu mozaic, de Ștefan Susai, apărut la Editura Cartier în colecția Art, coordonată de Vitalie Coroban.
Preț promoțional în ziua lansării.
Sesiune de autografe.
Participă:
Ștefan Susai
Nina Corcinschi
Vitalie Ciobanu
Moderator: Em. Galaicu-Păun
„Oamenii din sat se mirară atunci când se terminase de construit stația de autobuz de la capătul satului Olișcani. Pe peretele central erau reprezentate două femei tinere – una cu coșuri cu mere, cealaltă cu două găleți. Pe pereții laterali ai stației, atât la exterior cât și în interior, erau fete la fel de tinere, trase ca prin inel, toate cu cizme, probabil la modă. Erau un fel de femei care doreau să fie țărănci, dar nu prea erau. Ce o fi fost în capul celor care au decis cum să arate stația?
Erau ani când femeia era doar țărancă, muncitoare, fruntașă, mamă, mamă eroină, bunică, străbunică, veterană de război, moașă, educatoare, învățătoare, contabilă, poetă. Acest ultim statut era invidiat, deși orice poetă apărea în fotografii cu eternul coc, iarviața de dincolo de fotografiile de pe copertă nu era neapărat ca o poveste de dragoste. Mai degrabă, spunea tanti Ileana, femeia care știa mai multe despre oricine decât știa chiar persoana în cauză, fetele din stația satului ar putea semăna mai mult cu studentele trimise odinioară la cules mere. Ele, cică, erau atente mai mult la mers, călcau cu grijă, rupeau un măr din care le dădeau și altora să guste, se hlizeau, treabă nu făceau, bărbaților nu le mai era mintea la treabă, femeile satului pufneau, bine că au fost trimise acelea înapoi de unde veniseră. Totuși, a rămas o taină: ce minte a putut plămădi stația din Olișcani cu cele șase femei tinere și frumoase? Povești au fost apoi multe, dar toate se contraziceau. Oricum, cică președintelui de gospodărie i-ar fi plăcut ideea stației. Un sâmbure de adevăr poate exista, dar ce bărbat și-ar fi ridicat femeile satului în cap cu așa un proiect.
E zi de toamnă târzie. Fotografiez femeile de pe pereții stației. Le privesc cu atenție, le fotografiez, admir mozaicul. Valentina merge la Chișinău. Are douăzeci și cinci de ani, e nemăritată, lucrează la o editură, este blondă cu ochi albaștri, este frumoasă, dar are o altfel de frumusețe, mănâncă un măr, îmi zice că e din ograda părintească, mă întreabă ce tot văd la femeile de pe pereți. Îi spun că îmi place stația, mă întreabă dacă stația ori femeile, îi spun că ideea stației, dă din cap neîncrezătoare, îi spun, ca să o îmbunez, că sunt țărănci frumoase, ca ea, deodată pare că ia foc, scoate un „ț” prelungit, își face apariția microbuzul, dă să urce, se întoarce spre mine și îmi spune apăsat:
— Ștefan, eu chiar sunt țărancă.” (Ștefan Susai)
ȘTEFAN SUSAI, scriitor, cercetător, fotograf, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; absolvent al Facultății de Drept a Universității din Oradea, cu formare în jurnalism (specializarea Management radio) la Sofia, Bulgaria (2002–2003). Între 2004 și 2008 a coordonat biroul Radio France Internaționale Iași, în calitate de director; doctorand al Universității de Stat din Moldova, unde cercetează publicistica literară de la Rampa, cu accent pe Alexandru Robot și Liviu Rebreanu. Publică constant studii de critică și cercetare literară în reviste de cultură.
Între 2021 și 2024 a semnat în revista Timpul rubrica „Jurnalul unui fotograf”, dedicată oamenilor și satelor din Republica Moldova. Fotografiile sale sunt prezente în mod constant în presa culturală din România, Republica Moldova și din spațiul internațional.
Cărți publicate (selectiv): Ultima casă din URSS, Timpul, Iași (2009); Miroslava. Memoria timpului. Mărturii de la începutul secolului XX, Tipo Moldova, Colecția Academica (2015); Hora cu cinci fete, Junimea, Iași (2017); Scrisori către Ion Druță, Cartier, Chișinău (2022); Coarnele Caprei 365. Anotimpurile satului, PIM (2023); Nostalgia. Albota de Jos, PIM (2025); Văratic. Album de familie, PIM (2025).
Nina CORCINSCHI este critic și istoric literar. Cel mai recent volum: În nevăzutul minții celuilalt. Cosmin Neidoni în dialog cu Nina Corcinschi, Edtitura pentru Literatură și Artă, 2024.
Vitalie CIOBANU este scriitor. Cea mai recentă carte publicată: „Stat captiv”, mod de folosire: Republica Moldova. O cronică subiectivă, Editura Cartier, 2024.
Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cel mai recent volum: Times New. Roman 12/18, Editura Cartier, 2024.
Stații auto cu mozaic din Republica Moldova, de Ștefan Susai (Art). Legată, supracopertă, 280 pag. Preț: 209 RON/909 MDL
Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe cartier.ro, cu livrare din București, sau pe cartier.md, cu livrare din Chișinău.
În colecția Art au mai apărut:
Chișinău, mon amour (ediție română & franceză), de Veronique North-Minca
Ilustrația de modă în Republica Moldova (ediție română & engleză), de Eugen Reabenchi
Arta covoarelor vechi, de Gheorghe Mardare
RAW Moldova. Fotografie documentară colectivă 2012 – 2023, de Lucia Lupu ș.a.
Arta covoarelor vechi, de Gheorghe Mardare
Gheorghe Bezviconi, un aristocrat al istoriei, de Iurie Colesnic
Album (ediție română & engleză), de Iurie Platon
